Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Cezarina Adamescu         Publicat în: Ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011        Toate Articolele Autorului

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A EDUCAŢIEI. UN DASCĂL DE ŞCOALĂ NOUĂ ŞI GRAMATICA LUI POETICĂ - (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A EDUCAŢIEI 
  
UN DASCĂL DE ŞCOALĂ NOUĂ ŞI GRAMATICA LUI POETICĂ 
  
STAN M. ANDREI, Sărbători gramaticale, Editura Olimpias, Galaţi, 2009 
  
Limba Română – obiectiv principal în şcoală, în chip deosebit în perioada formării elevului mic, este pentru omul de mai târziu, mai mult decât necesară, pentru că îl însoţeşte pe om toată viaţa în parcursul lui, ca persoană fizică, intelectuală, spirituală, morală în directă corelaţie cu semenii săi. De aceea, nu poate sub nici un chip să fie ignorat ori neglijat, acest – al doilea sistem de semnalizare – care ne ajută la comunicare şi chiar la comuniune. 
  
Gramatică poetică, gramatică distractivă, gramatică didactică şi toate la un loc, noua carte a lui Stan M. Andrei „Sărbători gramaticale”, este un suport minunat pentru predarea noţiunilor de limbă, uneori abstracte şi greu de învăţat. 
  
Ca un veritabil slujitor pe altarul Limbii Române, învăţătorul Stan M- Andrei strecoară – în această carte, pentru toate vârstele, pe lângă noţiunile gramaticale necesare, picături din sufletul său de dascăl sensibil, care şi-a închinat toată viaţa luminării copiilor, dar şi sufletul de copil pe care şi l-a păstrat intact până acum. Comorile lui de Lumină, prefăcute ca sub bagheta magică, în jocuri didactice, cântece şi poezii, dar, în chip deosebit, în poveşti – sunt scoase acum la iveală şi dăruite cu generozitate, nu numai celor care învaţă buchea gramaticală, ci şi celor care au uitat-o demult şi, prin acest chip, şi-o reamintesc cu plăcere, fixându-şi noţiunile trebuincioase, foarte lesne. 
  
Pornind de la structura specifică jocului şi cântecului intonat pe mai multe voci, ori de către un solist – prima voce – învăţătorul Stan Andrei oferă în cărţile sale, reţetele unui ospăţ de cuvinte, cu toate dichisurile şi secretele lui, ceea ce-l face mai îmbietor, mai apetisant: de la gustările frumos asezonate pe platoul închipuirii, la sorbitura fierbinte şi benefică organismului, continuând cu apetisanta carne proaspătă a Cuvântului, bine împănată cu ingrediente şi în cele din urmă, desertul delicios, alcătuit din refrene şi jocuri de cuvinte vesele şi pilduitoare, nu lipsite de oarecare didacticism şi de o morală sănătoasă şi utilă. 
  
Nimic nu e scăpat din vedere în ospăţul pantagruelic al Limbii Române, aromele, ingredientele necesare sub formă de învăţăminte şi pilde, aşa cum am spus, sub forma unor tartine cu unt sau cu icre proaspete. 
  
Câte, câte poveţe şi cunoştinţe nu ne împărtăşeşte cu generozitate printre felurile de bucate alese? 
  
Cum să ne comportăm, cum să ne păstrăm sufletul şi mintea limpezi, inima curată, trupul sănătos, cum să descoperim adâncimi de cuvânt, taine şi mistere în Abecedar şi în celelalte manuale, în cărţile despre cunoştinţele naturii, în atât de ispititoarea aritmetică, bogată în semne misterioase. 
  
Lucru cert, Limba Română e cea pe care se sprijină toate manualele şi fără ea, nici o materie n-ar putea fi înţeleasă şi însuşită. Este, de aceea vital pentru elev şi pentru orice om normal să încerce să descopere comorile limbii şi regulile ei, ale gramaticii româneşti, de folos toată viaţa pentru formarea noastră ca oameni întregi, viitoare personalităţi complexe, în stare să alcătuiască o frază, o propoziţie, o sintagmă corecte. 
  
Lucru deloc de neglijat. Observăm astăzi peste tot în mass-media, cum se strecoară erori de limbă foarte supărătoare auzului sensibil, cum oamenii dobândesc deformări lingvistice, neglijenţe stilistice, cacofonii, tautologii, , nedelicateţi stilistice, dezacorduri. 
  
Foarte supărătoare pentru cineva care a învăţat buchea gramaticii şi a stilisticii. 
  
De felul cum deschizi gura şi rosteşti prima frază într-o conversaţie particulară sau publică, vei fi cotat toată viaţa drept un om învăţat sau neinstruit. 
  
De aceea, se cuvine să dăm maximă importanţă acestui obiect vital pentru instruirea noastră. 
  
Stan M. Andrei a ales acest mod fermecător de a ne învăţa cum să vorbim corect. E ca o pătrundere într-un univers necunoscut, plin de taine, nu lipsit de surprize şi capcane pe care trebuie să le depăşim, să le ocolim, şi să pătrundem, chiar dacă la început timid, apoi, din ce în ce mai sigur, după reguli prestabilite, riguroase, ca să ieşim din labirint, din hăţişul cuvintelor la lumină. Şi să aflăm şi drumul îndărăt, pe care ne putem întoarce, după urmele lăsate de cenuşa presărată. Cenuşa o reprezintă cuvintele de legătură, acele ligamente care unesc părţi de propoziţie şi de vorbire, în chip logic, fără întortocheli de prisos. 
  
Pentru Stan M. Andrei gramatica nu mai e un obiect plicticos, agasant, fără poezie, ci o materie din care poţi scoate adevărate comori, săpând şi cercetându-i adâncurile. 
  
Iată cum sunt poemele lui: „în apa inimii sunt înmuiate/ şi cu boboci de flori sunt împănate” (Dedicaţie). 
  
Cuvintele ţâşnesc precum izvoarele în pădure. Susurul lor melodios încântă auzul. Câte fărâme de poveste nu se ţes în paginile acestei cărţi?  
  
Grădina Limbii este neasemuită, ea are fel de fel de specii de flori, care mai de care mai frumoase, mereu îmbogăţită cu alte şi alte soiuri, parfumate, gata să se lase admirate şi mirosite de nările avide ale copiilor care vor să le cunoască şi să se bucure de ele. 
  
Părţile de propoziţie şi cele de vorbire devin în cartea învăţătorului-magician, personaje de basm, eroi şi chiar Feţi-Frumoşi. Poveştile gramaticale au un farmec deosebit fiindcă din ele se pot desprinde şi păstra reguli utile pe care le vom urma permanent şi de care trebuie să ţinem cont neapărat. 
  
Rostul Substantivului este „să dea nume lucrului/ ori fiinţei de-orice fel,/ fenomenelor, la fel” (Rostul Substantivului). 
  
Este „botezător” al lucrurilor, fiinţelor, fenomenelor naturii, stărilor, însuşirilor. Întru aceasta el este nemaipomenit de deştept şi îşi are locul în capul mesei la ospăţ, în semn de mare onoare.  
  
Incursiunea în poveste este foarte amuzantă: cu pas vioi, ştrengăreşte, ca într-un joc trecem prin Felul substantivelor, prin Numărul şi Genul lor, cu exemple edificatoare, uşor de reţinut şi amuzante. 
  
Jocul de-a substantivele este şi mai amuzant fiindcă acesta e văzut ca un organism cu toate părţile lui componente. 
  
Cu nimic mai prejos este Adjectivul, al cărui rost este de a colora, de a îndulci cuvântul: „Caut pata de culoare/ Pe-ale textului ogoare./ Mă întreb: Care-i cuvântul/ Care îndulceşte vântul,// Care umple de plăcere/ şi guriţă şi vedere / Şi-n lume n-are pereche/ Când îţi cântă în ureche?// Nu-i sminteală că îl caut./ Gâdilă ca şi un flaut!/ Îmblânzeşte limba fiarei/ Şi toceşte colţul ghearei,/ Pune iernii primăvară,/ Peste tot dragoste cară./ E ca raza lucitoare: / Omoară tot ce te doare.// I-s splendorile divine / Fiindcă din lumină vine./ E-un amic cu substantivul.// L-am ghicit: e ADJECTIVUL.” (Rostul Adjectivului). 
  
Cum plastic se exprimă autorul printr-o metaforă, adjectivele sunt „aripile substantivului”. 
  
Povestea lui e la fel de interesantă şi de nostimă. 
  
La fiecare parte de vorbire autorul adaugă jocuri încântătoare care îi bucură pe copii foarte mult. Dar povestea devine şi mai interesantă când se pune problema foarte serioasă a acordului cu substantivul:  
  
„Floricică” substantivul/ Cu „gingaşe” adjectivul/ Sunt ca doi cocoşi în ceartă: / Tari în cioc, privirea fiartă./ Dacă-ar da Hristosul, Sfântul,/ Pace pe întreg Pământul,/ între cele două vorbe, / Subţirele sau cu torbe,/ Nu s-ar termina războiul./ Prea e mare tărăboiul!/ „Floricică” trage-n gură:/ -Păi, eu în luptă-s singură!/ Pe când „gingaşe”, de gândesc,/ Cu ce mulţimi îl potrivesc?/ Se poate unul contra mulţi,/ Chiar de-s copii sau de-s adulţi?// ( ... ) Când spre câmpul de bătaie/ Cele două vorbe-o taie, / Soare mândru se ridică./ O eşarfă din el pică, / Una singură-aurie./ Scris pe ea e: ARMONIE.// Şi-au dat mâna soldăţeşte,/ S-au privit prieteneşte/ Şi-au semnat acord: La cârmă,/ Substantivul. Şi pe urmă / Calcă adjectivu-n număr/ Şi în gen, umăr la umăr.// Pacea şi prietenia/ Le umplu împărăţia.” (Lupta pentru acord). 
  
Facem cunoştinţă cu două personaje, Grămătel şi Grămătica, „şcolărei doar atâtica” - care „mult se nevoiesc să scrie”, mai precis, să ordoneze alfabetic adjectivele. 
  
Cei opt eroi, sprâncenaţi şi fruntelaţi, Pronumele personale, sunt la fel de năstruşnici şi fac o mulţime de pozne şi ghiduşii, vorba autorului: „Orice frază înfloreşte/ Când guriţa le rosteşte” (Fel de fel). 
  
Aflăm apoi Povestea Pronumelor şi a Numeralului cu ajutorul unor pisicuţe. Fără acestea, aritmetica ar fi imposibil de învăţat. De fapt, nici n-ar exista. 
  
Dezlegăm apoi un Aritmogrif foarte năstruşnic care ne dă numele şi rostul Numeralului. 
  
Despre Verb ce să mai vorbim şi ce să mai aflăm? Mai bine îl conjugăm. Cu număr şi cu persoană, ca să nu cădem în capcană. 
  
El este, ne spune autorul „Miezul comunicării”: „Adâncită-n judecată,/ Minunata noastră fată/ Porni pe nerăsuflate/ Ploaie de-ntrebări mirate:// Miezul unei propoziţii/ Prins în front şi pe poziţii/ E cuvântul care are/ în esenţa lui mişcare?!/ E elicea, e motorul / care-nfăptuieşte zborul?!/ În orice comunicare/ e nucleu? E stea? E floare?!/ Şi cine cu grijă-l pune/ Cu el face acţiune?!/ Uneori arată starea,/ Ba şi existenţa, calea?!/ Cine este? Cine este?/ Cine mi-l aduce veste?// -Este VERBUL, măi copile!/ E-n viu grai sau scris pe file./ Tu-i admiră frumuseţea/ Şi-l învaţă cu stricteţea/ Ca la tine şi-n mulţime/ Doar frumosul să-l exprime!” 
  
Poveştile, toate, sunt poematice, ele au un ritm susţinut, o candenţă fermă şi o rimă întâmplătoare. Dar păstrează epicul povestirii şi acel realism magic specific poveştilor de azi. 
  
Aceste jocuri didactice şi încă altele, la fel de interesante şi folositoare, pot servi copiilor la învăţarea cu uşurinţă a Limbii Române, lucru deloc de neglijat pentru orice om normal care doreşte să-şi dezvolte armonios personalitatea. 
  
Cartea beneficiază de ilustraţiile şi coperta executate de renumitul pictor şi grafician Teodor Vişan, care dau un plus de consistenţă, expresivitate şi farmec volumului şi-i ajută pe copii să înţeleagă mai bine textele oferite. 
  
Să le mulţumim acestor doi creatori că au pus la dispoziţie un instrument util şi plăcut învăţământului românesc şi să le dorim să fie consemnaţi în manualele şcolare cu aceste texte valoroase şi interesante. 
  
CEZARINA ADAMESCU, 
  
5 octombrie 2011  
  
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A EDUCAŢIEI 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A EDUCAŢIEI. UN DASCĂL DE ŞCOALĂ NOUĂ ŞI GRAMATICA LUI POETICĂ - (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) / Cezarina Adamescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cezarina Adamescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!