Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Poezie > Imagini > Mobil |   


Autor: Adrian Botez         Publicat în: Ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016        Toate Articolele Autorului

Adrian BOTEZ - SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI)

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
MII POPOARELE DE CETINI  
  
mii popoarele de cetini se smeresc sub vânt de soare   
rugăciune murmurată se înalţă din izvoare  
strecurată printre sfinţi şi-n miresme de altar  
viu lumina mântuirii plouă peste-al meu zadar  
  
cruci de vulturi din tărie liturghii binecuvântă  
şapte turme-n vârf de munte mistice tăceri descântă  
ierburi din poieni văratici unduiesc liniştea vastă  
nor de raze îl pogoară pe Hristos aici pe coastă  
  
şi pornesc lucrări serafii şi orânduiri heruvii  
gura mea-i pecetluită – precum deltele de fluvii:  
către Mare ea rosteşte cuvântări de Înalt Mist  
din drum graiul nu-l întoarce – ci-n orbiri de ametist  
  
alte capete-n coroană – alte frunţi sub joc de săbii  
alte lumi şi alte soarte – cum şi vele de corăbii  
mână-n ţarc de semne-arzânde rosturile învechite  
şi-n noi viersuiri – noi fraze – trec Cuvântul prin noi site...  
  
...o minune-i veşnicia – din crin cer până-n pământ  
dar destăinuiri nu face Înviatul din Mormânt...  
  
de vezi semne în abisuri: taci – asculţi şi înţelegi  
nu-ţi tocmeşti tălmaci uimirii nici pe magi şi nici pe regi  
...nu poţi şti – uitând de Munte – chiuind la cânt de flaute:  
adâncind lumini în suflet – vine Ravvi să te caute!  
  
PLECAREA VÂLVELOR   
  
vâlva munţilor – mâhnită şi proroacă  
scurmă lira-nfriguratelor păduri:  
vii copacii – strune-n van invoacă  
viersuiri ce-s stinse în trecute guri  
  
vestejite-s azi moşiile de stele  
vestejiţi heralzi sunt îngerii din glas  
tristă – vâlva s-a pierdut după perdele  
norii stânelor în alte zări au mas  
  
fluiere s-au frânt – tăcut-a Duhul Sfânt  
noaptea vieţii s-a fost tras din munte  
moarte e din cer până-n pământ  
  
iar Poetul strânge între palme frunte  
...când şi vâlvele-au plecat în lumi păgâne  
blândului Hristos ce-I mai rămâne?  
  
NECESARA MINUNE  
  
în zadar se schimbă nopţile în zori:  
unde sunt ciobanii sfinţi şi rugători?  
unde-s – dârzi – voivozii – magii crăişori  
în această ţară adâncată-n nori?  
  
vai – pitice vremuri şi preascunde frunţi  
e degeaba încă stâncă-n vechii munţi:  
aţi uitat să daţi cu pietre după câini  
iar turbaţii v-au muşcat şi piept şi mâini  
  
zmeii ne-au sorbit şi sufletul şi glia   
ne-a rămas – străin pleoştită – pălăria...  
părăsit-am vatra - ni s-a stins mânia  
  
râdem când – prosteşte – surpăm temelia  
...Criste – simt prin neguri – gâfâit respiri:  
iscă-n plebi-cenuşă jarul de martiri!  
  
SFÂNT POEMUL LUMII AZI S-A DAT LA FUND  
  
sfânt poemul lumii azi s-a dat la fund  
din lumina apei ne-am ales cu prund...  
aşa – cam pe seară – Crist s-a dat pe-o coastă:  
armonìi fugit-au – lăsând drâmbă proastă...  
  
vetrele crăpat-au – cruguri s-au strâmbat  
stins e focul – stele-au uitat de cântat...  
mărăcini sunt munţii – cârtiţe-au coroană  
orbii se prăvală cu toţii-n bulboană  
  
trezeşte-Te – Criste – varsă iar agheasmă  
peste lumi secate de orice mireasmă!  
învie Grădina – Maica Mântuirii  
  
ochilor-găvane redă raza ştirii!  
...când Poet-Hristosul scapă lira-n hume  
în cenuşi preface omeniri şi lume...  
  
NEDREPTĂŢIT  
  
au venit la mine crinii – osândiţi  
să le dau şi foc şi sânge – stors din stih  
au venit la mine câinii zădărâţi  
au venit toţi peştii din recif  
  
şi popoarele de stele-au năvălit  
crugul să-i citesc fiecăreia m-au silit  
din pustiuri împlinitu-s-au oglinzi  
şi-au ţesut zadarul la mine în tinzi  
  
tuturor le-am fost ieri pròroc şi-ajutor  
de cer piscului i-am spus să-i fie dor  
nu e duh să nu-i fi fost învăţător  
  
şi-acum sunt chemat – plebeu banal – să mor  
...L-am pârât pe Crist la Inorog:  
mi-a şoptit ca viaţă să nu-mi rog...  
  
MAI RĂU DECÂT MINE  
  
am stricat cuiburi de stele  
am surprins nuditatea Lunii  
poduri surpat-am în cer să se-ntoarcă străbunii  
am dezertat din hore de iele  
afişe de circ am lipit pe aripi de cocor şi lăstuni  
de duşcă-am dat timpul – vulcanii din lumi...  
...ce mai vreţi – oameni buni?  
mai rău decât mine nu poate fi decât  
cel ce-a uitat de  
fulgere – spre-a vădi în temple  
lumina – sau  
cel ce nu şi-a sculptat în  
Poem – toată vina  
  
DEMISIE  
  
obosit – bolnav şi lânced – răstignit pe valuri  
vreau arsura unei stele – dincolo de maluri  
am vâslit spre nemurire – ciung şi făr' de-aripe  
în priviri frământ ruine – înfrângeri – risipe...  
  
am scârbit în ceruri zeii – exhibând năpasta  
m-am scârbit pe mine însumi – străpungându-mi coasta  
nici n-aştept mustrări de soartă – laşă amânare  
scurt poemul ce privirăţi e-o demisionare  
  
MITOLOGIA AMURGULUI  
  
îngerii din cetini zboară – cântul lumii curme  
orb e cerul peste piscuri – munţi pustii de turme  
mut e gândul de iubire – învelit în ceţuri  
stinşi sunt Soarele şi Luna – zeii dorm în jeţuri  
  
stele nu-s să toarcă soarta – spânzuratu-s-au de grinzi  
nici măcar pe Răstignitul – nu-L mai ai – Iudă – să-L vinzi...  
din clopotniţă cocorii cad greoi la mine-n brazdă  
pe moşie năpădit-au viermii beznelor de caznă  
  
Căţelul Pământului şi cu Inorogul  
se-mpăcară-n noapte şui – ca surdul cu orbul  
regi şi neamuri au apus – îngropate-n sorburi  
mlaştina-a-asmuţit în munţi bufniţi şerpi şi scorburi  
  
bieţi stejarii plâng pe prispe – Lebăda-i străpunsă  
e nebună Cosânzeana – stă în piatră-ascunsă...  
unde-i Sculptor – Făt-Frumosul – cu mâna-i vrăjită  
din stânci iar iubita-şi scoată – lumii iar trezită?  
  
LĂMURIRE  
(16 August 2016 – Sfinţii Martiri Brâncoveni)  
  
de departe vin ecouri  
munţii ning lumini  
nunţi de zâne cresc în piscuri  
pe-aproape de crini  
  
fulgere vestesc venirea  
Mirelui Ceresc  
păsări – îngeri nesfielnici  
ne călăuzesc  
  
trăsnete despic' pământul  
pentru duhuri sfinte:  
din izvoare – din pădure  
se slobod arginte  
  
în furtunile de raze  
se-mplinesc eroii:  
cavaleri ai nunţii firii  
vin spre Crist martirii  
  
sus în tronul de mărire  
stă un orb sălbatic  
din barbara lui citire  
renaştem hieratic  
  
slovă după slovi de fulger  
orbul ne aşază  
încât nunta lămureşte  
lumea într-o frază  
  
stele crâncene pogoară  
duhurile-n candeli:  
Crist în piscuri ne însoară  
cu spade de-arhangheli  
  
METANOIA BUREŢILOR  
  
„noi – bureţii din rigolă  
târguim din luni gondolă  
noi bureţii bureţim  
şi pe toţi vă mucezim”  
  
alelei – bureţi de soartă  
scrieţi-mi pe pântec hartă  
descreţiţi în maţe-o poartă  
burta s-o simţim deşartă  
  
colo-i gura iadului  
umple gura raiului  
pe picior de plai ajunşi  
de raze să fim străpunşi  
  
să uscăm păcat şi vină  
să-ndreptăm tot ce se-nclină  
să-nchinăm la sfinţi cocori  
grădina cu sfinte flori  
  
hai – bureţi întunecaţi  
la minune ajutaţi  
şi-o să fiţi în ochii Lui  
creţi de nori – lumii gurgui  
  
BRIC-À-BRAC-URI NECESARE  
  
a murit  
modern: îngheţat în plin câmp  
experimental  
  
vă urâm – cu   
simpatie: vomaţi din  
plin – ca poftă  
ce va să fie  
  
doi oameni   
mugeau – apoi  
au început să le crească şi  
coarnele: unul dintre ei a dat să  
mugească ceva   
special – şi-atunci – pe loc  
a căzut înjunghiat de  
soartă  
  
graniţa  
garanţiilor se întinde până la  
iresponsabilitate  
  
un matur – matàr  
murdar – şi cu minţile  
bazar  
  
rămân pe  
ţeavă: n-am nicio  
grabă – curând  
cu mine voi  
împuşca tot  
universul – în fel şi chip  
zvârcolind  
versul  
  
observatoarele  
gastronomice au identificat pe  
cer – umbre de  
excremente zburătoare: tocmai ne  
pregătim să interceptăm un  
closet galactic – să-i  
intersectăm – apoi – orbita  
oarbă – pentru a ne şi   
identifica – în cele din urmă şi  
întru totul – cu  
religia sa – măgulitor  
flatulantă  
  
DIN VALE  
  
ursuză vale de plânsori şi răcnet  
scrisă-n funebri fulgeri – Jude-aştepţi:  
ai fost cândva icoană-n munţi – sfânt zvâcnet  
te înălţai spre aştri – luminaţi nămeţi  
  
de ce nu dai iertare – slobozire  
de ce nu uiţi păcate slăbănoage  
căci Tu eşti Dumnezeu şi eşti Iubire:  
schimbă-n văpăi pârâşe terfeloage  
  
dureri şi deznădejdi – une prin alte  
ne-au prăbuşit din piscul dumiririi  
secaţi orbirii – sclavi suntem încalte  
  
trăsuri de chip se-nec' în lutul firii  
...îndură-Te – Lumină Preacurată  
şi ne mai umple ochii – înc-o dată  
  
ŢĂRANII PRUNCIEI MELE  
  
curaţii mei ţărani – cei din pruncie  
în straie de-mpăraţi şi de vântoase  
neam ce s-a pogorât nu doar să fie  
ci să-şi lucreze duhuri şi prinoase  
  
un neam de crai şi mucenici se scurge  
prin munţii mei – 'napoi la grea poveste  
căci iată – lumea-i gata să amurge:  
deci neamul se întoarce iar pe creste  
  
ţăranii mei se sorb iar în icoane  
cu strai de moarte şi cu strai de viaţă  
se răstignesc cu toţii în piroane:  
  
numai în vârf de munţi să-nvii se-nvaţă...  
...voivozii mei ţărani – în vremuri rele  
s-au răspândit pe ceruri – iarăşi stele!  
  
ALCHIMIŞTI ŞI SFINŢI  
  
athanor   
vreau să mor  
sori de dor  
praf de-ecuator  
  
dimineţi  
crai isteţi  
vând scaieţi  
răstignind scapeţi  
  
absalom  
păr de gnom  
metronom  
clironom  
fără chip de om  
  
adonai  
mucegai  
mă strigai  
eu cântam din nai  
  
ferentari  
fete mari  
cu şalvari  
sfinţii-s tot mai rari  
  
hăulind  
dăulind  
flori de grind  
toţi m-au prins doinind  
  
avacum  
pisc de fum  
nu ştiu cum  
trăiesc şi răzbun  
  
apelai  
la serai  
încântai  
zânele din rai  
  
crai nebun  
vai de scrum  
căci de-acum  
sunt străin străbun  
  
DAC ORI ROMÂN SĂ FII NU MAI E VOIE  
  
dac ori român să fii nu mai e voie  
stârnitu-s-a ciclon de inchiziţii  
şi-ocean de ură prăbuşesc bandiţii  
când limpezit vrem neamul – anevoie  
  
vite să fim – Evropa ni-e imaş  
dar nu pământul sfânt ca temelie  
nu sânge de străbun să-ţi fie glie:  
să paşti – să taci – străin şi orb şi laş  
  
Cristul cu tot cu Cruce-l smulg din duhuri  
să n-avem prispa raiului nădejde  
să nu vedem copilul cum ne creşte  
  
sorbind din sfântă limbă – vii văzduhuri  
...demoni slinoşi – pidosnici – ne-nvăluiţi în cnuturi  
răbdarea strânge trăsnet: iar v-om zvârli în luturi!  
  
PATRIA ŞI VÂNZĂTORII  
  
adulmec patria şi munţii – dindeparte  
precum parfumul unei vechi iubite:  
aici zile şi nopţi nu-mi sunt deşarte  
şi sori şi nori şi păsări – toate-s sfinte  
  
patrie bucovină – stea martiră  
cu voievozii stau sub cetini la voroavă  
ei mie-mi spun de ştefanida liră  
eu lor – cum limba azi ni-e sclavă  
  
sub tot copacul – răzeşescul sânge  
şi-n toată floarea - -nvăpăiată zâna  
aici e veşnic cântecul ce plânge  
  
Crist veşnic peste noi îşi tinde mâna  
...doar că privighetoarea azi e-un mit  
şi-L vindem ne-ncetat pe Răstignit...  
  
IZBÂNDA OSÂNDIŢILOR  
  
cu noi dimpreună tot sângeri pe Cruce  
Hristosule – Frate mai Mare-al simţirii  
când trece-ascuţişul prin carnea osândei  
răzbate cu vârfu-n Lumina Sfinţirii  
  
nu-i lacrimă frântă-n privazul de lume  
să nu-Ţi săgeteze în ochiu-Ţi cu strune  
şi nici nedreptate sfruntată-n orbire  
pe cari ochiul Tău să n-o-ncrunte-n privire  
  
obidă şi lanţuri – scuipaţii prostimii  
ne-aduc pe-amândoi în genunchi ca sihaştri:  
stau om lângă Fulger în jugul mulţimii  
  
dar om şi cu Fulger răscol' lut şi aştri  
...Hristosul împarte cu omul osândă:  
deja iscă-n ceruri Catarg de Izbândă!  
  
O GLUMĂ ÎN RATE  
  
o – tu – lirică iubire – serafimi şi ciori  
m-aţi răzbit cu bezne – crâncen – deznădejdi de flori  
linge pasărea mâniei câte-un rest de cer  
eu Te chem dintre ecouri – Cristule de ger  
  
ştiu de chinu-Ţi – ştii de chinu-mi – răstignit Poet  
dialogul nostru – însă – miroase-a cuplet:  
mii istorii supurânde – infectând candoarea  
inversează – în oglindă – ìcon şi scrisoarea  
  
bălării de vorbe goale – puradei tiranici  
năvălesc în teatrul lumii – şi se cred oceanici...  
niciun trandafir nu creşte în calea urgiei  
inorogii năpârlit-au cornul nostalgiei  
  
velerim şi veler Doamne – sânge scurs în noapte  
dragostele cruciate: bordeluri de şoapte...  
spade şi deliruri sfinte şopârlesc de zor  
raiul palmei templiere: sacru abator...  
  
cinici – diavolii-mi descântă între lacuri oarbe  
vine Prinţul însuşi – àpoi – stihu-n hău mi-l soarbe  
parastas de foi de varză prăznuiesc sobòlii  
crivăţul nunteşte-n barba-mi coaşte de orgolii  
  
câini scheletici nu mai latră umbre din unghere  
gloabe de heruvi în lepre gâlgâie-nviere...  
omu-i o jivină oarbă – scrisă de pecingini  
numai crima i se ţine – agăţată-n gingini...  
  
mântuire-analfabetă scurge zoaie-n zare  
se târăşte-un ciot de cântec fără lumânare  
balamaua lumii noastre scârţâie de veşti  
Criste – au rămas pe garduri gargare popeşti  
  
nu mai ştiu citi în stele – nici măcar în stânci  
Maica Lumii – umilită – a căzut în brânci:  
rugăciuni – podoaba scârnei – vomitate-n zori  
cruci de ipocrită soartă ies de sub urdori  
  
pân' şi rău-i gol de rosturi şi scârbit de farduri:  
„bine” – bărbierit de raze şi-mpuţit de narduri...  
histrionii duc solia Minciunii Supreme  
...rănit Criste – simţi în coasta-Ţi alifii şi creme...  
  
...mi-a-ngheţat şi verbu-n frază – delicată ciumă  
molime-n imperiul morţii hotărăsc cutumă  
sacadat mi-aud la poluri inima-mi cum bate  
mi-a rămas suflet de-o glumă – dar şi-aceea-n rate...  
  
CONSTATARE  
  
au rămas pitici şi munţii  
de-atâta osândă  
venerabilii-au dat lumea  
naibei în orândă  
  
păsări se târăsc cu viermii  
îngroşând noroiul  
ceru-i scufundat sub luturi  
delirându-şi sloiul  
  
licăreşte putregaiul  
peste bărbi de sfinţi  
plouă-n două cu pucioasă  
florile-au dat dinţi  
  
doar moroii – neamuri ploii  
stau posaci pe mal  
cântecele şi scaieţii  
se scurg la canal...  
  
clănţănit de stele rele  
zbate prin tufiş  
circul lumii se închide  
(s-a şi pus afiş...)  
  
SCOATEREA DIN URNĂ  
  
unde am fost cândva – nu ne întoarcem  
nici ştim cărarea – gustul nu ni-i harnic  
pentru vreun rai: nu ne cunoaşte – noi nu-l toarcem  
cine-om mai fi ne întrebăm zadarnic  
  
aşa pierduţi – străinii de lumină  
vom hoinări istorii fără rost  
cei ce-or veni s-or întreba de-am fost  
nici Dumnezeu n-avem şi nici pricină  
  
la stele rumegăm ca la potlogi  
uitând că de ţinut ne ţine glia  
de vrem coroane – n-avem scăfârlia  
  
vrem a sui: îngeri apteri şi-ologi  
...cel ce-o umbla prin ceruri – azi – de jurnă  
ne-ar milui – scoţându-ne din urnă  
  
DESCÂNTECE  
  
târgul târguirii  
şarpe nesimţirii  
mi-a călcat pe urme  
liniştea să-mi curme  
  
iele grele din păduri  
faceţi dans – descântături  
şi-n frunzişul greu  
daţi-mi ce-i al meu  
  
mă scăpaţi de şarpe  
azvârlit în harpe  
mă scăpaţi în lună  
în floarea nebună  
  
nu vreau fericiri  
ci doar dumiriri  
şi nu vreau lumină  
doar inimă crină  
  
iele din stejar  
zvârliţi-mă-n jar  
cruţaţi-mi şi truda  
de-a fi iarăşi Iuda  
  
ARDEAL  
  
Ardealule – abia acuma te pricep:  
ţi-aud urletul de mânii şi-obidă  
aşa-i – Ardeal: pân' nu te muşcă-aspidă  
nu ştii că lucrurile din otravă-ncep  
  
din carne vie – zvârcol – răzbunare  
te vei trezi cu pumnu-nfipt în ceruri  
un pumn cu viscol – nu cu lumânare  
un pumn care promite lumii geruri  
  
până-mi voi smulge umilinţa rănii  
şi fulger scăpăra-voi toată ura  
până satanele n-or plăti samă vămii  
  
doar colţi de lup vor umple-mi sânge gura!  
...duşmani când voi aduce-n fostu-mi hal  
de-atunci abia nu m-oi numi „Ardeal”!  
  
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI – LA SIHĂSTRIA VORONEŢULUI  
  
de sunt modern sau clasic – munţilor nu le pasă  
ei cresc păduri pe coaste – veste-n tării ascut  
de-acolo – de la vulturi – doar câte-un stih îmi lasă:  
pe pagina-alburie s-aşterne sfânt şi mut...  
  
eu sunt doar mâna slabă – copiind partituri  
din simfonii stelare – din dans apoteotic  
pe care zâne-l sfarmă de ţărmuri fără guri...  
în ierburi – apoi - sufăr de fulgerul despotic  
  
şi mă ascund sub glie – ca un pârâu molatic...  
şi Mumele – şi vâlve – deasupră-mi ţes lumina  
de-ajung prins în gogoaşă – fluture uşuratic:  
  
sunt surd şi mut şi sincer: ochii-mi holbează vina...  
...da – aştept Învierea – aştept furtuni de raze  
Fulgerul Mărturiei – orânduit în fraze...  
  
sus – pe cresta muntelui  
stâna blând Părintelui:  
ieslea stă dărăpănată  
nu-i potică – nu-i nici vatră  
  
s-adunară brazii magi  
veniră şi sfinţii fagi:  
liturghia nu porneşte  
Maica-n cerure boleşte  
născare nu porunceşte:  
  
boleşte pe-aripi de vultur  
răutăţile se scutur'  
boleşte pe ghimpi de stea  
s-alunge vremea cea rea  
  
duhurile de bărbat  
prea multe s-au dărâmat  
duhurile de femeie  
împotrivă vor să steie  
  
buruiană au crescut  
peste munţi şi peste lut  
Veghetoarea-a amuţit  
cucuvele-au înmulţit  
  
Sfântă Maică Preacurată  
Slobozeşte Prunc şi Vatră  
iar pe Calea Laptelui  
fugă Coada Şarpelui  
  
iscă Focul Fiului  
pe Drumul Părintelui  
iar din Fluierul cel Sfânt  
Duh să-nvie-ntreg pământ  
  
viperele fă-le îngeri  
dintre luturi iscă sângeri  
Veghetoarea ardă Cânt  
din cer până la pământ!  
  
vulturii mării s-au lăsat pe brazi  
bătrâne cetini cântă liturghia  
nu-i nimeni să măsoare mâine-azi  
sfiită-n slavă-oprită-i ciocârlia  
  
lumina-a îngheţat un cântec mut  
turme-n poiene au făcut popas  
păstorii au trecut în nevăzut:  
din cer aşteaptă – toate – Sfântul Glas  
  
solemn – pâraiele cu ţurţuri iscălesc  
pe filele pădurii-n rugăciune  
stinghere-n pisc – tălăngile vestesc:  
  
trepte de nori se dezvelesc minunii  
...în mijlocul de magi şi de păstori  
El-Crist aprinde drum de flori...  
  
maşini care se scapă pe  
ele (numai motorină...)  
înviorând funebru iarba pădurii  
  
burtoşii – doi  
câte doi la grătarul  
răscrăcărat sub  
brazi: nemulţumiţi că  
pe tot întinsul  
sârmelor sleite – nu-ncap şi  
ei – pe de-a-ntregul   
(...ce friptură gustoasă de porci   
s-ar obţine – la hectar...)  
  
sihastrul  
a-ntemeiat un vast  
oraş de  
evlavioase zdrenţe (acareturisite) –   
sub Patrafirul Muntelui  
  
olandezi – danezi   
chinezi – vietnamezi – habarnezi   
mişună harnic – în mijlocul pravoslavnicei  
răzeşii ştefanice – a Voroneţilor   
(...corbul a încetat să se mai mire –   
fluturându-şi în ploaie proroacele-i aripi   
deasupra acestor ecumeniste muşuroaie)  
  
behăie cor pravoslavnic în poieni de-amieze  
cu smerenie călcat-am printre căcăreze  
un păstor – cu celularul – mugeşte la turmă...  
hoţi de lemne şi jindariul fură fără urmă...  
  
munţii au chelit măiestru sub securi păgâne  
„ajutoare-europene”... – edili vor să-ngâne  
a trecut pe-aici şi papa...pardon: patriarhul!  
şi le-a zis la gură-cască: „ia mai strângeţi ţarcul!”  
  
au 'ţeles blugiştii noştri că de-acum românii  
în Carpaţii cei Ştefanici nu mai sunt stăpânii  
pravoslavnici or să fie rrromi şi-americanii  
  
iohănnească rugăciune-or înălţa curcanii...  
„munţii noştri aur poartă” – zice-un cerşetor:  
„cristicii Carpaţi de-acuma vor fi abator”...  
  
frunzuliţă cu trei flori  
vulturi se prefac în ciori  
sihaştrii – în moşieri  
omănaşii – în vieri  
  
unde ai plecat – Hristoase  
de ne laşi tot sub baroase?  
munţii intră sub pământ  
ţara s-a făcut mormânt  
  
numai vile cu simbrie  
umilită Românie:  
nici tu duh – nici omenie!  
stăm la maica în chirie...  
  
turmuliţă de mânzări  
vin corbii din patru zări  
hoţii merg fercheşi pe drum  
cinstea a ajuns doar scrum...  
  
cenuşă de-otavă  
pâine cu otravă!  
ieri căruţe cu şindrilă  
azi – betoane şi şenilă...  
  
aveam turme cât hotarul:  
zvârlim peste lână varul!  
aveam cai de fudulie  
aveam strai de-mpărăţie –  
azi ne-am uitat grai şi glie  
văzduhul ni-i colivie  
...ne sufocă fierărie!  
  
foaie uscată tot arde  
ţărâna să ne-o descoarde  
vin puhoi şi vin în hoarde  
mii de coarde – „lorzi” şi „loarde”!  
  
...se-ntunecă sihăstria  
creşte-n suflet bălăria  
plânge-n bunget Sân' Măria  
-„unde-aţi ascuns România?”  
  
puneţi-i măcar o cruce  
duhul ei nu se usuce  
Crist-Judele să n-o-ncurce!  
  
iscoade prin văzduh vrăbii se ţes  
mreajă de seară cade peste cetini  
e ceas când toate capătă-nţeles  
e ceas când ruga-n gânduri ţi-o încetini...  
  
fluturi întârziaţi pe pajişti scriu amurgul  
turmele-au pogorât din munte nostalgia  
urăsc şi gândul de-a mă-ntoarce-n burgul  
unde m-aşteaptă numai – cruntă – astenia...  
  
complot de ierburi scumpe şi de raze  
mă va-nvăţa-afundarea printre şoapte  
din lună-or pogorî preasfintele ucaze  
  
pământul spre izvoare mă-ndărapte  
...ascuns de veac şi oameni – adormi-voi greu  
afar' din ceas – creşte-voi dumnezeu...  
  
bătrânilor cu piscuri şi cu creste  
voi aţi ieşit din slovă şi poveste  
în loc de munţi vor scrie-aici abisuri  
vor renunţa la oameni şi la visuri...  
  
sodom de fierătanii vor roì  
iar lumea zânelor – încet – se va topi  
iar locul vetrelor – bătrâne şi umile  
l-or lua toţi monştrii: ură şi şenile!  
  
nu mă băgaţi în seamă – lăutari  
sunt mai dăunător decât un cari:  
eu adevărul vi-l despoi foiţe  
  
iar voi rămâneţi goi – un circ cu fiţe...  
...ce Răstignit? – ce Crist şi ce supliciu?  
sugem cu toţii ţâţa de siliciu!  
  
n-au credinţă – au  
burţi  
  
vagabondez prin  
preajma sihăstriei – în  
speranţa - dementă - că  
zoaiele sufletului se pot  
limpezi cu străluciri şi clipociri de  
acoperişuri crucificate  
  
e cerul atât de senin şi  
de-aproape – încât  
Îl văd pe Dumnezeu la  
Sfânta-i Fereastră – cu coatele sprijinite   
de privazul razelor: „ce mai faci?” –   
mă întreabă El zâmbind enigmatic... –   
„scriu – Preasfinte...” – răspund  
eu – cam posac şi cu   
oarece amărăciune şi   
neîncredere-n glas  
  
„despre ce şi despre  
cine?” – o face El pe  
niznaiul...  
  
„despre Tine – Doamne - cum Te pregăteşti să ne  
părăseşti – şi cum atât de mult îţi  
convine să  
pleci din mine...” – nu mă putui eu  
abţine...  
  
Dumnezeu îmi făcu – aşa – hâtru  
cu degetul: „aşteaptă  
fiule: aici  
nu mai este decât o singură  
treaptă...”  
  
şi – deodată-ntru nenumăraţi  
sori – El intră cu buze – cu  
nasul şi ochii - în  
aburi de raze şi-n  
nori  
  
...atunci am înţeles eu  
abia: şi iată cum pun   
acum – punct şi  
virgulă – la lut – la necazuri  
la fiece stea...  
-----------------------------------  
Adrian BOTEZ  
Adjud, Neamţ  
31 August 2016  
Sfânta Zi a Limbii Române 
Referinţă Bibliografică:
Adrian BOTEZ - SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) / Adrian Botez : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2073, Anul VI, 03 septembrie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Botez : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Adrian Botez
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!