Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Ordinea Zilei > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012        Toate Articolele Autorului

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Articol de Viorel CONŢIU 
  
„PUNŢILE DE LUMINĂ” ALE COTIDIANULUI „CUVÂNTUL LIBER” 
  
În baza proiectului doamnei Mariana Cristescu, şefa secţiei de cultură a ziarului „Cuvântul liber”, ziua de vineri, 21 decembrie a.c., cu începere de la ora 17, a marcat debutul primei ediţii a Colocviilor „Cuvântul liber”, organizată sub egida Despărţământului Central Judeţean Mureş al ASTREI, a revistei „Vatra Veche” şi a ziarului „Cuvântul liber”, cu titlul generic şi profund sugestiv, „Punţi de lumină”. Evenimentul s-a desfăşurat în sala de conferinţe a Cinematografului „Arta”. O manifestare pentru minte, inimă, literatură şi muzică. Gazdă, moderator, scenarist şi regizor al evenimentului cultural a fost iniţiatorul proiectului, doamna Mariana Cristescu. Întâmplarea culturală din seara zilei a debutat cu intonarea Imnului de Stat al României, a Imnului ASTREI, rostirea unei rugăciuni de binecuvântare de către preacucernicul părinte Nicolae Gheorghe Şincan, după care, s-a păstrat un moment de reculegere în memoria celor care nu mai sunt printre noi, de la acea dată de 21 decembrie 1989.  
  
În cele ce vor urma, vom căuta să vă introducem în atmosfera manifestării, pentru ca, în final, oricine să poată să discearnă dacă a pierdut, sau nu, un eveniment cultural de o înaltă ţinută. Mariana Cristescu: „...Mă aşteptam să fim mai mulţi. Probabil că apocalipsa i-a speriat pe unii, sau i-a prins pe drum. Cred că vom reuşi să ne simţim confortabil şi în absenţa celor care, din motive mai mult sau mai puţin plauzibile, nu sunt cu noi, deşi au promis că vor fi. Vreau să vă spun că, eu, personal, trăiesc un moment sărbătoresc. M-am gândit la Punţi de lumină tocmai pentru că intrăm într-o epocă a luminii, dacă răsfoim cărţi mai vechi sau mai noi. M-am gândit că lumină înseamnă lumina cărţii, dar înseamnă şi lumina credinţei, înseamnă lumina iubirii, înseamnă şi lumina minţii, şi dacă unii care vor să ne dirijeze destinele de acum încolo, foarte puternici, spun că viitorul stă în puterea minţii, eu n-am să-i contrazic, viitorul stă într-adevăr în puterea minţii, dar minte avem cu toţii. Important este să ne-o şi folosim şi să nu ne lăsăm manipulaţi. Suntem un popor vrednic şi deştept... Îmi face o deosebită plăcere de a vă prezenta un prieten drag pe care l-am invitat de la Bucureşti, publicistul, scriitor, gazetar, poet, critiuc de artă, Miron Manega. Proiectul Punţi de lumină intenţionez să-l transform cândva într-o fundaţie, având în vedere că punţile de lumină înseamnă şi dragoste de aproape, dar şi pentru a da o şansă copiilor de ţărani. Acei copii care sunt foarte deştepţi, care vor să înveţe carte şi nu pot, pentru că sunt îngrozitor de săraci. M-am gândit să adun în jurul nostru oameni cu suflet pentru cultura poporului român, pentru că suntem astrişti, de faţă este Lazăr Lădariu care este preşedintele Despărţământului Central Judeţean Mureş al ASTREI, Mureş, vicepreşedintele Nicolae Băciuţ, care este şi directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Naţional, apoi Dimitrie Poptămaş”...  
  
După ce i-a prezentat pe invitaţi şi a scuzat câteva absenţe notabile, dar motivate, i-a dat cuvântul domnului Lazăr Lădariu, care şi-a început prezentarea citând ultima strofă din Imnul ASTREI: „ Cu dreapta să ne ocroteşti,/Puternic Dumnezeu,/ A noastră stea, pe bolţi cereşti,/Lucească-n veci, mereu... . Un gând din partea Despărţământului Central judeţean Mureş al Astrei, un gând de decembrie, despre lumină, cuvânt şi limbă...: Subt burniţarea măruntă a gândurilor, în această altă iarnă a singurătăţii, cuvintele - lumină coboară din rafturile bibliotecilor, lin, biruitoare, ca o primă ninsoare într-un decembrie însoţit de viitoare speranţe, înainte de toate. Coboară cuvintele - lumină sub alfabetul limbii române, cu acel miros de gutui, sub tropot de cai închipuiţi, purtându-ne în sănii de aur prin zăpezile albului iluminat de acel cântec în surdină, urcând din inimă spre minte. Cu ea, cu lumina cuvintelor, trecem, fideli slujitori şi apărători ai limbii, prin desele vămi, din ce în ce mai potrivnice de la o vreme încoace, ale ninsorilor şi ale gheţii intoleranţei. Ninsori, cu toate săbiile trase,/Bat clopote prin înfloriri de iarnă, ne spune de acolo, din lumina înaltului, poetul.. .” Lazăr Lădariu a continuat cu o disertaţie despre poezie şi rostul poetului. „ Poezia, acea terapie sufletească, acea armonie a coerenţei, a intuiţiei divine, factor generator de frumos, prin griul unei existenţe a împlinirilor şi mereu renunţărilor diurne. Poezia e de neconceput fără lumină, care, adaugă viaţă vieţii, spunea cândva Nichita Stănescu,...Lumină, cuvânt, limbă, o trinitate care ne dă veşnicia, partea noastră de veşnicie, spunea academicianul şi poetul, fratele nostru din Basarabia, Nicolae Dabija, e limba română. Limba lui Grigore Vieru, în care, poţi râde singur, şi în care te poţi opri din plâns , limba sfântă a vechilor cazanii, care-o râd şi care-o cântă la vatra lor, ţăranii . Coborând din lumină, limba stă la fundamentul unei culturi, aşa cum credinţa stă la fundamentul unui sanctuar . Pe ea, pe limbă, se clădesc valorile unui neam. Nu există patrie în afara limbii, nici cultură, nici cuvânt, nici lumina slovei, dar nici a slavei. Limba înseamnă strămoşii, trecutul, prezentul, viitorul nostru”...Nicolae Băciuţ: „Ninge, cum n-a mai nins/ Ninge dinspre ieri, ninge dinspre mâine/ Ninge dinspre păsări ce-au rămas în cer/ Ninge din colinde, lerui ler.../”. Ne oprim aici din a-l cita pe maestrul în recitări Nicolae Băciuţ, care, şi de data aceasta, a uimit asistenţa recitând din clasici şi contemporani, timp de... doar 15 minute, pentru a se încadra în timpul afectat. A fost un regal, un recital de poezie, cadoul de Crăciun oferit de Nicolae Băciuţ. Cantautoarea Sorina Bloj a recitat din prima ei înregistrare, „Lumină”, „graţie Marianei Cristescu, la Radio Târgu-Mureş”: „Lumină pierdută prin crengi,/ Alerg după tine, alergi,/ Lumină, pe urmele tale de vânt/ Aleargă un suflet flămând/Aici eşti?/ Te ascunzi după lume,/ Nu vrei să-i auzi de nume/ Atinge-l, lumină solară/ Nu-l lăsa să moară./ Lumină sorbită de trupuri/ Acum m-atingi, mă tulburi/ Lumină cu sete te sorb/ Şi-n veci n-oi mai fi orb...” Sorina Bloj şi Angela Maria Şiu, în duet de colinde: „Sculaţi-vă, gazde mari,/ Îi sara de Crăciun/ Sculaţi voi, români plugari,/ În sara de Crăciun,/ Că vă vin colindători,/ În sara de Crăciun,/ Noaptea pe la cântători,/ În sara de Crăciun,/ Colindăm, colindăm, iarna / Pe la uşi, pe la fereşti,/ Colindăm, colindăm, iarna/ Cu colinde româneşti... Noi umblăm a colinda,/ În sara de Crăciun,/ Pe la casa altuia,/ În sara de Crăciun...” Angela Maria Şiu a încheiat microrecitalul interpretând „Colind de mamă şi tată”, pe versuri de Adrian Păunescu. Întâlnirea a continuat cu un moment liric oferit de Miron Manega, recitând „Povestea zăpezii” : „E singura baladă pe care am scris-o, cândva, într-o noapte, şi legat de această baladă, şi de paznici, şi de tot ce cuprinde ea, e o baladă scrisă în 1988. Ciudat..., la Concursul de poezie pentru copii şi tineret „Elena Farago”, a luat premiul Consiliului Judeţean pentru Cultură şi Educaţie Socialistă. Mi se pare că omul acela care mi-a acordat premiu a riscat foarte mult. Eu, după predarea la concurs a poemului, mă aşteptam să fiu arestat. Am luat un premiu...”. Apoi a recitat poemul „apocalipsei personale”, Cina diavolului .  
  
În intervenţia sa, domnul Lazăr Lădariu, salutând prezenţa tinerilor din Liga Creştin Ortodoxă din Târgu-Mureş, a preacucernicilor părinţi, a celor prezenţi, a precizat: „S-a dovedit, încă o dată, că, acolo unde este credinţă, este şi sensibilitate poetică, este şi cultură...” A continuat recitând două poezii din creaţia proprie: „Doar lumina deasupra” şi „Aici, la noi, în Ardeal”: „Nu-i lapte pe lume mai dulce/ Nici soare să urce pe deal/ Mai altfel, mai blândă chemare/ Ca aici, la noi în Ardeal./ Nu-i ninsoare căruntă pe munţi,/ Nici zăpezi să respire în van,/ Prin pădurea pândită de lupi/ Ca aici, la noi, în Ardeal./ Nu-i seară mai plânsă pe culmi,/ Pe Mureş, pe ape-n aval,/ Nu-i doină mai tristă să cânte/ Ca aici, la noi, în Ardeal...”. Căutând o definiţie a poeziei şi a poetului, Lazăr Lădariu exemplifică, urmărind păreri ale oamenilor de cultură, ale altor poeţi, în legătură cu definirea poeziei şi a poetului. L-a citat mai întâi pe Emil Brumaru, care a declarat într-un interviu: „Dintr-o pădure se pot face şi traverse pentru linia ferată, se poate face şi hârtie, din care se tipăresc cărţile. Lipsa unei traverse, poate produce o catastrofă. Dar o carte poate salva viaţa unui om, măcar a celui care a scris-o”. Vladimir Vîsoţski:„Poeţii sunt acei lunatici care merg cu călcâiele pe lama ascuţită a cuţitului”; Ioan Alexandru: „Poeţii sunt limbile de alarmă ale clopotelor”; Nichita Stănescu: „Poeţii, sunt după părerea mea, nişte zânatici. Zânatici, de la zâne, nu zănatici.” În încheiere Lazăr Lădariu a amintit de întâlnirile şi discuţiile pe care le-a avut cu Grigore Vieru şi alte personalităţi ale culturii româneşti. Mircea Morariu a dat citire unui fragment al suitei sale de discursuri care, foarte probabil, vor constitui, în cele din urmă, o carte ce va fi intitulată „Discurs între amurg de un pământ şi cer vechi”, ce pare că este un mesaj de analitică filosofică: „...De această sfântă lumină nu ne putem apropia intelectual, filozofic sau teologic. Apropierea e posibilă numai existenţial, prin trăiri personale, prin experimentări ale lui Dumnezeu, când miracolul şi paranormalul devin fireşti prin certitudine şi mai puţin prin credinţă...Credinţa lasă loc îndoielii, deoarece tu crezi ce spune celălalt. Sfinţii părinţi, chiar afirmă etapa de credinţă şi de frică de Dumnezeu, aparţine începătorului, în urcuşul său spre Dumnezeu. Când te afli în certitudine, credinţa devine un nonsens. Atunci nu-ţi mai este frică de Dumnezeu, ci îl iubeşti şi eşti mereu conştient şi atent, să nu te pătezi prin faptele şi forme de gând: ură, dorinţă de răzbunare, mândrie, dorinţă de agoniseală, lăcomie şi aşa mai departe... Restul, toate formele văzute şi nevăzute sunt energii electromagnetice condensate. Aşa este, trupul meu, energie electromagnetică condensată, în continuă mişcare, datorită forţei de atracţie şi respingere. Einstein a priceput asta şi a demonstrat prin formula relativă e=mc2 , unde m este masa, cantitatea de substanţă, iar c este viteza luminii, pe care o poate măsura ochiul şi creierul nostru omenesc. Există lumini instantanee...Deci, în sfinţi să avem încredere deplină, pentru că ei nu fac afirmaţii dintr-un proces de gândire, ci prin ceea ce li se transmite ochiului şi urechilor spirituale de către Dumnezeu, Tatăl, Sfânta Treime...” Mircea Morariu a continuat disertaţia, foarte bine documentată, căutând explicaţii a ceea ce poate să reprezinte sufletul omului, dacă este sau nu muritor.  
  
După colindele interpretate de grupul din Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi, Miron Manega şi-a prezentat poeziile incluse în volumul „Salonul refuzaţilor”, prefaţat de Laureean Stănchescu, precedând recitarea cu o definire a poeziei: „E ca şi când, în loc să mori, ar începe deodată să ningă”, şi a poetului: „Dacă ai ieşit din lotuşi, în zodia tăierii/ Şi vrei să mergi, poete, desculţ peste zăpezi,/ Sau poate printre ţarcuri, la spaţii să visezi, /Să nu pleci fără lesă, căci te pândesc hingherii”. Apoi şi-a prezentatcartea de proză „De ce urâm femeile?”, precum şi revista care apare on-line, deocamdată, intitulată „Certitudinea”, al cărei redactor-şef este Mihai Eminescu, de fapt, coordonator editorial şi moral, iar din colegiul redacţional mai fac parte Carmen Silva, Caragiale, Nae Ionescu, Pamfil Şeicaru, Cezar Ivănescu. Titlul i-a fost sugerat de Dan Puric. Jurnaliştii contemporani sunt fără atribuiri de funcţii, colaboratori înscrişi în ordine alfabetică. Este o publicaţie de cultură, spiritualitate şi atitudine. 
  
Această primă ediţie a „Colocviilor Cuvântul liber ”, lăsând deoparte orice brumă de falsă modestie, s-a dovedit a fi, din start, o manifestare culturală de o foarte înaltă ţinută şi, fără îndoială, deschide noi orizonturi. Nu ne rămâne decât să adresăm felicitări organizatorilor, participanţilor, dar, în primul rând, doamnei Mariana Cristescu, cea care a ridicat ştacheta valorică, neaşteptat şi nesperat de sus, chiar de la debut! 
  
Text şi foto: VIOREL CONŢIU 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Punţile de lumină ale cotidianului Cuvântul liber / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 726, Anul II, 26 decembrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!