Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011        Toate Articolele Autorului

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Eseu de AL.FLORIN ŢENE 
  
“Condiţia umană “ - geografie spirituală a umanităţii 
  
-78 de ani de la apariţia cărţii lui Andre Malraux- 
  
La vârsta de 32 de ani Andre Malraux publică La condition humaine ( Condiţia umană), roman distins cu premiul Goncourt, în urma căruia autorul culege elogii unanime ale criticii franceze de toate nuanţele, Francois Mauriac, nota, pe vremea aceea, în jurnalul său:” ... trăim într-o societate stranie; ea e bătrână, se plictiseşte, iartă pe cel care ştie s-o distreze, chiar dacă o înfricoşează...Talentul o dezarmează. Iată un tânăr care încă din adolescenţă s-a îndreptat spre ea...cu un pumnal în mână.Ei şi! Tânărul are talent; are mai mult talent decât orice tânăr de vârsta sa...În anul de graţie 1933 o carte frumoasă acoperă tot “. Pe atunci nu se cunoştea faptul că Malraux colabora cu serviciile secrete sovietice.Tot atunci Andre Gide făcea următoarele reflecţii în Jurnalul său:”Mi-e groază de greu, astăzi, să mă interesez de artă.Totuşi, am reluat de la început, La condition humaine.cartea aceasta, care, citită în revistă, mi se păruse excesiv de stufoasă, greu abordabilă de atâta bogăţie şi aproape de neînţeles, din cauza complexităţii ... mi se pare, recitind-o pe nerăsuflate, perfect de clară, ordonată în neorânduială, de o inteligenţă admirabilă şi cu toate acestea( vreau să spun: în pofida inteligenţei), adânc înfiptă în miezul vieţii, angajată, palpitând de o nelinişte uneori insuportabilă. 
  
Sunt trist că num ă simt în putere să scriu despre această carte, contribuind la succesul ei, articolul pe care îl merită. “ 
  
Răscolind presa vremii în Biblioteca Universitară”Lucian Blaga “, din Cluj-Napoca, am dat peste o fotografie în care Malraux, gânditor, discută cu marele cineaste Eisenstein, ascultându-l atent, despre pregătirile pentru filmul La condition humaine. 
  
O dată cu apariţia cărţii La condition humaine, una din operele capitale ale lui Malraux, concepţia vieţii se schimbă fundamental. Pesimismul funciar al aventurierului din Les conquerants, condamnat să moară singur, scufundat în neantul vieţii şi al morţii, i se opune în La condition humaine energia încrezătoare şi prietenia celor care militează pentru schimbarea lumii în mai bine. Această luptă nu mai este un joc al hazardului, pentru Kio ea este instrumental eliberării celor de o seamă cu el, sensul însuşi al demnităţii umane. Gândirea eroilor reprezintă încrederea în adevărulideilor şi în triumful schimbării societăţii prin Revoluţie.”E nevoie ca uzina- spune Gisors-care nu e decât un soi de biserică a catacombelor, să devină ceea ce fusese catedrala şi ca oamenii să vadă în ea, în locul zeilor, forţa omenească în luptă împotriva naturii. “ O greşeală de ne iertat în concepţia acestuia. Omul nu trebuie să lupte împotriva naturii, aceasta este, de fapt, lupta împotriva omului. Noi trebuie să găsim mijloace de coabitare armonioasă cu mediul încojurător. Poziţia lui Gisors este o concepţie social-comunistă care sa dovedit a fi depăşită. În studiul său, scris în 1933, asupra romanului La condition humaine, Iliya Ehrenburg, remarcând umanismul operei, spiritual de luptă, fervoarea, renunţarea la inerţie a eroilor, făcea observaţia că romanul nu este o carte despre revoluţie- plasarea acţiunii în China fiind un simplu incident geographic-, ci istoria a patru sau cinci oameni, romantici exaltaţi, izolaţi de lume, care trăiesc şi suferă fără ca nimic să ne facă să simţim necesitatea unei asemenea vieţi şi a unei asemenea suferinţe. Scriitorul rus are dreptate într-un anume sens: viziunea asupra revoluţiei chineze nu aparţine unui scriitor chinez, ci unui intelectual occidental, martor sau participant la revoluţie. În acelaşi spirit, viziunea din Cui îi bate ceasul de Hemingwai asupra revoluţiei spaniole nu este un scriitor spaniol, ci a unui intelectual american, ca să nu mai vorbim de viziunea romancierului Ehrenburg asupra rezistenţei din Căderea Parisului. 
  
Eroii principali din La condition humaine sunt bântuiţi de suferinţă. Ei sunt eroii tragici ai unei revoluţii înfrânte, când militanţii ei sunt asasinaţi sau torturaţi. Iar Kio sau Katov suferă nu numai din cauza martirizării tovarăşilor lor de luptă, ci trăiesc cu o supremă conştiinţă tragedia unei revoluţii eşuate, în urma unei linii politice pentru care forţa maselor nu este inclusă în ecuaţie, cunoscând faptul că nu masele fac istoria ci liderii ei. Şi totuşi, asemenea împrejurări nu le întunecă visiunea lor funciar încrezătoare în forţele revoluţiei, nu-i împiedică să reziste eroic la luptă, să înfrunte bărbăteşte moartea, să se comporte ca nişte “romantici exaltaţi “. Iar romantismul, fie el şi exaltat, este o manifestare a spiritului revoluţionar. În condiţiile de astăzi manifestările revoluţionare care distrug ordinea socială aducând moartea semenilor intră în categoria terorismului. 
  
În afară de cele două personaje despre care am făcut vorbire până acum mai altele ca Gisors, Cen sau Clappique, o diversitate umană care reprezintă tabloul complex al poziţiilor diverse faţă de realităţile revoluţiei. În acest context Ehrenburg observa, pe bună dreptate, că în Gisors recunoaştem şi unele îndoieli ale autorului, şi mai observa că aceste îndoieli îşi primesc replica din partea celorlalţi eroi. Nu este uşor să delimitezi graniţa care-l desparte în acest dialog interior pe Malraux de Gisors, însă în ansamblul romanului se poate deduce că autorul nu-I împărtăşeşte poziţia faţă de viaţă, după cum nu le împărtăşeşte nici pe ale lui Gen şi Clappique. Ceea ce descoperă cu certitudine La condition humaine este o concepţie eliberată totalmente de fatalism în faţa vieţii, o concepţie critică faţă de o societate care nu protejează omul. }n aceast[ carte, la fel ca în L`Espoir, Malraux refuză să accepte ca o realitate neschimbată, dată o dată pentru totdeauna; el o priveşte ca pe un proces de transformare a realităţii de către om. Spiritul acuzator al vieţii îl îndreaptă firesc pe Kio, katov, Hemmerlich, May spre revoluţie. El nu acceptă posesiunea omului de către viaţă, ei impun posesiunea vieţii de către om. În acest punc vital al concepţiei despre lume şi societate se desparte malaraux de Nietzsche care avea doar conştiinţa tragismului destinului uman.La Malraux intervine speranţa( L`Espoir va fi titlul symbolic al romanului dedicate tragediei războiului civil din Spania), nu numai speranţa, încrederea în forţa omului de a înfrunta destinul, şi această încredere tonică nu-l va mai părăsi niciodată, în toate operele pe care le va scrie ulterior. 
  
“Omul e cea ce făptuieşte “ spune Vincent Berger, în La lutte avec l`ange, nu ceea ce ascunde, nu o nenorocită grămăjoară de secrete.Dezvăluirea antagonismelor sociale, concepţia sa tonică despre Istorie, Destin şi Revoluţie, despre raporturile între individ şi colectivitate, prezenţa atotcuprinzătoare în multe din romanele sale a factorului politic ca factor dominant al epocii noastre, necesitatea individului de a opta, de a se angaja în serviciul Revoluţiei, de a-şi asuma epoca şi de a transforma destinul în libertate, etica nouă stabilită în relaţiile dintre militanţii unei unei cauze nobile, în sfârşit crearea unor eroi inteligenţi şi lucizi, sunt argumente care situează opera literară a lui Malraux aproape de concepţia marxistă, faţă de care eu nu sunt de acord. 
  
Eugen Lovinescu scria într-o prefaţă la o traducere în limba română a volumului La condition humaine:” Asupra tedinţelor politice ale cărţii, aş avea, negreşit,obiecţiuni de făcut; trebuie să recunosc însă că expresia lor artistică e cu mult prea puternică pentru a nu le domina, cu acea superioritate pe care o are întotdeauna arta asupra ideologiei.” 
  
Acum la 78 de ani de la apariţia acestui roman ne dăm seama că “vizionarul “, cu ideile lui revoluţionare, Malraux a rămas corigent.Cărţile lui rămân doar ca operă de artă în sine, pierzând în totalitate spiritul politic şi mobilizator.Acestea rămân ca o sinfonie eroică care ne trasmite o vibraţie ce le dă formă, culoare, vibraţie, sursă de reflecţie, de cunoaştere, şi atât. 
  
Al.Florin ŢENE 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Condiţia umană -geografie spirituală a umanităţii / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 339, Anul I, 05 decembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!