Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Ganduri > Mobil |   


Autor: Mihai Leonte         Publicat în: Ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014        Toate Articolele Autorului

 MINERI DIN CORONINI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

MINERI DIN CORONINI  

 

Localitatea Coronini este situată în Clisura Dunării în apropiere de Moldova Nouă. Am avut ocazia să trec prin Coronini în decembrie 1966 pe atunci Pescari, venind de la Orşova.  

Lucrând ca miner la Mina Centrală Suvarov am cunoscut mai multe persoane din această localitate. Primul dintre coronenţi a fost Nicolae CRAIOVAN care a fost repartizat să lucreze cu mine ca vagonetar, adică muncitor necalificat. Nicolae a devenit un apropiat al meu şi am lucrat cu el multă vreme în condiţii destul de grele la săparea de suitori. Avea mare încredere în mine cum de asemeni aveam şi eu în el. Era ceva mai în vârstă ca mine dar asta nu ne îndepărta unul de altul. Prin intermediul acestui om am cunoscut-o pe soţia mea Ana, care era vecină cu Nicolae, dar şi bibliotecara comunală. În anul 1967 m-am căsătorit şi am devenit coroneanţ prin adopţie, astfel am avut ocazia să cunosc pe mulţi muncitori mineri din Coronini, căci un autobuz plin aducea muncitorii la mină şi retur. Cei din Coronini nu erau numai mineri, ci aveau şi alte diverse meserii legate de mină; lăcătuşi, mecanici de locomotivă de mină, electricieni. Mulţi alţi muncitori lucrau la uzina de preparare sau chiar la birourile întreprinderii. Aveam să devin subordonatul maistrului Gheorghe CARACOANCEA un meseriaş în minerit, cu care aveam să devin coleg mai târziu. Printre primii cunoscuţi au fost şi unele rude ale soţiei, respectiv Ion şi Ilie MARTINOVICI. Primul miner cunoscut din Coronini a fost un unchi de al soţiei Petru ODORESCU, care lucra la adâncirea puţului principal al minei Suvarov. Pe nea Petru ODORESCU aveam să-l am în subordine la un abataj cu multe probleme. După o intervenţie prin care am evitat un accident tehnic, nea Petru şi-a schimbat optica despre mine, apreciindu-mă pe oriunde avea prilejul. Dumnealui s-a mutat la mina Vărad şi ne întâlneam doar în familie.  

Lucrând ca maistru miner la sectorul Investiţii din Suvarov am avut ocazia să cunosc şi alţi mineri din Coronini. Astfel aveam să-l cunosc pe Costică BRUNDEANU cu echipa lui compusă din Ion ŢUNDREA, Macu DRAGOMIR, Gheorghe ŢUNDREA cunoscut ca Ghiţă a lui Iefta. Muncitorii localnici aveau un mare dezavantaj fiindcă după ce terminau munca la mină mergeau la muncă acasă, mai ales în perioadele de muncă la câmp. Un alt miner din Coronini cunoscut a fost Ilie CRĂINICEANU zis a lui Lupu. O persoană corectă la locul de muncă şi în viaţa de zi cu zi. După mulţi ani m-am reîntâlnit cu Ilie CRĂINICEANU zis Lupu în 23 august 2013, era într-o formă fizică destul de bună pentru cei aproape 80 ani ai săi. I-am reamintit povestea cu tăiatul porcului şi am râs copios amândoi. De fapt care a fost povestea?  

- Într-o iarnă, în apropierea Crăciunului se tăiau porcii şi Ilie l-a întrebat pe maistrul său cam cât l-ar costa să rămână acasă la tăierea godacului? Maistrul al cărui nume nu merită aducere aminte, a început să-i explice cât pierde dacă nu vine la lucru şi i-a cerut să-i plătească 200 lei, 2 litri de ţuică bună şi 5 (cinci) kilograme de carne fără slănină. În ziua sorocită pentru sacrificare Ilie s-a prezentat la muncă. Maistrul oarecum surprins l-a întrebat de ce nu a rămas acasă? Ilie i-a explicat cum a plătit un om cu 100 (una sută) lei ca să-i taie porcul şi el a venit la lucru. Aşa s-a făcut că maistrul a rămas fără peşcheşul solicitat.  

Referinţă Bibliografică:
MINERI DIN CORONINI / Mihai Leonte : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1129, Anul IV, 02 februarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Leonte
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!