Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Expozitie > Mobil |   



 Ada Kaleh mit şi atracţie turistică.Expoziţie
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Ada Kaleh mit şi atracţie turistică  

 

 

Este un privilegiu de a face parte în Parcul Natural Porţile de Fier cu frumuseţile lui naturale şi diversitatea culturală a comunităţilor din acest spaţiu.  

În ciuda faptului că mai multe aşezări şi insula Ada Kaleh, au trebuit să dispară în urma construiriide la Barajul Porţile de Fier I(finalizat în 1972), autorităţile române din acea vreme au făcut eforturi considerabile pentru a conserva cultura şi civilizaţia comunităţilor afectate. Între altele, la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier s-a constituit şi un fond muzeal, ( prin achiziţii), Fondul Ada Kaleh, care ilustrează crâmpee ale civilizaţiei insulare, colecţie adusă periodic în atenţia publicului, în expoziţii de bază sau temporare.  

În strategia statului român de salvare a valorilor culturale şi de civilizaţie, afectate de lucrările Hidrocentralei de la Porţilr de Fier I, a existat şi realizarea unui muzeu în aer liber pe insula Şimian unde să fie strămutate obiectivele de arhitectură atât de pe Ada Kaleh, cât şi din alte aşezări româneşti. Din diferite considerente, acest proiect a fost abandonat după ce pe insula Şimian s-a strămutat o parte din Cetatea de tip Vauban de pe Ada Kaleh.  

Izolatul turco-musulman de pe Ada Kaleh îi reprezenta pe urmaşii militarilor din garnizoana turceasca de pe insulă din vremea când aceasta făcea parte din Imperiul Otoman. Dupa ce insula a pierdut rolul militar (încă înainte de Congresul de la Berlin din 1878), militarii aflati în garniziana nu au parasit insula, ci si-au întemeiat familii constituindu-se astfel această comunitatea turco musulmană de pe Ada-Kaleh. Ea, prin modul de viaţă oriental, un mic orient în mijlocul Dunării. Atunci când insula si comunitatea trec sub protecţia României, după 1919, locuitorii insulei se vor bucura de privilegii economice ce au facilitat rolul de obiectiv de interes turistic.  

Documentele de arhivă arata că atât în perioada interbelică cît si după 1945 a fost intens valorificat potentialul turistic al acestui spatiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă, vegetaţie exotică mediteraneană, modul de viata al insularilor. În 1927, un insular întreprinzator precum Ali Kadri, cu ajutorul deputatului mehedinţean Tilică Ioanid, a înfiinţat o fabrică de tigarete R.M.S, ce producea o gamă largă de ţigarete, în pricipal pentru a comercializate pe insulă. După 1950 noul regim a mai înfiintat o fabrica de ţigări şi una de confecţii, creându-se astfel noi locuri de muncă. O parte dintre locuitorii insulei aveau şi locuri de muncă în afara insulei (Santierul Naval Tr-Severin , întreprinderi din Orsova ), iar alţii aveau îndeletniciri legate de turism, precum barcagii, cei specializati în producerea de zaharicale şi băuturi răcoritoare specifice sau negustorii ambulanţi.  

Din relatările lui Gh. Iordache, delegat ce răspundea de zona respectivă reţinem, că în perioada anilor 1956 ”Populaţia era orientată în a-şi câştiga existenţa din turism. Astfel erau comercianţi de amintiri de pe insulă diferite obiecte inscripţionate cu marca ADA KALEH, produse zaharoase rahat Locum, acadele,halviţă, bomboane ,dulceţuri de smochine ,trandafiri, fructe pere, struguri, ţigări între care unele denumite chiar ADA KALEH .  

În legătură cu turismul funcţionau şi barcagii care transportau totul de pe un mal al insulei pe celălalt mal al Dunării : persoane ,turişti ,insulari, materiale de construcţii cărămidă ,piatră, lemn ,diferite mărfuri cu care trebuia aoprovizionată insula .,chiar turmele de oi erau transportate pe Ostrovul Banului sau pe malul românesc pentru păşunat”.  

Analizînd şi alte sursele documentare se poate apreciacă insula Ada Kaleh a avut trei categorii de vizitatori. Unii veneau pentru prima dată, alţii reveneau pentru că mai vizitaseră insula şi fuseseră încântaţi de pitorescul ei; alţii, mai ales în ultimii ani ai existenţei sale veneau pentru că aflaseră că ea va dispărea în urma lucrărilor de amenajarea lacului de acumulare de la Hidrocentrala Porţile de Fier I si doreau să o vadă pentru ultima oară. De asemenea, consemnările documentare evidenţiază mai multe calităţi ale insularilor: cei mai mulţi formulează aprecieri pozitive despre lăcaşul de cult, apoi despre modul amabil şi detaliat în care ghidul le dă explicaţiile ( la un moment dat acesta a fost Hamdi Sali care îndeplinea responsabilităţi de şef al cultului în cadrul comunităţii de pe Ada Kaleh ). Mulţi alţii fac referiri la pitorescul zonei şi părerea de rău că el va dispărea, sau consideră că şi-au reîntregit cunoştinţele de istorie. Se fac referiri la amabilitatea locuitorilor , hărnicia şi modul cum au reuşit să se organizeze. Multe însemnări din ultimele luni de existenţă ale insulei, exprimă dorinţa ca aceasta să se refacă pe Ostrovul Şimian.  

Din păcate acest lucru, deocamdată, nu a fost posibil, dar pe lângă obiectivele de arhitectură care sunt strămutate pe Insula Şimian, şi care probabil într-un viitor apropiat ar putea fi incluse în circuitul turistic, există Fondul Ada Kaleh la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, care periodic se valorifică expoziţional, pentru a păstra vie amintirea insulei dispărute , dar prezentă în inima foştilor insulari, a celor care au avut ocazia să petreacă clipe de neuitat în atmosferas micului Orient de pe Dunăre, dar şi a celor care vor să cunoască alte moduri de civilizaţie existente în regiunea actualului Parc Natural Porţile de Fier, până la mijlocul secolului XX.  

*Expoziţie realizată de Măneanu Varvara Magdalena, muzeograf  

Referinţă Bibliografică:
Ada Kaleh mit şi atracţie turistică.Expoziţie / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 860, Anul III, 09 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!