Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Amintiri > Mobil |   



DIN AMINTIRILE ALMEI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
DIN AMINTIRILE ALMEI  
 
Astazi,trecând pe la Country Club-ul cel vechi, in fata ochilor mi-au rasarit scene din trecutul indepartat,un trecut pe care nu-l tineam minte prea bine,dar in cursul caruia eram totusi o familie mai mult sau mai putin normala, obisnuita, cu doi baieti frumosi si destepti...  
 
Armonie n-a existat aproape niciodata intre noi doi,dar exista o pojghiță aurie care purta doua nume: Idan si Nadir, fiii nostri. Vrând nevrând, mergeam impreuna la Country Club, la care ne abonam an de an..Pâna deunazi,simteam remuscari deoarece nu-mi aduceam cu adevarat aminte de perioade intregi din copilaria lor ,dar in schimb n-am uitat si nu uit scene din viata alaturi de parintii mei.  
 
Et pourtant...(cum cânta Aznavour), unele amintiri ma napadesc subit.  
 
Iata-ne la Țfat( Safed) plimbându-ne prin fortareață si prin orasul pictorilor...Acolo ne-am petrecut vacantele cu copiii in frageda lor pruncie si copilarie, pe când Nadir, fiul meu cel mic, avea 2 ani si se temea si plângea ori de câte ori vedea un bărbos. De obicei era vorba de un religios evreu,care purta, ca majoritatea ultra-credinciosilor, barba si favoriți.  
 
Iata-l pe Nadir râzând si cântând in drum spre gradinita de copii si apoi in drum spre casa ;intâi, gradinita particulara a educatoarei Roza si pe urma,cea municipala de lânga casa.. Pe vremea aceea, era foarte vesel, dar apoi, s-a cam intunecat ...Alta imagine mi-l arata tot pe el ,dupa ce gasise bani intr-un tufis, precum pretindea: bancnotele il hipnotizasera!( Dupa ani de zile mi s-a destainuit: era singura si unica data când luase bani din casa fara a ne spune!) Mi-l amintesc pe el povestindu-ne ca i s-au adresat oameni pe drum spre scoala sau dupa scoala,si pe mine, insistând ca sa-l fac a intelege,fara a-i putea explica motivul clar, ca trebuie sa se fereasca de straini,sa nu le raspunda si sa se indeparteze de ei.  
 
In primii lui ani, il revad jucându-se ba cu papusi ,ba cu arme, iar in scoala primara alegând ca tema pentru o lucrare Istoria si genurile armelor, si apoi una despre Radacini,adica despre familiile noastre respective( a mea si a sotului); si iata-ne impreuna cum sedem si lipim in caiet poze luate din album, ale bunicilor si strabunicilor , ai lui si ai mei.  
 
Il revad pe Idan, primul meu nascut, plângând si certându-se aproape zilnic la gradinita Rozei( aia particulara) pentru roaba lui preferata pe care toti o voiau si nu i-o lasau, apoi batându-se si incasând bataie,ca era voinic si cam bătăuș( ca mine in primele clase!).  
 
Mi-l amintesc pe Idan in primii 4 ani la scoala " Haviva Ronin",apoi la "Iaakov Gordin", dupa ce l-am mutat pentruca consideram ca nivelul la"Haviva" era cam la pământ ,iar el din pacate ne pastreaza resentimente pentruca ii promisesem ca-l vom muta inapoi daca nu se va simti bine in scoala cea noua, si n-am mai facut-o. Si n-a uitat si ne-o tot reproseaza de atunci ,zicând ca asta i-a distrus copilaria.  
 
Când am plecat intr-o excursie organizata, am lasat copiii pentru doua saptamâni si ceva la guvernanta Allegria, o femeie de nadejde,care lucra la noi de 6 ani si se intelegea bine cu ei. Aveau unul 2 ani ,celalalt 5 si jumatate ,dar mama mea, Malca,care mai trăia i , era si ea implicata in viata lor ,ii vedea des si o supraveghia pe Allegria; si totusi,nu-mi vine a crede ca nu ne-am temut sa-i lasam si sa plecam...E adevarat ca i-am lasat in grija a doi oameni de incredere... In sfârsit, urmatoarele dati am plecat deja toti patru impreuna in strainatate,dar nu organizat.  
 
Imi amintesc de noi patru la Paris vizitând Louvre-ul, sotul meu cu Idan,care -avea 9 ani jumatate, eu cu Nadir,care nu implinise inca 6. Il revad pe mititelul meu, atât de impresionat de ceea ce vede si eu, uimita de rabdarea lui, neobisnuita la vârsta aceea... Il revad fascinat de Iisus si de martirii crestini din tablourile medievale ,dar si de sarcofagele din Egiptul antic!  
 
La Country astazi am recunoscut deodata colturile in care ne lungeam pe fotolii sau pe șezlonguri si ramâneam acolo tolaniti privind copiii care se jucau sau palavragind cu prieteni si cu necunoscuti.M-am revazut stând de vorba cu o mama,si uitându-ne la Idan si la fiul ei, care invatau sa inoate.(Idan avea vreo 6 ani si jumatate).  
 
Datorita sfatului acelei mame,eu, fricoasa prin definitie,am hotarât sa iau lectii particulare de inot, si nu colective,pentruca in trecut, pe la 11 ani,incercarea mea de a invata in cadrul unui grup s-a soldat cu un esec rusinos!  
 
De data aceasta, am trecut doi ani la rând prin mâinile a 2 instructori si in a treia vara, intr-o vacanta ,am reusit in sfârsit sa-mi dau drumul inot in bazinul casei de odihna de la Zihron Yaakov,descotorosindu-ma de pluta,de centura si de aripioarele plutitoare care,impreuna cu casca mea inzestrata cu un fel de solzi, ma faceau sa arat ca un cosmonaut!  
 
Azi, la Country, m-au podidit lacrimile,am incercat sa ma stapânesc,dar pâna la urma,am izbucnit in plâns.  
 
(va urma)  
 
Referinţă Bibliografică:
DIN AMINTIRILE ALMEI / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1792, Anul V, 27 noiembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adina Rosenkranz Herscovici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Adina Rosenkranz Herscovici
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!