Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   



 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Al. Florin Ţene: “Nostalgia istoriei” în opera lui Mihai Sadoveanu 
  
“Suflu de epopee”, scria Petru Comarnescu în “Revista Fundaţiilor”, nr. 8, din 1945 (pag. 358), “are povestirea “Fraţii Jderi” numai pentru cã epicul se îmbinã aici cu liricul, dar mai ale pentru cã totul este închegat pe un plan de mãreţie fantasticã”. Caracteristicã dominantã a operei sadoveniene de inspiraţie istoricã, fiindcã acesta reînvie istoria într-o concepţie originalã, convingãtoare prin amãnunte şi claritate provenitã din “mãreţia fantasticã”. 
  
Cercetând cronici şi opere de erudiţie autorul “Fraţilor Jderi” a recreat istoria, folosindu-se de legende şi balade, dupã ce a fost impresionat de relicvele mânãs-tirilor, cetãţilor, a inscripţiilor, dar şi de scrierile cronicarilor. De fapt, autorul reactualizeazã trecutul istoric al Moldovei folosindu-se de personaje autentice preluate din cronici şi documentele vremii dar introducând în povestiri şi romane nenumãrate fi-guri create de fantezia sa. Istorice sadoveniene emanã vibraţii lirice, dar ne îndeamnã şi la o interpretare esteticã, având un plus de sensibilitate, inclusiv “raţiunea inimii”. 
  
Din pãcate, unii elevi, profesori şi cineaşti (vezi: Sergiu Nicolaescu) au interpretat ca adevãr aceastã ficţionalizare a istoriei, şi, de aici, nu a fost decât un pas spre mitologizare. Încât multe manuale de istorie, şi chiar Nicolae Iorga, au abordat istoria din acest punct de vedere. Fenomen ce-l regãsim şi astãzi. Evocarea figurilor istorice din romanele sadoveniene s-a fãcut prin construcţia unei ambianţe istorice provenite din cadrul natural şi cel folcloric.  
  
În “Un prieten al nostru” Sadoveanu scria: “Nu sunt realitãţi numai clãdirile de piatrã şi petecile de hârtie; mitul pãstreazã eternitãţii ramura sufletului generaţiilor.”. Talentul sadovenian “construieşte trecutul în imagini vii, scriitorul înţelegând şi cu inima”, (Const. Ciopraga, “Mihai Sadoveanu”, Editura “Tineretului”, Bucu-reşti, 1968), face ca în atmosfera povestirilor şi romanelor istorice sã rãmânã mai întotdeauna ceva abscons, sub vãlul misterului aflându-se practic imaginaţia viitorului cititor. În paginile romanelor se contu-reazã diferite personaje, unele scãldate în lumina înţeleaptã a mãştii şocului. Sub pana sadovenianã istoria în-seamnã un trecut încãrcat de confruntãri, de înfrãţire cu truditorii brazdelor şi de un destin cãlãuzit de rãnile acestuia. “Sadoveanu este un apãrãtor neobosit al valorilor trecutului, fie cã este vorba de formele de civilizaţie arhaicã, fie cã este vorba de producţiile geniului anonim popular ( ... )” (Al. Piru – “Varia. Studii şi observaţii critice”, II, Editura “Eminescu”, 1973). 
  
Cronicile lui Grigore Ure-che, M. Costin, Ion Neculce, cãrţile populare “Esopia”, “Sindipa” şi “Alexandria” sunt o parte din modelele lui Sadoveanu, scoţând din ele lecţii de moralã, pilde de eroism, toate înglobându-se într-un spirit de umanism şi “nostalgie a istoriei”. Cititorul romanelor istorice a acestui bard astãzi nu este sincopat de limba pe care autorul o pune în comunicarea dintre eroii sãi, Ştefan cel Mare, Vasile Lupu, Nicoarã Potcoavã sau Duca-vodã. Aceştia trãiesc aievea în opera sadovenianã. De aici provine şi eroarea unor fãuritori de manuale şcolare care iau ca adevãr istoric “plãsmuirile” sadoveniene. Vina nu este a acestui mare scriitor, care spunea cã “adevãrata artã presupune simpatii” (“Un prieten al nostru”), ci a celor care voit (Nicolae Iorga) au acceptat acest “adevãr istoric” din lipsa informaţiei ştiinţifice care trebuia sã vinã dinspre istorici. Dar, şi aceştia s-au complãcut sã mitologizeze istoria în folosul conjuncturilor politice. 
  
Paginile vibrante din “Şoi-mii” (1904) cuprind evenimente din cronicile moldove-neşti, inclusiv din monografia lui B. P. Haşdeu despre Ion Vodã cel Cumplit, Sadoveanu injectând o fantã romanticã şi eroi puşi în situaţii spectaculoase. Povestirea este un adevãrat poem “cu apariţii stilizate romantice” (C. Ciopraga), fapt care duce spre: o nostalgie a vremurilor de demult, un dor de trecut, poftã de aventurã. 
  
Mihai Sadoveanu a apãrut într-un moment când, în frunte cu Nicolae Iorga, se rescria istoria unei ţãri, ce-şi cãuta ori-ginile pentru a-şi justifica prezentul. În acest context, avea nevoie de un trecut pe mãsurã. Astfel, s-a ajuns la mitologizarea istoriei noastre. În acest context, istoria ficţionalizatã din opera lui Sadoveanu a fost binevenitã. Era vremea când revoluţia industrialã alunga de “pe faţa pãmântului idila veche”, (M. Ralea), a mediului patriarhal şi semiarhaic. România îşi cãuta identitatea. O componentã esenţialã a acesteia era trecutul, adicã istoria acestor ţinuturi. Poves-tirile istorice ale lui Sadoveanu au venit la momentul oportun. Ele au contribuit la formarea unei noi conştiinţe despre “ceea ce am fost”. Era perioada când la Paris se construia metroul (1890), în timp ce noi încercam sã ne definim ca naţiune. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Nostalgia istoriei în opera lui Sadoveanu / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 264, Anul I, 21 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!