Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Gigi Stanciu         Publicat în: Ediţia nr. 496 din 10 mai 2012        Toate Articolele Autorului

Potenţialul agresiv al elevilor de gimnaziu şi liceu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Gigi Stanciu*  
 
Introducere  
 
Violenţa şcolară este un fenomen extrem de complex, cu o determinare multiplă: familială, societală, şcolară, personalăşi culturală. Ea se prezintă ca un ansamblu specific de forme de violenţă care se condiţionează reciproc şi au o dinamică specifică: violenţa importată din afara şcolii, dar şi violenţa generată de sistemul şcolar, violenţa adulţilor împotriva elevilor dar şi violenţa elevilor împotriva profesorilor.  
 
Acest fenomen este greu de evaluat atât la nivel naţional cât şi la scară mondială, este greu de estimat, deoarece violenţa fizică poate fi interpretată ca o problemă internă, ce trebuie rezolvată prin mijloace interne mai degrabă decât prin apelul la forurile competente.  
 
Violenţa în şcoală este o expresie a violenţei din societate; când violenţa se produce în şcoală, ea conduce şi la alte consecinţe alături de prejudicii, victimizare, uneori moarte; violenţa din şcoală reduce şansele elevilor de a-şi dezvolta personalitatea pe deplin şi de a dobândi o educaţie de calitate. De aceea este foarte necesară cunoaşterea particularităţilor individuale si de vârsta ale puberilor şi adolescenţilor pentru a preîntampina eventualele lor descărcări agresive pe fondul prezenţei unui potenţial agresiv specific vârstei şi influenţat de factori externi.  
 
1. Definirea conceptului de agresivitate; agresivitate versus violenţă  
 
Auzim deseori despre comportament agresiv şi comportament violent, despre manifestări agresive şi violente, despre limbaj agresiv sau violent, despre jocuri agresive sau violente ba chiar imagini agresive sau volente. O distincţie între ele ar fi necesară. Agresivitatea este o trăsătură a tuturor fiinţelor vii necesară pentru a supravieţui. Cu toţii luptăm, atacăm, ne apărăm, distrugem, înfrângem; există manifestări pozitive ale agresivităţii, cum sunt concurenţa, întrecerea, competiţia, ambiţia, lupta, sportul şi altele. Fiecare are nevoie să găsească asemenea manifestări pentru a ,,folosi" agresivitatea care se cere descărcată; aceste manifestări pozitive trebuie găsite sau învăţate.  
 
În cu totul altă situaţie se află violenţa. Ea are un caracter impulsiv şi distructiv şi are un obiect ţintă. Este vorba despre o manifestare care apare ca urgentă, de neamânat, ce trebuie să se întâmple aici şi acum. Subiectul nu o poate controla, nu o poate amâna cel mai adesea. Datorită urgenţei sale, uneori ţinta care este vizată este schimbată cu o alta care se afla la îndemână. Chiar dacă ostilitatea este îndreptată împotriva unei persoane sau situaţii, persoana exercită violenţa asupra alteia doar pentru că aceea a fost în momentul respectiv acolo.  
 
În categoria manifestărilor violente se înscriu toate tipurile de jigniri, înjurături, lovituri, ameninţări şi altele care produc atingere fizică sau psihică celor din jur. Violenţa nu este neapărat conştientă sau voită, putând vedea cu uşurinţă oameni care nu ştiu ce fac in momentul respectiv, care fac ,,din greşeala" sau care nu estimează consecinţele acţiunilor lor.  
 
2. Teorii ale agresivităţii  
 
Adolescenţa este o perioada de transformări pe plan social, fizic şi psihic. Transformările fizice care încep la pubertate sunt adesea foarte brutale şi adolescenţii le trăiesc ca pe o mare metamorfoză. Transformările pot determina sentimente de jenă, timiditate, refuzul comunicării etc. Deosebit de important în această perioadă este relaţia pe care adolescentul o are faţă de propriul său corp aflat în transformare. Legat de acest aspect asistăm la preocupări deosebite în ceea ce priveşte machiajul, coafarea părului, îmbrăcămintea. Emoţiile se manifestăîn această perioadă cu un mare dinamism. Au loc treceri bruşte de la stări de fericire la stări de descurajare sau deprimare, de la sentimentul de putere la cel de îndoială, de scădere a stimei faţă de sine. Pentru a face faţă acestor emoţii, adolescenţii dezvoltă reacţii de agresivitate şi de opoziţie faţă de tot ceea ce înseamnă autorităţi. părinţi, profesori, instituţii.  
 
Sub aspect temporal, adolescenţa, este perioada de vârstă situată între copilărie, pe care o continuă, şi vârsta adultă, respectiv între 12 – 13 ani şi se termină între 18 – 20 de ani ( acestă încheiere sau terminare este relativă, deoarece atât apariţia cât şi durata adolescenţei variază în functie de sex, rasă, condiţii geografice şi mediul social – economic). Este o perioadă de restructurare afectivă şi intelectuală a personalităţii. Ea este caracterizată ca o perioadă ingrată, ceea ce scoate în evidenţă faptul că este dificilăşi pentru adolescenţii insişi cât şi pentru cei care se aflăîn contact cu adolescenţii.  
 
Pe plan psihologic putem reţine în principal următoarele trăsături de care este marcată adolescenţa: căutarea identităţii de sine, căutarea unui set personal de valori, achiziţia abilităţilor necesare pentru o bună interacţiune socială, câştigarea independenţei emoţionale faţă de părinţi, nevoia de a experimenta o varietate de comportamente, atitudini şi activităţi.  
 
A. Factorul familial  
 
Implicarea educaţiei de tip familial în geneza devianţei a fost afirmată încă din secolul trecut de Cesare Lombroso în ,,Omul delincvent''. Cercetări mai noi privind rolul familei in etiologia devianţei au identificat o diversitate de factori cauzali cum ar fi socializarea, climatul afectiv, coeziunea familială, statusul economic şi cultural etc.  
 
Ancheta socială efectuată de A.Bandura şi H.R.Walters confirmă faptul că adolescenţii agresivi provin, de regulă, din familii în care părinţii înşişi sunt agresivi, şi metodele disciplinare sunt neadecvate, fiind deseori brutale. Studiile privind relaţiile dintre tatăl tiran şi adolescenţi menţionează faptul că adeseori pot avea loc conflicte care pot sfârşi printr-o ruptură a relaţiilor cu părinţii şi fuga de acasă a adolescentului, precum şi prin vagabondaj.  
 
Climatul socio-afectiv şi moral al familiei este mult mai perturbat atunici când în familie sunt cazuri de alcoolism, de imoralitate si de antecedente penale. Adolescenţii proveniţi din familii cu perturbări ale climatului moral, socio-afectiv şi cu o atmosferă conflictuală se pot asocia mai uşor grupurilor delictogene.  
 
B. Factorul individual  
 
Factorii individuali sunt grupaţi in două categorii: factori constituţionali, dependenţi de zestrea ereditară şi de structura neuro-psihică ( debilitate mintală, hiperemotivitate, autism, tendinţe agresive) şi de unele particularităţi ale personalităţii (diferite tulburări de caracter sau atitudini negative, formate sub influenţa unor factori defavorabili de mediu).  
 
Cele mai cunoscute teorii psihologice cu privire la personalitatea deviantului sunt: teoria personalitătii criminale( J.Pintel ), teoria disocialităţii ( R.Mucchielli ) şi teoria autocontrolului (T. Hirschi si M.Gottfredson). Cele trei teorii sunt destul de asemănătoare şi schiţează următorul portret al deviantului caracterizat prin: intoleranţa la frustrare, autocontrol deficitar, egocentrism, impulsivitate, nedezvoltarea sentimentelor morale, indiferenţă şi dispreţ faţă de activităţile sociale utile, evitarea efortului voluntar, dorinţa realizări unei vieţi uşoare, fără muncă, opoziţia faţă de normele juridice, morale, sociale, devalorizarea de sine, imaginea falsă despre lume.În majoritatea cazurilor, aceste simptome caracteriale apar încă din copilarie şi se exacerbează în preadolescenţăşi adolescenţă.  
 
Un factor important al comportamentelor agresive este intoleranţa la frustrare. Starea de frustrare se manifestă printr-o emoţionalitate mărităşi, în funcţie de temperamentul individului, de structura sa afectivă, se poate ajunge la un comportament violent, individul nemaiţinând seama de normele si valorile fixate de societate. Frustrarea afectivă este una din cauzele cele mai frecvente ale problemelor de comportament.  
 
C. Factorul social  
 
Mediul social conţine numeroase surse de influenţă de natură să inducă, să stimuleze şi să întreţină violenţa şcolară: situaţia economică, slăbiciunea mecanismelor de control social, inegalităţile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfuncţionalităţi la nivelul factorilor responsabili cu educaţia tinerilor, lipsa de cooperare a instituţiilor implicate în educaţie.  
 
Pentru ţările foste comuniste, creşterea violenţei în general, nu numai a violenţei şcolare, este pusă pe seama unui complex de factori precum liberalizarea mass-media, lipsa exerciţiului democratic, creşterea libertăţii generale de mişcare, slăbirea autorităţii statului şi a instituţiilor angajate în respectarea legii, accesul la mijloace de agresiune.  
 
Concluzii :  
 
Potentialul agresiv este în creştere de la gimnaziu spre liceu. În prezent, cultura adolescenţilor pare a fi centrată pe violenţă, pe agresivitate, fenomen la care au contribuit familia, şcoala, industria divertismentului şi mass-media. Conjunctura economică şi socială provoacă anumite confuzii în rândul tinerilor, care încep să se îndoiască de eficacitatea şcolii, de utilitatea ştiintei, cu atât mai mult cu cât constată că şcoala nu îi asigură inserţia profesională, că valorile tradiţionale promovate în şcoală– munca, meritul, efortul – cunosc o degradare vizibilă. Un mediu social în criză afectează profund dezvoltarea personalităţii adolescentului şi a individului în general.  
 
Violenţa şcolară este un fenomen social complex, iar formele sale de manifestare au evoluat o dată cu normele sociale. Tot mai multi psihologi şi sociologi sublinează faptul că mijloacele de comunicare în masă, prin conţinutul neadecvat pe care îl promoveză uneori, pot propaga în rândul tinerilor, atitudini disociale şi antisociale.  
 
Adolescenţii îşi afirmă sensibilitatea şi creativitatea de a lungul etapelor de dezvoltare prin iniţiative proprii, care deseori vin în conflict cu normele adulţilor. Ei îşi impun astfel dorinţa de afirmare, de autonomie, considerând obedienţa o prejudecată ce trebuie depăşită. De aceea, recurg la gesturi teribiliste, iniţiind manifestări ostile pe care pedagogia clasică le etichetează ca acte delicvente.  
 
Astfel, unele fapte ale minorilor, deşi încalcă normele de convieţuire morală, nu reprezintă infracţiuni din punct de vedere penal, ci se încadrează în aşa zisele manifestări nonconformiste: gesturi duşmănoase, conduite protestatare, violenţă verbală şi fizică, indisciplină, evaziune familială sau şcolară, consum de alcool, fumat, adoptarea unui stil de modă vestimentară extremist (de exemplu, punk iştii, rock erii) frecventarea unor anturaje cu preocupări dubioase.  
 
Este aproape inevitabil ca fiecare generaţie să aibă starea ei de revoltă şi de criză a adoloscenţei, când între imaginea de sine reală si cea dorită, proiectată mental de adolescent este o adevărată prăpastie.  
 
Bibliografie  
 
1 Crăciun Dan, Psihologia socială, Editura A. S. E., Bucureşti 2004, p 121  
 
2 Ferreol, G.; Neculau, A. (coord.), Violenţa – Aspecte psihosociale, Iaşi, Editura Polirom, Iaşi, 2003  
 
3 Murphy, Tim; Oberlin, Loriann Hoff, Agresivitatea pasiva .Cum să o recunoşti şi controlezi la tine şi la ceilalti, Editura Trei, Bucuresti, 2007  
 
4 Stănciulescu, E., Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 1997  
 
5 Verza, Emil; Verza, Florin Emil,,Psihologia vârstelor, Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 2000  
 
*Profesoară de istorie la Colegiul Naţional de Arte ,,Regina Maria'' Constanţa, licenţiată în psihologie la Universitatea ,, Andrei Şaguna'', promoţia 2008 (ciclul Bologna)  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Potenţialul agresiv al elevilor de gimnaziu şi liceu / Gigi Stanciu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 496, Anul II, 10 mai 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gigi Stanciu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!