Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Analize > Mobil |   


Autor: Dalelina John         Publicat în: Ediţia nr. 873 din 22 mai 2013        Toate Articolele Autorului

„Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

În perioada 1981-1989 în magazine nu se găseau în mod curent carne, ouă, lapte. Lipsurile de tot felul, mai ales cele alimentare au devenit acute şi cronice din toamna lui 1981. Atunci sunt reintroduse cartelele desfiinţate în 1954, fiind raţionalizate pâinea, laptele, uleiul, zahărul şi carnea. Oamenii se hrăneau în mod obişnuit cu legume, fructe şi peşte, toate autohtone.  

Politica economică de planificare centralizată conduce la preţuri aberante, fără nici o legătură cu realitatea economică. Producţia este orientată spre investiţii industriale megalomanice, bunurile de larg consum fiind produse în cantităţi insuficiente. Mai importante decât banii devin „relaţiile”, mărfurile sunt vândute „pe sub mână”, o criză morală distorsionează întreaga societate.  

În România anilor ’80, înfometarea devenise politică de stat. Un lucru nu se ştie, că iniţial a existat un program după care s-a gandit raţionalizarea. Acest program a fost iniţiat de profesorul-doctor Iulian Mincu.  

„Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei” stabilea, în mod orientativ, pentru cetăţenii patriei noastre ce este normal să se consume – cantitativ şi structural – în funcţie de vârstă şi sex, de specificul activităţii şi efortul fizic, de obiceiurile şi tradiţiile de consum din diferite zone ale ţării, în aşa fel încât să se prevină bolile generate de un consum alimentar necorespunzător şi să se asigure o stare bună de sănătate a populaţiei”.  

La şedinţa Comitetului Politic executiv din 3 iulie 1982, Ceauşescu dorea aprobarea cât mai rapidă a punctului 2 din acest program care stabilea numarul de calorii/persoană ce trebuia consumat. Îi chema pe ceilalţi tovarăşi să ia cuvântul doar pentru „observaţii deosebite”. Preşedintele Colegiului Central de Partid de la acea vreme, Petre Lupu, avea una destul de curajoasă: i se păreau cam puţine cele 2.800 de calorii de locuitor – ţinta prevăzută în document pentru anul 1985 , faţă de 3.300 de calorii, câte se consumau în România acelor ani.  

Dictatorul i-a tăiat imediat vorba: „Aşa prevăd normele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru ţara noastră, nu trebuie să depăşim 2.800 de calorii media. Acum nicio ţară din Europa nu trebuie să depăşească 2.800 de calorii consum. (…) Noi spunem că normal nu trebuie să mănânce mai mult decât atât. Dar noi îl publicăm şi îl discutăm, pentru că cine vrea să mănânce mai mult n-are decât, dar nu pot să spun că cine mănâncă mai mult moare mai repede”.  

Pus pe cântar, consumul anual „ideal” al românului mediu arăta astfel: 60-70 de kg de carne, 8-10 kg de peşte, între 260 şi 280 de ouă, 210-230 de kg de lapte şi produse din lapte (exclusiv unt), între 85 şi 95 kg de fructe şi 70-90 kg de cartofi.  

În perioada imediat următoare, directivele de sus au fost puse în practică: cetăţenii au fost instruiţi, rafturile s-au golit, cozile s-au lungit. N-a fost însă suficient. La doi ani după acest document, Ceauşescu şi specialiştii săi aveau să mai contribuie încă o dată la acest program : consumul de carne necesar pe cap de român era redus până la 39 kg anual (ceva mai mult de jumătate din cantitatea calculată iniţial), cel de ouă – la 120 de bucăţi, de lactate – la 78 kg, iar de legume - la 66 kg.  

Fără a intra în politică şi cu rezerva ca în acea perioadă, prin acest lucru, se încălca drepturile omului, eu cred ca programul era gandit foarte bine şi structurat pentru un grad satisfăcător de sănătate publică, fără abundenţa înşelătoare de acum. Ştiu că a fost văzut ca o ” înfometare ştiinţifică” dar o să ma justific prin a compara cifrele propuse în program cu cele recomandate acum, de nutriţionişti. Eu nu văd mare diferenţă.  

În zilele noastre consumul de calorii zilnic este structurat astfel: femeile cu varsta între 19-30 de ani sedentare trebuie sî consume 2.000 de calorii, cele moderat active 2.000-2.200 de calorii şi cele foarte active până la 2.400 de calorii. Femeile cu vârsta între 31-50 de ani sedentare trebuie să consume 1.800 de calorii, cele moderat active 2.000 de calorii şi cele foarte active 2.200 de calorii.  

Cele care au peste 51 de ani trebuie sa fie mai ponderate cu numarul de calorii consumate. Cele sedentare nu trebuie sî depaşească 1.600 de calorii, cele ponderat active 1.800, iar cele foarte active 2.000-2.200 de calorii.  

La barbaţi situaţia stă puţin diferit, aceştia “având voie” să consume mai multe calorii decât reprezentantele sexului frumos. Astfel, un barbat cu vârsta între 19 si 30 de ani sedentar poate consuma chiar şi 2.400 de calorii, cei moderat activi 2.600-2.800 calorii, iar cei foarte activi până la 3.000 de calorii.  

Barbaţii cu vârsta între 31-50 de ani sedentari trebuie să consume 2.200 de calorii, cei moderat activi 2.400-2.600 de calorii şi cei foarte activi 2.800 de calorii.  

Un barbat care are peste 51 de ani şi nu face activitate fizică nu trebuie să consume mai mult de 2.000 de calorii, unul care face din cand în cand mişcare 2.200-2.400 de calorii, iar cei foarte activi chiar şi 2.400-2.800 de calorii.  

http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2013/05/21/programul-de-alimentatie-stiintifica-a-populatiei/  

Referinţă Bibliografică:
„Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei” / Dalelina John : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 873, Anul III, 22 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Dalelina John : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Dalelina John
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!