Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011        Toate Articolele Autorului

ZOLTAN SCHAPIRA: TEATRU ŞI IDENTITATEA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ZOLTAN SCHAPIRA: TEATRUL ŞI IDENTITATEA  
  
Cunoscutul regizor suedez de origine română, Zoltan Schapira, este în librăriile din România cu cartea Teatrul şi identitatea, apărută la Editura „Clusium”, 2005, apărută la Editura „Clusium”, 2005, având o prefaţă semnată de Constantin Cubleşan.  
  
Acest studiu, cu o bibliografie internaţională bogată, a fost iniţial lucrarea de doctorat a autorului, susţinută la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj, şi este structurată în următoarele capitole: „Introducere”; „Partea 1 - Migraţia din România în Suedia în contextul European”; „Partea a II-a – Românii din Suedia între integrare şi păstrarea vitalităţii etnico-culturale”: „Teatru şi identitatea”: „Concluzii” şi „Bibliografie”. La rândul lor, aceste capitole sunt subdivizionate în funcţie de ideile pe care Zoltan Schapira doreşte să le transmită cititorilor săi.  
  
Aşa cum subliniază prefaţatorul acestei cărţi, de-a lungul secolelor au existat migraţii dintr-o parte a lumii în alta, având conotaţii şi roluri diferite, diverse, în civilizaţia locurilor. Pornind de la cunoscutul dicton latin „Ubi bene, ibi patria”, omul şi-a construit sufleteşte patria acolo unde a putut să-şi dezvolte capacitatea. Fiindcă el a înţeles că o alternativă de viaţă „are în substrat un marcant factor de internaţionalizare a individului”. Autorul subliniază în excursul său tendinţa majoră a lumii contemporane spre globalizare, în ciuda faptului că, tradiţional, suntem legaţi de concepte precum „patrie” şi „specific naţional”. Se cunoaşte că Biblia ne spune că pământul a fost dăruit oamenilor fără graniţă „Grădina Eden” era pentru urmaşii Bărbatului şi ai Evei. Fără oprelişti teritoriale. Mai târziu oamenii şi-au creat graniţele şi interdicţiile dintre ele. Deci, era fenomenul imploziei. Acum, acest fenomen socio-uman este invers. Al exploziei. Se doreşte revenirea la „Grădina Edenului”, prin fenomenul globalizării, implicit cel al europenizării. Omul doreşte să nu mai existe oprelişti artificiale între ţări şi popoare. În acest context, autorul analizează pertinent şi la obiect „Rolul spectacolului de teatru în comunităţile româneşti din Suedia”. A căuta, în esenţa lui, acest rol, este a căuta principiul comun, respectiv metoda nevoii, „de teatralizare” prin comunicarea nonverbală, să defineşti spiritul creator în ceea ce are mai specific atât poporul suedez, cât şi cel român, atunci când e privit spectacolul nu ca potenţă pur şi simplu, ci ca un act necesar. Înseamnă, apoi, să se analizeze epoca în care se plasează spectacolul şi, mai ales, cu speranţa că vei putea aproxima numitorii comuni, factorii ce unifică.  
  
Zoltan Schapira subliniază în acest capitol evoluţia spectacolului, ca metaforă şi rolul acestuia în psihologia socială prin „şcoala dramaturgică” a lui E. Goffman. Spectacolul de teatru, ca suport social, în păstrarea identităţii culturale a românilor din Suedia este direct prin vitalitatea etnolingvistică, în care preocuparea păstrării limbii natale şi factorii adiacenţi (caracteristicile demografice, statutul socio-economic), prestigiul naţional şi internaţional al limbii vorbite au un rol determinant.  
  
Metoda chestionarului folosită de autor în rândul emigranţilor români stabiliţi în Suedia îl face pe autorul cărţii să concluzioneze: „În răspunsurile redate ( ... ) se formulează foarte bine valenţele teatrului românesc, dar se sugerează şi alte funcţii ale teatrului. În general, printre care aceea de relaxare, de scăpare de stres, de evadare într-o lume simbolică, de atenuare a crizei identitare”.  
  
O altă funcţie a teatrului este dezbătută de Zoltan Schapira, cea proiectivă şi de catharsis. Cunoscându-se faptul că teatrul este „oglinda societăţii şi a grupului de indivizi care se vede în ea”, spectacolul devine o sublimare a unor situaţii sociale cu „putere de a idealiza”. Astfel, parabola şi dramatizarea devin factori importanţi în construcţia spectacolului.  
  
În lucrarea de care vorbim desprindem concluzia că drama analitică, întâmplatul se dezvăluie ca necesitate şi destin, iar nu ca hazard şi întâmplare, ca în drama sintetică, în drama analitică, până şi întâmplătorul capătă, în felu8l retrospecţiei în care este reconsiderat, aceeaşi încărcătură de predeterminare şi de inexorabil, întrucât ceea ce s-a întâmplat nu se mai poate modifica (cum spune Lukacs care interiorizase perfect definiţia lui Schiller).  
  
În pagini întregi din carte, autorul analizează psihorealismul din piesele lui Lars Noren care „incită la intensificarea reflexivităţii de sine”.  
  
Interesantă este poezia lui Zoltan Schapira care afirmă că „europenizarea înseamnă o mai facilă comunicare şi mişcare populaţională şi, în consecinţă, o mai mare apropiere de patria mamă”. Afirmaţie la care subscriu şi la care adăugăm: autorul cărţii „Teatrul şi identitatea”, este cealaltă faţetă „bine conturată de lecturi temeinice” (prof. univ. dr. Traian Rotaru) reflectate în originale analize ale regizorului Zoltan Schapira, poetul scenei şi a structurilor cristalizate.  
  
Al.Florin ŢENE 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
ZOLTAN SCHAPIRA: TEATRU ŞI IDENTITATEA / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 276, Anul I, 03 octombrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!