Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Analize > Mobil |   


Autor: Adriana Mihaela Macsut         Publicat în: Ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015        Toate Articolele Autorului

Despre Moise și Cabala
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cabala este un sustantiv provenind dintr-o formă verbală din ebraică veche şi se poate traduce prin: a scoate la iveală sau a căpăta - referindu-se, de fapt, la relevarea unei naturi interioare. Nu este nicidecum un termen ușor de explicat pentru că necesită explicații filosofice complexe care au fost realizate de Akiba și Ben Jochai. 
  
„Prin cabala (care în limba ebraică înseamnă transmitere orală) se înţelege o (…) înţelepciune divină, propagată printre evrei prin transmitere orală şi secretă, a cărei istorie este învăluită în fabule. Ivită în primul secol al erei noastre, ea fu sistematizată de.... rabbi Akiba şi dezvoltată de către şcolarul lui Simon Ben Jochai, poreclit în mod emfatic scânteia lui moise. Cabala constă într-un lung şir de formule şi expuneri filosofice, care prezentau totul ca o operă a lui Dumnezeu. Cabaliştii comunicau, sub văluri misterioase, o teozofie ciudată, apropiată de neoplatonicism.” (Dem Teodorescu, Istoria Filosofiei Antice, Lito-Tipografia Carol-Gob,1893, pp. 343-344.) 
  
Incursiunea cabalistică presupune şi o incursiune în numerologie (ghermatrie), în sensul că fiecărui cuvânt i se atribuie o valoare numerică pornind de la cifra atribuită literelor care îl compun. 
  
Moise este prezentat în Cabala ca un paradox al atingerii şi neatingerii. Paradoxul atingerii reprezintă atingerea şi în acelaşi timp a neatingerii celei de a 50-a Porţi a Înţelegerii la care Moise a aspirat întreaga lui viaţă. El pătrunde prin această poartă în ultimele momente ale vieţii sale pe muntele Nebo, în limba ebraică: nun, bo, vav. Există o semnificație a numelui din ebraică: astfel nun, a cărei valoare numerică este 50, este o aluzie la noge`ah v`eino nogeah - atingând şi neatingând - adică, în accepţie cabalistică, reflectarea, paradoxul localizarii mormântului lui Moise şi al scrierii versetelor despre moartea lui. (http://www.inner.org/about/rav.php07.09.2009 13:09:51, based on the teachings of Harav Yitzchak Ginsburgh). 
  
În ebraică numele lui Moise se ortografiază mem, shin, hei. În Cabala Dumnezeu îi spune lui Moise: ,,`Eu ţi-am arătat Pământul lui Isrel în ochii tăi dar acolo (shama, orotografiat shin, mem, bei), tu nu vei trece. Cuvântul shama este o permutare după Moise. El nu poate intra prin shama şi atunci trebuie să aştepte încarnarea ca Mesia. În această încarnare, el poate doar vadă ţinutul prin ochii eternităţii” (ibidem). 
  
Torah descrie că Moise vede moştenirea tuturor triburilor: Dan, Naftali, Efraim, Manase. În final priveşte peste moştenirea lui Iuda, de la Ierusalim până la yam hacharon - Ultima Mare (Mediterana). Atenţia se îndreptă spre cuvântul mare-yam, care este în relaţie cu zi-yom și se consideră că versetul s-ar referi la ziua finală (ibidem) Atunci ar însemna că Dumnezeu nu îi arată lui Moise doar în mod fizic Pământul Promis, ci el are acces şi la istoria evreiască până în zilele pe urmă când Mesia se va ridica din morţi. 
  
În Cabala numele lui Moise se exprimă prin men; mem shin: mem shi hei , așa cum s-a mai precizat anterior, iar valoarea numerică atribuită este 345. Importantă este suma 3 + 4 = 7, pentru că Moise s-a născut în luna Adar, luna șaptea în calendarul evreiesc vechi și a murit tot în acestă lună. Apariţia şi dispariţia din lume a lui Moise este legată de această lună a șaptea, iar el se va întoarce ca Mesia tot în luna respectivă (Mircea Eliade, Istoria ideeilor şi credinţelor religioase , Editura Universitas, Bucureşti,1994, pp. 170-171). 
  
Filosoful antic Philon a făcut o sinteză între gândirea biblică şi raţionamentul platonicisn, iar filosoful medieval Maimonide a întregit această concepţie cu o abordare a Torei în liniile metafizicii lui Aristotel (a fost elevul lui Platon, iar doctrina lui vine să o încununeze pe cea a maestrului său). Maimonide a scris importante tratate de exegeză (de menţionat fiind Comentariile la Mişna şi Mishneh Torah), precum şi vestita lucrare, redactată în arabă şi denumită Călauza rătăciţilor. Gândirea sa este marcată de o dihotomie: pe de o parte principiile legaliste evreieşti din halakha şi pe de altă parte metafizica din Călăuza Rătăciţilor, al cărei izvor de inspiraţie este Aristotel. În accepţia sa Aristotel este prinţul filosofilor, care poate fi pus alături de profeţii biblici (ibidem). Moise ocupă un loc important în teoria filosofică a lui Maimonide în sensul că orice altă revelaţie profetică, exceptând-o pe cea mozaică, este respinsă, fiind socotită doar pură imaginaţie. Astfel Moise devine un monument unic, valabil în toate timpurile, iar credincioşii au datoria de a studia şi a respecta Tora lui Moise (ibidem). 
  
În studiile filosofiei cabalistice ale lui Maimonide şi ale discipolilor lui, Moise are dimensiuni ezoterice în sensul că transmite iniţiaţilor secretele tradiţiei Torei. Maimonide elaborează o cabală conceptuală, marcată de spiritualizări mozaice, dar transmite şi o experienţă mistică proprie. Se poate vorbi de Cabala în sens conceptual și experimental. Cabala conceptuală ocupă ,,de marcarea vestigiilor acelor experienţe primordiale, prin studierea şi păstrarea fragmentelor tradiţiei transmise unei figuri exemplare”(ibidem), cum ar fi profetul Moise. Cabala experimentală, practicată şi de Maimonide, ,,dă mărturie mistică personală sau pe căile deschise, pentru a realiza asemenea experienţe şi anume tehnicile mistice” (Moshe Idel, Cabala şi interpretare, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 386). În această accepţie, Moise este rabinul care are acces la izvoarele înţelepciunii Torei. O continuare a operei lui Maimonide este Zoharul, alcătuit la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea, deci o operă încadrată în perioada Renaşterii. Aici Moise devine un magician, este o conductă de transmitere a secretelor din cer. Zoharul este de o reinterpretare a operei lui Maimonide în care Moise este punctul de plecare al înţelegerii ştiinţei mistice a contemplării intelegenţei divine şi al înţelegerii Torei scrise şi nescrise pentru că l-a vazut în Faţă pe Dumnezeu. 
  
,,Şi aceasta mai este scris în Gen 6,v 1: Şi când aceasta s-a întâmplat ca oamenii să se înmulţească pe faţa pămâmtului unde, prin aceste cuvinte ADM, ADAM, au început să se înmulţească. Atunci prin el se înțelege DAATH sau ştiinţă, adică sufletul căii frumoase, la cale se referă Moise şi care face să coboare un număr mare de lumini în soţie, pământ, când soţul urcă aici. Iată este scris aici în Gen 6,v3: BSHGM, BESHEGAM, în aceasta accepție se referă la carne, prin echivalenţa numărătorii, este egal cu MSH, Moise, Adam superior adică DAATH sau ştiinţă. Şi este scrisă... MAMA pe faţa pământului respectiv cea mai înaltă reprezentare a inteligenţei... prin porţiile prin care a urcat Moise” (Zohar, Editura Herald,Bucureşti, f.a, p. 70). 
  
Se observă referiri la poarta cabalastică a înţelepciunii precum și la tema Mama Pământ, descrisă în religiile de mistere dar prezentă în forma sa incipientă în religiile primitive. 
  
Bibliografie 
  
Eliade Mircea, Istoria ideeilor şi credinţelor religioase ,Editura Universitas, Chișinău,1994. 
  
http://www.inner.org/about/rav.php. 
  
Moshe, Idel, Cabala şi interpretare, Editura Polirom, Iași, 2004. 
  
Teodorescu, Dem, Istoria Filosofiei Antice, Lito-Tipografia Carol-Gob, București,1893. 
  
Zohar, Editura, Herald, Bucureşti, f. a. 
  
Referinţă Bibliografică:
Despre Moise și Cabala / Adriana Mihaela Macsut : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1581, Anul V, 30 aprilie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adriana Mihaela Macsut : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Adriana Mihaela Macsut
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!