Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Georgeta Resteman         Publicat în: Ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013        Toate Articolele Autorului

 “VĂMUIREA PULBERII” – o carte ce mi-a mers la suflet!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Când spun Maria Cornelia Postescu mă gândesc, cu toată sinceritatea, la un sumum de virtuţi adunate într-o fiinţă căreia am reuşit să-i strâng mâna şi s-o privesc în ochi doar o singură dată, într-o toamnă a pribegiei prin deşertăciunea unei societăţi în care simţeam că nu mai am loc. Şi nu mă sfiesc să le enumăr: frumuseţe interioară, dar şi fizică, credinţă, bunătate, onestitate, înclinaţie spre frumos - în toate formele lui (literatură, muzică, pictură), mare iubitoare de natură, cu care are un mod special de comunicare…  

 

În 2010, într-o după amiază de octombrie brumat de griji, găsindu-mă la Sibiu, am dat o fugă la întâlnirea săptămânală a Cenaclului LUCIAN BLAGA din Sebeş… am chiulit, dar a meritat! O întâlnire de suflet de unde am plecat aproape plutind. Atunci a început povestea, pentru că primind patru volume semnate de doamna Postescu am pătruns în universul creaţiei Domniei Sale. N-am făcut vâlvă, nu am comentat, dar citindu-le nu am făcut altceva decât să obţin portretul cel mai de preţ al unui om; “fizionomia”, dacă pot s-o numesc aşa, trăirilor interioare ale autoarei. Viaţa, aşa cum este ea, cu bune şi cu rele deopotrivă, ne oferă cu mărinimie posibilitatea de a ne refugia dincolo de neajunsurile, schimonoselile, urâţeniile ei, într-un spaţiu curat, acela al creaţiei, acolo unde domneşte frumosul şi unde ne putem desfăşura sufletele, armonizându-le cu simţirea. Doamna Maria Cornelia Postescu a reuşit din plin s-o facă şi în cele ce urmează aş dori să vă fac părtaşi ai câtorva impresii lăsate de una dintre cărţile autoarei, „Vămuirea pulberii”.  

 

Din însuşi titlul volumului răzbate spre cititor o undă plină de înţelesuri şi subînţelesuri, ca apoi să continue în acelaşi registru cu textul inserat de autoare pe prima pagină, „Gând pentru cititor”: „lutul ce ţi-a fost dat este hrana Timpului şi acesta îl macină în mori neştiute. Pulberea ta, trecută bob cu bob prin clepsidră va fi vămuită de lacomul şi necuprinsul Adevăr. Deasupra nimicirii tale rămâne sufletul. El va fi cel ce îţi va aduce pulberea într-o nouă Plămadă, şi, muritor, te va turna în forma Nemuririi. Ai Încredere!” Şi pornind de-aici, te cufunzi în lectura binefăcătoare care te desprinde de toate relele pământului şi te înalţă prin alternanţe poetice de vers clasic şi modern într-o lume curată, sinceră, unde domneşte frumosul izvorât de sub pietrele preţioase din care este zidită fiinţa interioară a autoarei, toate, trecând prin prin unica vamă în care nu plătim „peşcheş” niciodată, sufletul.  

 

Întreaga creaţie a poetei se află sub semnul Divinului, legătura pe care aceasta o are în permanenţă cu Creatorul Suprem respiră din fiecare poem, într-o dibace şi subtilă inserţie filosofică. Cerul, astrele, soarele, ploaia, vântul, pământul, seminţele, florile, iarba, Lumina şi întunericul în antagonice treceri peste tot şi toate, se îmbină armonios într-un autentic concert de muzică divină, sub magica baghetă a Tatălui Ceresc. Şi nu întâmplător, pentru că doamna Maria Cornelia Postescu a cunoscut nemărginita Lui putere în experienţa prin care a trecut, nu cu mulţi ani în urmă, vămuindu-şi lutul la poarta ce desparte „draga de viaţă” de lumea de „dincolo” (expresie ce-mi aminteşte de o scriere absolut impresionantă a lui Marin Traşcă – „El Desconocido”) şi recăpătându-şi dreptul la „a fi”.  

Îţi port suflarea prin pământ / Tu mă cutreieri cu înaltul. / Legaţi fără de legământ / ne-am dizolvat unul în altul” recunoaşte doamna Postescu în poezia „Chip şi asemănare” cu care începe volumul. Poeta traversează, rând pe rând, trepte ale cunoaşterii, zbateri, căutări „în lumina dinaintea luminii”, regăsindu-se de fiecare dată în tainele Cuvântului: „Nevăzutul creşte-n mine / şi mă face văzător, / desanându-mi în retine / rânduiala lumilor. // Nerostirea zace-n mine... // Când tăcerea o ascult, / de pe drumul Tainei vine / zvon de gânduri şi tumult” („Calea”), gânduri pe care le aşterne cu măiestrie în pagini. Nu demult, am publicat un eseu, care face parte dintr-un proiect mai amplu al scriitorului român din Australia, George Roca, intitulat „Taina scrisului”, mărturisind punctul de plecare al îndeletnicirii acesteia, aceea de a mânui Cuvântul... Mi-am adus aminte de el „vorbind” aici despre poezia Mariei Cornelia Postescu; dacă pentru mine această taină se poate numi, simplu, „taina lacrimii ascunse”, pentru Domnia Sa cred că este o lacrimă a mulţumirii permanete, materializată prin scris, mulţumirea pentru minunea dumnezeiască ce i-a fost dat să o trăiască: viaţa însăşi! Şi o să-mi daţi dreptate citind poezia următoare, redată în întregime: „Părtaş ţi-am fost, în nesomnul pământului, / pe când căutam rădăcina Cuvântului. / Acum l-am aflat şi-ncercăm a-l pătrunde, / dar tainicul miez mai adânc se ascunde. / Părtaşi vom fi, măcinaţi de o taină / ce ne va-nfrăţi, ca umbre, sub o haină / de tăceri – nerostite – în dor de cuvânt / şi-apoi ne-om întoarce: Tu – cer, eu – pământ.” (Părtaşi«Dualitate»)  

„Îmi zălogiră viaţa / pe-o coastă de-mprumut”, afirmă autoarea în poemul „Zălog”, care mie îmi pare a fi o autentică spovedanie în faţa cititorului: „Eu presimţeam în sânge / Cuvântul nenăscut – / cutremur şi lumină - / În Marea Depărtare. // Acum stau într-o vamă; / cuvântul nu m-ajunge / şi-aştept să-mi crească-n carne /lumină – să m-alunge / din nefirească spaimă, / din suflet de-mprumut / ce-a-ncarcerat Tăcerea / şi-n coastă mă împunge.” Ca apoi, în „Suflet pe praguri”, poeta să afirme: „E sufletul un necuprins / în care lumi şi lumi să-ncapă”, iar... „Sufletul – în neiubire -/ e doar o mulţime vidă. / Moartea este doar...o vamă - / prag în istmul din clepsidră.”  

 

„Vămuirea pulberii”nu este altceva decât o spovedanie a doamnei Postescu, o carte care cuprinde, - aşa cum sugerează dedicaţia semnată de autoare, atunci când mi-a dăruit-o, „poemele ce nu vor cunoaşte pulberea clepsidrelor sparte.”  

Lectură plăcută!  

 

 

Georgeta Resteman  

Săcuieu, Cluj  

9 aprilie 2013  

 

Referinţă Bibliografică:
“VĂMUIREA PULBERII” – o carte ce mi-a mers la suflet! / Georgeta Resteman : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 830, Anul III, 09 aprilie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Georgeta Resteman : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Georgeta Resteman
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!