Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Marian Malciu         Publicat în: Ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011        Toate Articolele Autorului

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

PREFAŢĂ  

la volumul de versuri "Tăcerea din cuvinte", autor Andrei Pavel  

Aflat în faţa standurilor, cititorul îşi lasă privirea să colinde liberă, să cerceteze şi să hotărască, încercând să ghicească ce se ascunde în paginile cărţilor expuse, să intuiască sub ce copertă ori titlu va descoperi bucuria lecturii, potrivit gusturilor sale. Analizează aspectul grafic , interpretează titlul, încearcă să-şi amintească numele autorului şi zăboveşte, nefiresc de mult, asupra denumirii editurii. Îi este greu să ia o decizie. În final, eliminând alte criterii, se opreşte asupra titlului, îl reciteşte şi încearcă să-i înţeleagă semnificaţia, convins că ea va fi reflectată în cuprinsul paginilor, fie ele de proză ori de versuri.  

Se pare că Tăcerea din cuvinte este un titlu care-l provoacă pe cititor să caute dincolo de text, dincolo de sensul imediat raţionabil. Este cât se poate de adevărat, pentru că, în acest volum, cuvintele, versurile ori expresiile folosite, nu descifrează ideile, trăirile ci, dimpotrivă, le încifrează. Pentru a-l înţelege pe autor şi pentru a pătrunde miezul scrierii sale, cititorul este nevoit să decodifice simboluri, să spargă coaja alcătuită din elemente noţionale, raţionabile. Este acel ceva care ne determină să facem o analogie cu ceea ce întâlnim la vechile texte cu caracter ezoteric, „misteric”, în care „arcanele” predomină cu lejeritate. În acest sens, poemul ales să deschidă volumul, intitulat „Moştenire”, ne conduce cu gândul direct la „ştiinţa arcanelor” prin expresia folosită în versurile: „E nestemata neştirbită,/căci ochii falşi şi nemiloşi/n-au cunoscut cât de cumplită/e strălucirea ochilor întorşi/spre o idee. Şi suflu peste praf/cu o rotire de compas.” Această „rotire de compas” este de natură să ne atenţioneze că avem nevoie de anumite „chei” pentru a deschide simbolurile ce se oferă în poemul de faţă cât şi în altele, aparent pentru toţi. Sunt „chei” potrivite pentru textele vechilor mituri, iar Andrei Pavel, autorul volumului Tăcerea din cuvinte, pare să ne indice încă din primul poem această direcţie.  

Astfel, în textul care ne aminteşte de frumosul poem al lui Ştefan Augustin Doinaş, căruia îi este dedicat, de altfel, întâlnim precizări, „fulgerări” care luminează în zona unor vechi simboluri. Iată, „cărbunele”, „nestemata neştirbită” ce conţine „acea pură valoare”, materialul ce cristalizează „strălucirea ochilor întorşi spre o idee”, ne aminteşte de simbolul pietrei filozofale. Iar înverşunata ridicare a „cărbunelui” spre cer („Spre cer, cu mâna-am să ridic,/aprig, cu-nverşunare/acel cărbune care mitic/conţine-acea pură valoare.”) parcă redă imaginea mitică a primilor oameni care au primit de la Prometeu, titanul, cărbunele ce conţinea focul, el însuşi un simbol al intelectului pur. Tot astfel, „frunza fără glas” şi „copacul” amintesc de anticul simbol al „crengii de aur”, în posesia căreia ar fi trebuit să fie eroii care năzuiau să se coboare în infern.  

Pentru poet utilizarea simbolurilor este o garanţie că versul său va rezista timpului: „zăresc un nou vers aşternut/ cu grabă-n simboluri cernut,/ pe caretimpul nu-l va roade” (Ieri, azi, mâine). Acest vers „cernut în simboluri” este o încercare de a fixa în cuvinte, în plan noţional, discursiv, o trăire de un ordin superior acestui plan, o stare superioară care unifică fiinţa, dar în care ea nu va putea subzista, urmând să o piardă şi să decadă la starea obişnuită. Trăirea superioară este intensă, fecundă („Căzut sub stea în raze de uitare/ absorb magia clipei efemere”), dar fiinţa nu poate menţine permanent această stare („renunţ chiar şi la ultimul cuvânt./ S-a tânguit odată sufletul hoinar”). Nu-i rămâne decât să o fixeze în formă poetică, pentru a nu bea din „lacul uitării” şi pentru a avea ulterior un suport de anamneză. Tocmai de aceea pare uneori a se afla în dilemă, dacă să folosească ori nu versul explicit, lipsit de nuanţe izvorâte din simboluri: „În ce haine ca de gală/ să îmbrac pagina goală?”(Să scriu, să nu scriu…), simboluri care par a-i da versului o altă dimensiune: „iar el în mâna sa aspră ţine/ toamna desenată în pătrate” (Omul cu braţul retezat), ajungând până la aceea care exprimă încheierea unui ciclu cosmic.  

Autorul avertizează însă permanent că versul său, dezvăluind „inexprimabilul”, în aceeaşi măsură îl şi învăluie, îl ocultează. Ne atenţionează, într-un fel sau altul şi deloc întâmplător, să nu ne oprim la lumea cuvintelor, la planul raţionabil, încărcat de noţiuni care se asimilează discursiv: „Peste priviri, trag perdeaua/ genelor dese, care ascund/ vorbe mute.” (Escapadă printre cuvinte). Noi, cititorii, trebuie să simţim ceea ce cuvintele nu pot spune, adică tocmai esenţialul care nu este susceptibil de o exprimare discursivă, raţională; cu alte cuvinte, trebuie să asimilăm „tăcerea cuvintelor”, iar aceasta nu se face prin raţionament, prin analiză, ci intuitiv, printr-o sinteză care unifică şi care nu ne poate face să depăşim planul raţional al conştiinţei obişnuite. Poate că tocmai aceasta este funcţia poeziei, de a trezi în cititorul avizat o putere de contemplare, unitivă, care altfel zace adormită sub straturile de noţiuni sedimentate într-o viaţă în care centrul de greutate cade mai tot timpul pe gândirea raţională. În caz contrar, „…stelele se sting/ în lumina rece a versurilor.” (Stelele se sting)  

Oricum, titlul volumului Tăcerea din cuvinte, deosebit de inspirat, merită scos la lumină, precum „diamantul” din „cărbune”, şi pentru a face aceasta trebuie să apelăm la vechile doctrine tradiţionale. Potrivit lor „tăcerea” este un simbol al Principiului suprem, al Absolutului, precum „zero-ul” metafizic sau „vidul”. „Zero”, „vid”, „tăcere” sunt singurele simboluri apte să redea Supremul, să exprime Inexprimabilul. Pentru că orice cuvânt, orice afirmaţie pozitivă L-ar determina, L-ar caracteriza şi, ca atare, L-ar limita; iar ceea ce conţine o limită nu se potriveşte Absolutului nelimitat şi necondiţionat. De aceea, pentru cei vechi tăcerea era simbolul Supremului, şi nu cuvântul. Urmând acelaşi simbolism tradiţional, „tăcerea” este echivalentă cu „ziua a şaptea”, cu ziua odihnei lui Dumnezeu, în vreme ce „cuvântul” corespunde celor „şase zile ale creaţiei”. Putem sintetiza aşa: cuvântul este tăcerea exprimată, dar tăcerea nu este doar cuvânt încă neexprimat ci şi inexprimabilul, ceea ce nu este susceptibil de exprimare.  

În concluzie, prin analogie cu sensul tradiţional prezentat mai sus, se poate spune că volumul de versuri Tăcerea din cuvinte este labirintul pe care trebuie să îl parcurgem pentru a ajunge la inexprimabil, la acele trăiri unice pe care poetul le-a parcurs fugitiv, „scotocind în vechi mistere”, şi pe care forma poetică le-a salvat de la uitare. Să păstrăm însă ideea, ca pe un „fir al Ariadnei”, că pentru poet „Cuvintele rămân cu toate/în urmă, undeva uitate,/în descărnate pulberi de idei.” (Pulberi de idei). Altfel spus, şi noi suntem obligaţi să nu rămânem la nivelul cuvintelor ci să intuim, după puteri, tăcerea din ele. Este o „tăcere” prin care poetul se manifestă plenar şi se ridică, ambiţios, puternic şi senin, ieşind din labirintul canoanelor şi şabloanelor în care este ferecată poezia românească şi neluând în seamă avalanşa versurilor anapoda din ultimii ani, lipsite de valoare artistică, dar bogate într-un libertinaj de limbaj greu de înţeles, de acceptat şi asimilat.  

 

Marian Malciu  

Membru al Ligii Scriitorilor din România  

 

Referinţă Bibliografică:
Tăcerea din cuvinte dă glas poetului ANDREI PAVEL / Marian Malciu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 257, Anul I, 14 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Malciu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!