Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Gheorghe Pârlea         Publicat în: Ediţia nr. 974 din 31 august 2013        Toate Articolele Autorului

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Dedic acest text Zilei Limbii Române, căci tema operei la care se face referire aici e, implicit, LIMBA ROMÂNĂ - esenţa trăirii în spiritul Neamului, element fundamental prin care autorul Albumului şi-a identificat conaţionalii, în peregrinările sale aproape epopeice.  

Ştiu doar sumar ce face la ASEM doctorul în economie, universitarul Vasile Şoimaru. M-a impresionat, în relativa mea ignoranţă, mai ales faptul că este cofondatorul acestei instituţii universitare, prima de acest gen în Republica Moldova, şi că a fost o vreme prorectorul ei - “rectorul di pi loc”, cum îl alintau (în dulce grai moldovenesc) prietenii, căci rectorul propriu-zis era profesorul Paul Bran, universitarul de la Bucureşti.  

Ştiu însă ceva mai mult, atât cât poate recepta şi percepe constituţia mea intelectuală, ce face monografistul, artistul fotograf, omul de spirit, umanistul – Românul, în ultimă instanţă – Vasile Şoimaru.  

Nu-i de ici-colo nici că dr. Vasile Şoimaru şi-a reprezentat concetăţenii, ca deputat, în două legislaturi parlamentare, că i s-a propus un portofoliu de ministru şi că, iată un exemplu neverosimil de înaltă conştiinţă, l-a refuzat, crezând că ar fi altul mai potrivit pentru această responsabilitate guvernamentală.  

Dar ce face extraprofesional, voluntar şi în deplin dezinteres material Vasile Şoimaru ca intelectual român, într-un context similar în care s-au remarcat celebrii săi înaintaşi Teodor Burada şi Anton Golopenţia, e de-a dreptul copleşitor. N-am să ,,trec în revistă”,cum se spune, isprăvile sale anterioare în aceste direcţii, despre care am avut bucuria şi onoarea, poate nu chiar permise mie, de a vorbi în câteva demersuri devenite, ulterior, publicistice (şi în „Tribuna învaţământului”).  

Acum - iată, sunt incorigibil - am să îndrăznesc iar, cu aceeaşi stânjenire a aceluia insuficient de potrivit să o facă, să dau glas impresiilor mele de beneficiar (“în devălmăşie”) al albumului monografic “Românii din jurul României în imagini”, acesta fiind donat dascălilor şi elevilor Şcolii din Miroslăveşti la foarte puţin timp de la tipărirea lui. Cu atât mai dificilă mi-i întreprinderea, cu cât impresiile mele modeste au ca obiect, de data aceasta, cununa de până acum a operei lui Vasile Şoimaru, lucrarea sa spirituală care, începând cu lansarea “planificată” (cu rigoarea economistului) pe memorabila dată de 27 Martie, 2008, la a 90-a aniversare a Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, adună mereu iubitorii de neam (la Chişinău, la Bucureşti, la Focşani, la Cernăuţi, în Herţa etc) într-o înaltă trăire comună, în spiritul recunoaşterii şi preţuirii faptelor vrednice, săvârşite în interesul Naţiunii Române.  

Timp de cinci ani, universitarul de la Chişinău, în zeci de etape, a străbătut prin românimea din jurul României echivalentul a de două ori şi jumătate “brâul” Pământului – Ecuatorul. De ce acest travaliu fizic şi intelectual, demn de Cartea recordurilor? Aspiră cumva eroul acestei performanţe extreme la ispititorul premiu Guines book? Nicidecum.Toată această grandioasă întreprindere are o motivaţie nobilă, aflată în antinomie cu orice impuls egoist. Vasile Şoimaru vrea doar să atragă atenţia că “naţiunea” nu e încă un termen perimat şi că ceea ce reprezintă apartenenţa la ea e, intrinsec, o trăire supremă, fără echivalent în raport cu ceea ce e lumesc. O trăire lucidă pentru iniţiaţii în procesul cunoaşterii, o trăire în subconştient pentru inocenţi. Că apartenenţa la naţiune e fie o stare profund asumată, fie ceva tainic, nedefinibil, de care nu te poţi lepăda nici de voie, nici de nevoie.  

Dar să vedem, de mai aproape, ce a realizat dr. Vasile Şoimaru, în justificarea entuziasmului căruia i-am scăpat hăţurile chiar din momentul în care am preluat în palme darul său generos.  

Nu e de trecut cu vederea o remarcă vizavi de partea fizică, materială a acestui superb album (cu în jur de 850 de imagini), acolo unde vezi doar cu analizatorii vizual şi tactil - aici remarc şi meritul Editurii "Prometeu"din Chişinău.  

În ce priveşte ceea ce se vede dincolo de acest înţeles exterior al cărţii, acolo unde priveşti cu ochii minţii şi ai sufletului, puţin pătrunzătorul meu văz dă totuşi fiinţei mele fior de trăire românească, peste ceea ce eu percepeam şi-mi reprezentam până acum, legat de subiectul lucrării. Împotriva a ceea ce autorul cu modestie crede (că lucrarea lui nu este îndreptar, lucrare d referinţă în domeniu), eu afirm apăsat că albumul “Românii din jurul României în imagini” este Abecedarul cel care lipsea al Românismului (carte de căpătâi pentru învăţăcei) şi, totodată, Carte de reflecţie asupra Românismului (pentru iniţiaţii problematicii), căci Vasile Şoimaru codifică mesajul pentru această a doua categorie de beneficiari, prin intermediul unei simbolistici ce îi este caracteristică şi prin care se individualizează ca intelectual, ca autor de mesaj cultural şi spiritual. Vasile Şoimaru nu are nevoie de abuz de cuvinte (implic aici şi “Poeme în imagini”, un alt album al său cu aceeaşi tematică). Expresia simbolică, intermediată de fotografia ridicată la statutul de artă, înlocuieşte pe deplin textul în lucrarea sa. Cartea lui e plină de subtext, e încărcată de “necuvinte”. Multe şoapte pot căpăta glas în acest album monografic, întru revelaţia celui cu sufletul deschis, aflat în rezonanţă cu felul în care Vasile Şoimaru trăieşte veghea – veghea asupra Neamului.  

În drumul său lung prin românime, autorul albumului “Românii din jurul României” descoperă Bisericile (rupestre, din lemn sau din piatră) în care s-au rugat şi se roagă ca şi noi (cei din matcă), în ritul Sfinţilor Părinţi, străbunii şi urmaşii vlahilor de dincolo de vatra Neamului. Prin dangătul subînţeles al clopotelor, cei în legătură cu a căror existenţă am căzut în vinovată uitare ne transmit fiorul nevoii noastre de pocăinţă.  

Plaiurile lor, ale românilor risipiţi în jurul României, mai presus de peisajul mirific, sunt parcă rupte din Carpaţii noştri, din colinele Subcarpaţilor, sugerându-ne că semenilor noştri de aiurea le seamănă şi glia, că Dumnezeu nu a lucrat cu “osebire” atunci când a rânduit românimii baştina înspre cele patru zări ale Europei. Şi că Edenul - paradisul primordial - nu trebuie căutat în vechea Persie, ci acolo unde românul poate rosti cuvântul Acasă.  

Apoi, chipurile oamenilor din album, ale celor de departe, cât ne seamănă şi ele! În costumele strabunilor – miraculos păstrate, ornate (pe fondul pur al albului) cu florile pajiştei, stropite de flacăra sângelui şi de siniliul cerului –, oamenii surprinşi de ochiul lui V. Şoimaru ne îndeamnă parca să nu uităm o vorbă risipită în vânt, într-un entuziasm prea repede consumat: “...să ne ţinem de neamuri”.  

Cetăţile falnice, aproape neatinse de timp şi de timpuri, Cimitirele şi Monumentele (cu Eminescu omniprezent) subliniază continuitatea, faptul că, deseori, cu sacrificii am răzbătut urcuşul dinspre trecut. În context, prin cimitirul negăsit de la Odessa, cel al ostaşilor români, Vasile Şoimaru ne somează subtil să nu pierdem legătura cu înaintaşii, ca astfel viitorimea neamului să nu rătăcească drumul.  

Confluenţele apelor curgătoare de pe meleagul fraţilor de neam ne transmit emoţia întâlnirii umane, ideea de contopire în esenţă a ramurilor neamului, oriunde ar sălăşlui acestea.  

Punţile şi podurile sunt năframele care leagă, perechi-perechi, destine deja unite spiritual, precum se-ntâmplă în tradiţia românească a relaţiilor care dau naştere Familiei, întru perpetuarea neamului.  

În drumul său prin românime, autorul descoperă cascadele Europei chiar pe meleaguri profund româneşti. Ni le arată şi nouă, drept ceea ce reprezintă ele pentru ochiul lăuntric: pragul – pragurile neamului, cele care au fost trecute de-a lungul istoriei, în zbucium, în valtoarea oferită nouă drept pildă de către apele învolburate ale cascadei. Nouă, celor din România de azi, celor care ignorăm pragurile ce le avem de trecut (şi noi) întru Sfânta cauză a Românismului.  

Şi încă multe alte şoapte pot căpăta glas în acest album monografic, întru revelaţia celui cu sufletul deschis, aflat în rezonanţă cu felul în care Vasile Şoimaru trăieşte veghea – veghea asupra Neamului.  

Sârguinţa şi arta autorului albumului-monografie „Românii din jurul României în imagini” au dat naştere, deci, unui produs cultural cu inestimabile valenţe spirituale, pentru care Vasile Şoimaru (îndrăznesc să fiu de acord cu distinsul Nicolae Dabija), “merită toate premiile româneşti şi nu numai”. Da, chiar dacă e vorba aici de o figură de stil, ţinând de hiperbolă, V. Şoimaru ar putea primi şi premiile altor naţiuni (respectul de sine potenţează şi respectul celuilalt), evident ale naţiunilor care nu ne sunt ostile, ale celor care preţuiesc la măsura cuvenită (şi nu puţine sunt acestea) valoarea a ceea ce sintetizează acest concept relativ modern – naţiunea.  

Albumul monografic al lui Vasile Şoimaru n-a fost menit să-i semene, spre exemplu, ca să folosim un termen de comparaţie, albumului valutofag”Eterna şi fascinanta Românie", conceput drept o cocardă electorală pentrupieptul unor potentaţi ai regimului, sau un trofeu pentru bibliotecile ostentative ale aceloraşi snobi privilegiaţi. Albumul lui Vasile Şoimaru e o carte de învăţătură şi, în acelaşi timp, o carte de inimă, cum apreciază cărturarul Vlad Pohilă în prefaţă, ca nimeni altul mai autorizat să-l tălmăcească pe prietenul său – autorul.  

Da, ce se spune despre acest recent volum monografic e în consonanţă cu ce simt şi eu. Şi, dacă ar fi să-mi exteriorizez sintetic simţirea, într o frază concluzivă, aş spune că această lucrare monografică, realizată predominant cu ajutorul artei fotografice, e Zâna bună care deşteaptă duhul românesc din somnul raţiunii, salvându-i de monştri (cei ce-ar fi putut fi zămisliţi de noaptea spiritului) şi pe cei tari, şi pe cei slabi. (Va urma.)  

 

Notă : Albumul monografic al profesorului Vasile Şoimaru a apărut cu cinci ani in urma, dar tema şi spiritul acestei lucrări editoriale este de actualitate. Autorul lucrează acum la volumul al doilea. Acest Marco Polo de azi, pe drumurile românimii (nu pe “drumul mătasii”; şi nu-s deloc “de mătase” drumurile sale) abia s-a întors zilele acestea din Balcani şi din marginile nord-vestice ale valahilor, pe cheltuiala sa), spre a ne releva că neamul nostru cel născut în afara Vetrei româneşti (sau smuls de la matcă de nedreptăţile istoriei) trăieste. Dar in spiritul zestrei aparţinând matricei spirituale a strămoşilor, doar supravieţuieşte. Şi asta pentru că am uitat prea devreme de îndemnul lui Mircea Snegur: “Sa ne ţinem de neamuri!” Să fi fost oare un îndemn ipocrit, specific politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului?  

Referinţă Bibliografică:
ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI, ÎN IMAGINI - UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA / Gheorghe Pârlea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 974, Anul III, 31 august 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gheorghe Pârlea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!