Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Studii > Mobil |   


Autor: Adriana Mihaela Macsut         Publicat în: Ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014        Toate Articolele Autorului

Moştenirea Sfântului Anselm de Canterbury
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Punctul de pornire în acest excursus este marcat de faptul că Sfântul Anselm de Canterbury nu şi-a dorit niciodată să existe moştenirea anselmiană, iar atunci „se întâmplă să cadă în moştenirea anselmiană un fapt pe care însuşi Sfântul Anselm nu l-a dorit în mod nemijlocit” (Anton Adămuţ, ,,Sfântul Anselm de Canterbury între deja şi nu încă”, în Alexander Baumgarten, Sfântul Anselm şi conceptul ierarhiei, Editura polirom, Bucureşti, 2003, p. 5). De bună seamă că el se consideră, aşa cum se spune în Proverbe, doar un om ,,fără minte” (Proverbe 7,7). Celor care îl neagă pe Dumnezeu, el le-ar spune că convingere: ,,Proşti sunt din fire oamenii care nu cunosc pe Dumnezeu şi care nu au ştiut, plecând de la lucrurile vizibile să recunoască pe Cel Care Este nici în cercetarea operelor sale ca să-l recunoască pe Arhitect” (Cartea Înţelelepciunii 13,9). Sfântul Anselm de Canterbury este conştient că necredincioşii consideră credinţa o nenunie: „necredincioşii, bătându-şi joc de de creştineaşca noastră simplitate ca de o sminteală obişnuiesc să ne-o arunce în faţă” (Sfântul Anselm de Canterbury, De ce s-a făcut Dumnezeu om, Editura Polirom, Iaşi, 1997, p. 59).  

În ansamblu şi chiar în esenţă, Sfântul Anselm de Canterbury încearcă, prin doctrina sa, lasată moştenire celor care îl citesc, să întocmească un argument raţional valabil despre existenţa lui Dumnezeu: „ori de câte ori Dumnezeu săvârşeşte ceva chiar dacă nu ne dăm seama ce intenţionează, voinţa sa trebuie să nu fie suficientă pentru raţiune căci voinţa lui nu e niciodată opusă raţiunii” (Alexander Baumgarten, Sfântul Anselm şi conceptul ierarhiei, op. cit., p. 81). Se observă aici un argument despre logica divină care nu poate fi comparată cu logica umană, pentru simplu motiv că omul, creat de Dumnezeu, se raporteată la viaţa sa limitată, iar Dumnezeu, Creatorul omului, se raportează la dimensiunea veşniciei.  

 

„Eu nu încerc, Doamne, să pătrund înălţimea ta, căci nu pot s-o măsor cu intelectul meu. Ci vreau doar, pe cât este posibil, să-Ţi înţeleg adevărul, în care inima mea crede şi pe care îl iubeşte. Fiindcă eu nu cercetez ca să înţeleg pentru a crede; ci, eu cred, pentru a înţelege. Şi încă, eu mai cred că n-aş putea înţelege dacă n-aş crede.” (Anselm de Canterbury, Proslogion I).  

 

Umanitatea îi datorează ascultare lui Dumnezeu Creatorul pentru că omul fiind, limitat în timp şi spaţiu, nu poate percepe nelimitatul decât stabilind, prin ascultare, o legătură cu veşnicia divină, iar Dumnezeu ,,cere aceasta de de la orice creatură raţională” (Alexander Baumgarten, op. cit., p. 85) deoarece „aceasta îi datorează lui Dumnezeu supunere” (ibidem). Prin urmare omul creat nu poate fi nicidecum egal cu Dumnezeu creatorul! Dumnezeu Cel Veşnic este liber şi drept, el l-a creat pe om şi nu se poate supune niciunei legi umane pentru că el a dat legea naturală săpată în inima fiecarui om, iar atunci ,,este drept ceea ce vrea Dumnezeu” (ibidem, p. 111). Dacă se vorbeşte de ordinea Universului, nu este drept ca omul creat „să răpească din cinstirea datorată Creatorului” (ibidem, p. 113). Sfântul Anselm de Canterbury consideră că omul nu poate să mintă invocându-l pe Dumnezentru că atunci acest ascultă de acela care care „nu este Dumnezeu” (ibidem, p. 111). Se oberrvă că doctrina Sfântul Anselm de Canterbury invocă raţionalitatea pentru a motiva credinţa în divintate: teza sa este acea că raţiunea umană „poate formula un un argument al existenţei divine” (Karl Barth, Anselm: Fides Quarens Intellectum, Edition Labor et Fides, Geneva, p. 60). La rândul lui, Jean Luc Marion îl completează arătând că la Sfântul Anselm de Canterbury Dumnezeu este transcendent în raport cu gândirea umană şi îl inscrie pe acesta în direcţia aeropagită (Jean-Luc Marion, L'argument relève-t-il de l'ontologie, Presses Universitaires de France, Paris, 1991, pp. 221 – 259). Argumentul ontologic invocat aici este formulat de Anselm de Canterbury în Proslogion unde acesta arată că omul are în fiinţa sa ideea de Dumnezeu şi ,,nimic mai mare nu poate fi gândit” (Proslogion III). Anselm de Canterbury argumentează importanţa raţionlităţii în explicarea temei diviniţăţii deoarece „mulţi cer acesta nu pentru a ajunge la credinţă prin raţiune” (Anselm de Canterbury, De ce s-a făcut Dumnezeu om, op. cit., p. 59) pentru a se bucura „de înţelegerea şi contemplarea a ceea ce ei cred - pe cât le stă în puteri” (ibidem) şi poată fi capabilă şi să răspundă „oricui le va cere socoteală” (ibidem).  

Dr. Adriana Mihaela Macsut  

Referinţă Bibliografică:
Moştenirea Sfântului Anselm de Canterbury / Adriana Mihaela Macsut : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1366, Anul IV, 27 septembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Adriana Mihaela Macsut : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Adriana Mihaela Macsut
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!