Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Ordinea Zilei > Mobil |   


Autor: Radu Botiş         Publicat în: Ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011        Toate Articolele Autorului

ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„ZILELE ORAŞULUI ULMENI – TOAMNA SOMEŞEANĂ”, MARAMUREŞ, 2011 
  
Prof.dr.ELENA TRIFAN 
  
Oraşul Ulmeni, situat pe partea stângă a râului Someş, în apropiere de Baia Mare, judeţul Maramureş, constituie o matcă de cultură şi civilizaţie foarte bogată şi originală, ale cărei trăsături definitorii au fost influenţate de poziţia geografică, trăsăturile solului şi ale climei şi de specificul populaţiilor care au trecut şi au convieţuit în acest spaţiu în care valurile istoriei s-au manifestat din plin. Păstrarea cu sfinţenie a tradiţiilor care rămân încă funcţionale la Ulmeni, combinată cu receptivitatea faţă de nou, a dus la apariţia unor noi activităţi, forme de colaborare şi sărbători, de nivel local, naţional sau internaţional. 
  
Dorinţa de sărbătoare, de evidenţiere a fondului autohton, prezentă în întreaga ţară, s-a manifestat aici şi prin organizarea de către Primăria Ulmeni a „Zilelelor oraşului Ulmeni – Toamna Someşeană” aflată anul acesta la cea de-a treia ediţie şi care a început vineri seară, 16 IX 2011, cu focul de tabără aprins în mod simbolic lângă apa Someşului, pentru a uni parcă două principii vitale primordiale, focul şi apa, lângă care menestrei moderni îşi intonează cântecele duios, spre încântarea celor dornici să refacă vechi tradiţii, să petreacă momente de visare şi relaxare.  
  
Au urmat două zile foarte bogate în activităţi, dedicate, în mod deosebit, vieţii culturale, maramureşene, care au atras poeţi, scriitori, cercetători, profesori, oameni politici, atât din zonă, cât şi din străinătate, printre invitaţi putând fi amintiţi academicianul Mihai Cimpoi şi prof.dr. Vasile Bahnaru din Republica Moldova, prof. dr. Florian Copcea din Caraş Severin, Ileana Roman, scriitoare şi critic literar, poetul Eugen Dulbaba, poetul Puiu Gheorghe Răducan, Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale şi parlamentarii: Anghel Iordănescu şi Nicolae Bud. 
  
A doua zi a avut loc deschiderea Centrului de Permanenţă Ulmeni, ce are ca scop asigurarea continuităţii asistenţei medicale, primare pentru aproximativ cei 10.000 de locuitori ai oraşului Ulmeni şi împrejurimi. 
  
Pentru o mai bună cunoaştere a împrejurimilor localităţii Ulmeni a fost organizată o excursie în Ţara Codrului unde vizitatorii călăuziţi de poetul Vasile Morar şi de primarul cu nume simbolic, Ioan Călăuz, au avut posibilitatea de a admira frumuseţile peisajului de-a dreptul mioritic din Ţara Codrului, porţile maramureşene ce au sculptate pe ele chipul lui Iisus şi al Mamei Sale, Troiţa greco-catolică, salvată de distrugere în vremuri vitrege de către spinii din jurul ei, amintind de suferinţa Mântuitorului în pragul morţii. În localitatea Băseşti, care a fost ţinta principală a excursiei, au avut relevaţia unor locuri de importanţă istorică impresionantă, precum Casa Memorială a lui George Pop de Băseşti, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania şi al unităţii naţionale, unde aveau loc întruniri ale personalităţilor vremii interesate de realizarea marii Uniri, printre care şi Nicolae Iorga, care a văzut în personalitatea marelui patriot român o axă a educaţiei moral-patriotice a poporului român: „... A fost bătrânul naţiei...Icoană de trecut, garanţie morală pentru prezent, îndemn către tineretul viitorului. Aşa a fost când l-au lăsat să trăiască duşmanii seminţiei sale. În castelul său care era o căsuţă, între ţăranii săi cari îi erau fraţi, bătrânul George Pop. Naţia i-a zis badea George.” 
  
În curtea casei cu iz de vechime, amintirile sunt vii, ca şi castanii înfloriţi în plină toamnă şi copacii plantaţi de către revoluţionarii Ioan Raţiu, Vasile Goldiş, Dimitrie Comşa, Vasile Lucaciu, înainte de 1918. Şi cum Băseştiul a fost parcă menit să atragă momente istorice marcante, le-a oferit vizitatorilor şi alte monumente emoţionante, precum mormântul familiei lui George Pop de Băseşti unde au putut citi poezia dedicată revoluţionarului român la zece ani după moarte de către poetul Octavian Goga: „E un capitol de istorie naţională./În cripta de la Băseşti/Epigoni ai ţării mele/Veniţi la ea să învăţaţi dragostea de neam!” Mergând pe Drumul Crucii, o alee betonată, ce are marcate cele 14 opriri simbolice ale urcării Golgotei, excursioniştii au ajuns la Mânăstirea greco-catolică construită pe locul unde a izbucnit Revoluţia bolşevică a lui Bela Kun şi de unde la 23 februarie 1918 s-a tras în cortegiul funerar al lui George Pop de Băseşti, fără a-l putea opri. 
  
O adevărată bijuterie a naturii, teiul Unirii, sub care aveau loc discuţiile cu privire la realizarea unităţii naţionale, rămâne să înfrunte veacurile, la fel de verde şi puternic ca şi în anii tinereţii, hrănindu-şi coroana bogată, cu crengi până la pământ din tainele istoriei, din dragostea de neam a celor ce s-au adunat şi încă se mai adună sub ramurile lui.  
  
Cea de-a doua parte a zilei de sâmbătă, a fost dedicată celor înzestraţi cu har, care, în calitate de slujitori ai condeiului şi ai penelului, veniţi din diferite colţuri ale ţării, s-au adunat în incinta Casei de Cultură din Ulmeni pentru a face schimb de trăiri şi de idei, exprimate prin cuvânt sau prin culoare, cât şi prin intermediul peliculei fotografice. 
  
Astfel Koncz Atilla, originar din Ulmeni, pasionat de arta fotografică, posesorul unei colecţii de aproximativ 1.800.000 de fotografii şi-a încântat vizitatorii cu o expoziţie de fotografii care au prezentat chipuri de copii, foarte multe flori, peisaje din Ulmeni şi, în mod deosebit, din Strâmtorile Ţicăului, de care îl leagă amintirile copilăriei, imagini din Suedia unde merge frecvent să îşi vadă fiica. Dorinţa lui Koncz Atilla este de a prezenta prin intermediul fotografiilor istoria localităţii Ulmeni din zece in zece ani.  
  
Slujitorii penelului au fost reprezentaţi de elevii Grupului Şcolar Industrial „Dr. Florian Ulmeanu,” autorii unei Expoziţii de icoane pe lemn şi de elevii Liceului „George Pop de Băseşti” din Ulmeni, care au realizat Expoziţia de icoane pe lemn, sticlă şi coji de ouă. 
  
Tot cu această ocazie a fost realizat vernisajul Expoziţiei Taberei de Pictură „Ars Campus,” organizată timp de o săptămână la Ulmeni de către Asociaţia Creştin Umanitară „Ars Vivat”,preşedinte preot Radu Botiş, prof.ing.drd. Gina Călăuz,secretar. La această activitate culturală, coordonată de profesor Marcel Stanciu, au participat zece pictori aparţinând Şcolii de la Iaşi, Şcolii de la Cluj şi Şcolii de la Baia Mare. Şcoala de la Iaşi a fost reprezentată de sculptorii Diana Firicel Rău şi Radu Firicel, Şcoala de la Cluj, Secţia pictură de studentul Mircea But, Secţia de grafică, de studenţii Raul Filip, Filip Horbert şi de un student de la Facultatea de Litere, Nicu Gogea, Secţia foto reprezentată de actualul artist consacrat Violeta Radu şi Secţia de design total, de Ioana Stanciu, Şcoala de la Baia Mare de studenţii Călăuz Doris şi Călin Firizan. Scopul activităţilor a fost cunoaşterea împrejurimilor localităţii Ulmeni şi surprinderea prin compoziţie şi culoare a peisajului de-a lungul unei săptămâni.  
  
Expoziţia a fost realizată pe două registre, unul ce a prezentat secvenţe sau ipostaze văzute în timpul lucrului, prin obiectivul aparatului de fotografiat al Violetei Radu, iar al doilea, ipostaze ale locului văzute prin ochii artiştilor prezenţi. O parte din artişti a realizat o intervenţie în peisaj, de tip leand art, cu elemente din natură în natură şi adusă prin intermediul imaginilor în expoziţie. Acţiunea a avut un demers secvenţial, practic, în fiecare zi artiştii oferind o altă faţă a peisajului.  
  
Activitatea s-a dovedit interesantă atât pentru artişti, cât şi pentru edilii urbei şi utilă pentru şcolile şi grădiniţele din Ulmeni cărora li s-au oferit tablouri. Toţi artiştii participanţi la această tabără au primit Diplome de Onoare. În acelaşi timp, la Casa de Cultură din Ulmeni, într-o atmosferă de prietenie, distinsă şi emoţionantă a avut loc o amplă acţiune de lansări de carte, care, aşa cum era şi firesc, a început prin prezentarea „Monografiei localităţii Ulmeni” realizată de preotul stavrofor Radu Botiş şi profesorul de istorie Mircea Botiş.  
  
Cartea scrisă din patriostim, pasiune pentru studiu şi cercetare, oferă o abordare complexă a localităţii, sincronică şi diacronică, bazată pe cercetarea documentelor, cât şi pe faptele de viaţă, analizate şi interpretate cu responsabilitate, acribie şi obiectivitate. 
  
Pe lângă istoria localităţii, sunt prezentate date referitoare la originea numelui acesteia şi a locuitorilor ei, aşezare geografică, sol, climă, dinamica demografică, folclor, etnografie, ocupaţii, credinţe populare, dezvoltare economică şi culturală, viaţă religioasă, ceea ce face ca „Monografia localităţii Ulmeni” să fie utilă deopotrivă istoricilor, geografilor, lingviştilor, folcloriştilor, etnografilor. Au fost felicitaţi atât autorii cărţii, cât şi toţi cei care au susţinut intelectual şi financiar apariţia acesteia. 
  
Profesor doctor Florian Copcea de la Universitatea Novi Sad din Serbia, în cuvinte pline de sensibilitate şi talent, a evidenţiat atât valoarea ştiinţifică a Monografiei fraţilor Radu şi Mircea Botiş, cât şi afecţiunea domniei sale faţă de spaţiul prezentat în carte: „o lucrare ştiinţifică autentică, ce trece în revistă locuri mirifice, încărcate de istorie din Maramureşul drag inimii mele. Cartea este o cronică a trecutului, prezentului şi viitorului unei comunităţi cu oameni foarte aproape de zei.”  
  
Preotul Radu Botiş a mai lansat încă o carte specifică domeniului de activitate al domniei sale „Aspecte pedagogice şi catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos”, un mic tratat de religie, morală, pedagogie, ce are la bază ideea că mântuirea omului nu este posibilă fără cunoaşterea învăţăturii Mântuitorului. 
  
Cartea vine să umple un gol de cunoaştere religioasă, determinat de comunism, cât şi de ritmul alert şi trepidant, uneori abrutizant al societăţii contemporane supuse din ce în ce mai mult robotizării şi internetizării.  
  
Fiind scrisă într-un stil concis, echilibrat, sincer şi raţional, lămuritor şi mângâietor, molcom precum munţii şi dealurile Maramureşului, lucrarea „Aspecte pedagogice şi catehetice” este accesibilă unui public larg, de vârste, religii şi profesii diferite. 
  
Cum viaţa sufletească pământeană nu poate exista în afara celei fizice, doctor Ioana Murăşan Fărcaş născută la Baia Mare şi stabilită în Franţa, a prezentat cartea „Homo chimicus” despre alimentaţia sănătoasă, numită de preotul Ioan Mureşan, tatăl autoarei, „carte de folos pentru pâinea trupească şi pentru cea sufletească.” 
  
Scriitorul Milian Oros a lansat cartea „Bodava”, o prelucrare a legendelor locului, considerată de mass-media „dragoste şi revoluţie pe plaiuri maramureşene”, cât şi romanul „În vremea schimbărilor” în centrul căruia se află evenimentele din decembrie 1989, împletite cu drumul în viaţă al inginerului militar Mihai Rus originar din Baia Mare, plecat în Bucureşti, dornic să se întoarcă acasă. 
  
După cum se arată în Prefaţa cărţii, autorul oferă o sinteză a sufletului omenesc, surpins într-unul din momentele reprezentative ale istoriei naţionale „melancolia, regretul, iubirea, trădarea, curajul de a lua viaţa în piept, cu toate suişurile şi coborâşurile ei, fără a pierde ceva din atributele sufletului omenesc.” 
  
Poetul Vasile Morar, pentru care „scrisul reprezintă raţiunea sa fundamentală” lansează două cărţi, care îi întregesc profilul scriitoricesc, foarte bogat şi îi aduc elogiile celor prezenţi.  
  
Volumul de poezii „Dumnezeu câte-un pic” este o antologie din propriile volume, publicată sub egida Asociaţiei Cultural Creştin Umanitare „Ars Vivat”, Ulmeni, Maramureş şi prefaţată de Ileana Roman care defineşte personalitatea poetului în termeni contradictorii, văzând în el un răstignit pentru realizarea actului creator: „un neoromantic de la nord, acul busolei însă mai oscilează, iar poetul e trist şi vesel în toate cele patru vânturi. Pare o cruce pe care îşi răstigneşte viaţa şi moartea, iubindu-le în felul său, covârşitor fiind travaliul, drumul.” 
  
Volumul în proză „Bufniţa roşie” cu o Prefaţă de Virginia Paraschiv este o culegere de articole publicate de autor în ziarele „Opinia” şi „Glasul Maramureşului” între anii 1997-2000. În aprecierile făcute la adresa cărţii Virginia Paraschiv o consideră „o provocare de toată frumuseţea, un bestiar al circului politic, cel de toate zilele la români,” ce are ca personaje favorite „Proştii, dar nu orice fel de proşti, proştii cu ştaif şi cu moţ.” 
  
Bineînţeles că nu trebuie uitat umorul sănătos, neaoş şi inteligent al omului şi poetului Vasile Morar prezent atât în relaţiile lui de zi cu zi cu cei din jur, cât şi în scrierile sale. 
  
Aprecierile la adresa lui Vasile Morar au fost exprimate nu numai în proză, ci şi în versuri.  
  
A fost prezentată Antologia „Ulmeni: cuvânt zidit în vitralii” a scriitorilor: Florica Bad, Petre Dulfu, Vasile Morar, Vianu Mureşan, Viorel Mureşan, Milian Oros, Radu Ulmeanu, care şi-au luat seva artistică, profundă şi originală din pământul Maramureşului, pe care l-au răsplătit prin înscrierea de noi file în nemurire sau cum spunea Ion Vădan „Ulmeni, prin această antologie, poate fi numit fără putinţă de tăgadă un oraş al literaturii române, un reper sigur într-o viitoare geografie culturală naţională. Mărturie stau biografiile exemplare ale celor născuţi, ori trăitori aici, preluând acea stare creatoare hărăzită să slujească limba română, prin opere validate odată cu trecerea timpului. Pecetea obârşiei unei stilistici, a peisajului încarcă scrisul acestor scriitori în trăiri profunde, potenţate de profunzimea ideilor ce la animă.” 
  
Betty Kirchmajer Donca, personalitate complexă, profesor de limba franceză, poet, traducător, Cetăţean de Onoare al oraşului Seini – Maramureş, membru la Uniunii Scriitorilor, laureată a Premiului „Henri Jaquier” pentru traducerea în limba română a romanului „Dansul interzis” de Rachel Hausfater, a lansat cu această ocazie volumul de poeme „Vitralii monocrome” despre care Ion Burnar nota „Spre deosebire de volumele anterioare ale poetei Betty Kirchmajer Donca, demersul liric din Vitralii monocrome mi se pare mai bine conturat. Fulgurările clipei sunt mai credibile prin statornicia lor, care potenţează stările sufleteşti ale autoarei, ca un creuzet plin de elemente, ale căror culori, aparent distonează, ca în ansamblu amestecul lor să ducă la o imagine armonioasă ca şi culorile enigmatice ale vitraliilor unei catedrale, în care cuvintele sunt purtate în tăcere, pe aripile îngerilor cu aripile frânte, uneori, o unitate în diversitate, ca în picturile impresioniste.” 
  
Autoarea a prezentat şi traducerea din limba franceză a romanelor: „Suntem cu toţii atât de mâhniţi” şi „Fiul războiului”, ambele aparţinând scriitorului francez Xavier-Laurent Petit, ale căror subiecte sunt plasate într-o realitate crudă, contemporană nouă, marcată de sărăcie sau de război. 
  
Pop Viorel şi-a prezentat viitorul roman „Destinul unui om”, o frescă a zbuciumatei istorii a neamului românesc din Ardeal, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, ce-l are ca prototip pe tatăl autorului. 
  
Viorel Mureşan a lansat o colecţie de eseuri şi cronici, cât şi volumul de poezii „Buchetul de platină” din care a citit autoportretul liric „Cenuşă din paradis.”  
  
Au mai fost lansate volumul de „Maxime şi cugetări” al autorilor Ilie Bucur şi Olimpia Mureşan, Revista „Izvoare codrene”, an II, nr. 6, 2011, coordonator-şef Dan Marchiş, cartea profesorului Victor Becheanu „Obiceiuri ale vieţii de familie” dedicată obiceiurilor specifice marilor evenimente din viaţa omului din zona „Codrului, de la poalele Făgetului din ţinutul Maramureşului”, o zonă mai puţin studiată de folclorişti, volumele de poezii: „Un Orpheus cu cartea-n mână” al lui Puiu Gheorghe Răducan, „Însingurări fertile” de Eugen Dulbaba, cât şi cărţile de lingvistică: „Formarea cuvintelor în publicistica actuală. Derivarea,” autor Elena Trifan, „Miscellanea romanica,” autor Maria Iliescu. 
  
Pentru încurajarea culturii din judeţul Maramureş, cât şi a relaţiilor interculturale dintre românii din Maramureş şi cei din afara graniţelor ţării, primarului oraşului Ulmeni, Lucian Morar, i-au fost oferite o Diplomă de Onoare din partea Asociaţiei „Ars Vivat” Maramureş, preşedinte preot Radu Botiş şi Diploma pentru Promovarea Culturii din partea Asociaţiei „Mihai Eminescu”, din Turnu Severin, preşedinte prof.dr. Florian Copcea. 
  
Pe scena în aer liber din faţa Primăriei s-a desfăşurat Concursul „Eu miss de pe Someş” la care au participat eleve de la Liceul „George Pop de Băseşti” şi de la Grupul Şcolar Industrial „Dr. Florian Ulmeanu”, coordonate de profesor Sorina Mihaela Botiş. 
  
Fetele participante au avut de trecut probe complexe, care le-au verificat nu numai frumuseţea fizică, ci şi cultura generală şi priceperea culinară, de viitoare gospodine. În calitate de purtătoare ale tradiţiilor locale au participat la parada costumelor populare, pe care le-au şi prezentat, urmată de proba de aşezare a merelor, de curăţat cartofi, întrebări de cultură generală şi recitarea unei poezii sau interpretarea unui cântec. 
  
Prin intermediul lor spectatorii au avut ocazia să cunoască bogăţia, frumuseţea şi originalitatea costumelor populare nu numai din Ulmeni, ci de pe o arie mai întinsă, deoarece fetele au avut grijă să reprezinte localităţi şi zone diferite.  
  
Covaciu Maria Mădălina a purtat costum din zona Clujului, alcătuit din: năframă cu ciucuri negri de mătase, ie brodată cu fir negru şi galben, laibăr vechi de peste 100 de ani, poale cu cipcă, cu broderie manuală, păsturi (şorţuri) negre, brodate cu fir negru de mătase şi ciucuri de mătase. 
  
Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localităţii Şişeşti, Maramureş, format din: năframă roşie, ie veche de peste 80 de ani, ţesută în război, colţunaşi din ciur, zadie ţesută în război, veche de peste 120 de ani, cu motive florale roşii şi negre, poale cu dantelă din ciur. 
  
Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău Maramureş, compus din: năframă neagră, spăcel (cămaşă) ornamentat cu flori, lucrat manual cu cipcă, laibăr cusut cu fire aurii, poale lucrate manual cu cipcă, zadie cusută cu fir auriu, brodată cu cipcă neagră, lucrată manual. 
  
Zona Codru a fost reprezentată de Botiş Andreia cu un costum format din năframă neagră, spăcel de mireasă, vechi de peste 100 de ani, pintileu cu colţişori, moştenit de la străbunica, zadie (şorţ) prevăzută lateral cu cipcă lucrată cu mâna şi Chiş Alexandra care a îmbrăcat un costum vechi de peste 80 de ani, purtat de străbunica în ziua nunţii sale, alcătuit din năframă, spăcel şi guler din ciur, peste poale un şorţ negru de mătase.  
  
Grec Silvia Aurelia a reprezentat zona Târgu Lăpuş, Maramureş, cu un costum alcătuit din năframă neagră, cu ornament floral, cămaşă cu ornament floral, poale cuflori în partea de jos, în faţă zadie albastră cu ciucuri şi ornament floral, în spate zadie albastră, în dungi colorate şi ornament floral şi ciucuri.  
  
Călăuz Camelia a purtat un costum din Maramureşul istoric, format din năframă, cămaşă de pânză brodată, poale de pânză brodată, zadie cu dungi roşii şi negre, brâu împletit, opinci. 
  
Patrisia Moldovan şi Demian Andreia au îmbrăcat şi prezentat costume din localitatea Chioar, iar Balogh Luciana din Sălaj.  
  
Prezentarea costumelor specifice populaţiei româneşti din zonă a fost străpunsă de apariţia pitorească şi originală a Patrisiei Moldovan din Chelinţa, care îmbărcată în costum ţigănesc a dansat un graţios dans oriental.  
  
Fetele au recitat şi interpretat poezii şi cântece consacrate, dar şi poezii şi cântece create de ele. Astfele Grec Silvia a recitat poezia „Multe stele sunt pe cer/Care toată ziua pier./Şi mai mari şi luminoase/Nu-s ca mândra de frumoase./Gândeşti că scrie pe jos/Cine-i mândra, cine-a fost.” Botiş Andreia a interpretat un fragment dintr-o doină proprie: „Supărare, supărare, grea eşti tare/Lăsate-oi de-a moi în vale/Şi-oi pune-o piatră pe tine,/Să nu mai superi pe nime.” Anca Dobrican, după modelul cântecului „Puşca şi cureaua lată” a realizat o minicreaţie, în care a dat glas propriilor sentimente: „Am profitat că-s elev/Şi-am văzut că am talent./Eu m-am înscris la concurs/Şi mai am ceva de spus/Puşca şi cureaua lată/Mi-s mândră că-s someşeancă/Şi dac-oi câştiga,/Cât îţi vre eu voi cânta.”  
  
Ultima parte a primei zile a fost dedicată, în special, tinerilor care au putut audia muzică interpretată de Tudor Elvis, Road Players Band, Lally, Sweet Kiss şi s-a terminat cu o discotecă în aer liber.  
  
Ziua de duminică a început cu participarea la slujba religioasă, oficiată în aer liber, la Biserica Sfinţii Arhangheli „Mihail şi Gavriil” de preoţii: Radu Botiş, Giurgiu Dumitru, Mureşan Ion, Căiţa Teofil, Ilie Bucur. Sufletele celor prezenţi la slujbă nu au fost mângâiate numai de vocile armonioase ale preoţilor, ci şi de glasul Corului Bisericii, alcătuit din 26 de membri, femei şi bărbaţi, reorganizat în 1996, când s-a pus piatra de temelie a Bisericii celei noi din Ulmeni. Corul are un repertoriu foarte bogat, alcătuit din cincizeci de colinde din zonă şi clasice, treizeci de cântece religioase pascale şi aproximativ două sute de pricesne (cântece religioase) specifice fiecărei Evanghelii, una din ele fiind dedicată Hramului Mânăstirii Putna. Femeile poartă trei feluri de costume populare, din zona Codru Someş: cu dantelă, cu ciur şi pentru corală (concert de pricesne). Primele două tipuri făcute de Anca Mureşan şi de Ana Velea sunt alcătuite din: năframă neagră, fustă cu două cătrinţe, spăcel, laibăr. Spăcelul este ornamentat cu fir de lame şi pe margine are dantelă, iar laibărul şi cătrinţele sunt ornamentate cu dantelă lucrată manual sau cu ciur. 
  
Cu o voce de-a dreptul celestă părintele Ilie Bucur a interpretat o priceasnă, ce a emoţionat şi încântat sufletele tuturor celor prezenţi. 
  
La sfârşitul slujbei preoţii au vorbit despre Modelul Suprem care este Iisus Hristos, despre relaţia dintre religie şi problemele vieţii mondiale, contemporane. 
  
În mod simbolic pentru relaţiile dintre românii de pretutindeni, al prieteniei care îl leagă de Maramureş, în faţa bisericii academicianul Mihai Cimpoi, venit de la Chişinău pentru a participa la această sărbătoare, a rostit alocuţiunea „Un model de fiinţare în Istorie: Maramureşul” pe care o vom reproduce în întregime pentru exemplul de trăire şi gândire românească pe care îl reprezintă, de apreciere pentru valorile româneşti autentice: „Prea cucernici părinţi, iubiţi confraţi, români din Ulmenii Maramureşului, participăm cu bucurie şi înălţare sufletească la manifestările . E toamnă frumoasă aci, cu oameni frumoşi, şi cu un soare blând şi generos, şi cu un aer care e chiar aerul Istoriei. , sună un celebru vers al poetului Tudor Arghezi.  
  
Preacucernicii părinţi vorbeau de Modelul Hristos pe care trebuie să-l urmăm, la care aş adăuga şi Modelul de fiinţare în Istorie, pe care ni-l oferă Maramureşul. Model de răbdare, care e cuvânt dacic, de rezistenţă, de înţelepciune, de
  
Marele Eminescu spunea că toţi românii au coborât din Maramureş. Iată că suntem aci chiar pe urmele descălecătorului Dragoş coborât tot din părţile acestea. Am venit încoace la invitaţia colegilor de breaslă şi a prietenului Vasile Morar, pe care, auzindu-l cu vorba mucalită, cu un frumos accent maramureşean am crezut că este prozator. 
  
Am aflat, însă, că este un poet care nu se joacă cu cuvintele, ci convorbeşte profund cu sine, cu lumea şi cu Dumnezeu. Nu întâmplător cartea recent lansată la Ulmeni se intitulează „Dumnezeu câte un pic”, editare datorată scriitoarei din Drobeta Turnu Severin, Ileana Roman, venită încoace cu colegii Florian Copcea şi Gheorghe Puiu Răducan. Permiteţi-mi să vă recit o foarte frumoasă poezie din prezentul volum: 
  
„Dumnezeu stă pe tron şi trage ceasuri. 
  
De toate felurile, altele mari, altele mici,  
  
Sunt şi pendule imense cu limbile late 
  
În care cântă de înnebuneşti pitulici. 
  
........................................................... 
  
Stau în faţa Domnului şi mi-e frică  
  
Vreau să-mi aleg şi eu un ceas 
  
Iar Dumnezeu trecând poate că-l uită 
  
Tocmai pe acela netras.” (Dumnezeu trage ceasuri) 
  
Dumnezeu a oferit un ceas bun lui Vasile Morar, maramureşenilor, tuturor românilor de pretutindeni.” 
  
A urmat Parada participanţilor la slujba religioasă, care, în ritmurile fanfarei militare „Millenium III” din Baia Mare, s-au deplasat de la biserică până în centrul oraşului, în locul unde s-a desfăşurat un amplu spectacol artistico-umoristic în cadrul căruia în acorduri de fanfară, profesor doctor Cristina Bodea a interpretat „Imnul de Stat al României” şi „Imnul Uniunii Europene”.  
  
În prima parte a spectacolului pe scena în aer liber, din faţa Primăriei, au evoluat ansambluri şi interpreţi ai şcolilor din localitatea Ulmeni. 
  
Copiii de la Grădiniţa şi de la Şcoala din Ţicău, instruiţi de Dan Rodica şi Sav Lucia au executat un dans de pe Someş. 
  
Din localitatea Băiţa de sub Codru, două ansambluri folclorice, cu acelaşi nume, „Mugurii Codrului” au venit să încânte spectatorii. Ansamblul „Mugurii Codrului”, instructori Maria şi Aurel Petran, a executat dansul ardelenesc „La şură”, iar cel instruit de Viorica şi Sever Dumuţa, „Dansul boieresc”, „Dansul româneasc”, „Scuturata.”  
  
Membrii ansamblului au purtat costume tradiţionale, foarte vechi din zona Codru, cele pentru fete fiind alcătuite din: zadie de delin (baticuţ de culoare deschisă, cu flori), zgardă la gât, cu motive populare, pintileu (poale) din pânză bumbăcel în bumbăcel, cu colţişori sau cu ciur, în funcţie de vechime, spăcel alb (cămaşă), cu broderie la gât, mâneci, şi pe spate, pe sub pintileu, jupon alb brodat, laibăr negru din mătase, în picioare, jumătăţi (pantofi cu baretă). 
  
Costumul de băiat este format din clop cu pene de fazan sau păun (o pălărie înaltă, împletită din paie de secară), cămeşe albă, din pânză lucrată manual, cu broderie la piept, la mâneci şi la guler, spartă, cu motive florale, gaci (pantaloni) din pânză ţesută bumbăcel în bumbăcel, din patru laţi (un lat având cincizeci de centimetri).  
  
Ionuţ Uivaroşi, membru al Ansamblului „Mugurii Codrului” a interpretat cântece populare, printre care şi o creaţie proprie „Codrule, Măria ta”: 
  
I „Codrule, Măria ta,  
  
Lasă-mă sub umbra ta, 
  
Lasă-mă la umbra ta 
  
Să mă iubesc cu mândra. 
  
II Da' să nu mă spui la nimeni 
  
Că-i şi mândru lângă mine. 
  
Noi acolo vom cânta. 
  
Şi cu drag ne-om bucura. 
  
III Codrule cu frunza deasă, 
  
În tine mi-aş face casă, 
  
Şi-om trăi alăturea 
  
Câte zile vom avea. 
  
IV Codrule, îţi mulţumim, codrule, 
  
Ne-ai lăsat să ne iubim. 
  
Şi tu n-ai spus la nimeni 
  
C-am trăit cu drag în tine.”  
  
Andreia Botiş, originară din Ulmeni Maramureş, în vârstă de 17 ani, elevă la Liceul „George Pop de Băseşti” şi la Şcoala Populară de Artă „Liviu Borlan”, din Baia Mare, an III, canto popular, profesor îndrumător Ramona Darha, este deja o voce consacrată, după cum demonstrează numărul mare de participări şi de diplome obţinute la concursuri: Premiul II – Concursul judeţean „Chants, son sur scene”, calificare la faza naţională – Baia Mare, 2010, Menţiune şi Diplomă de Laureat al Ligii Campionilor - Festivalul Internaţional de Muzică Uşoară, organizator Mihai Treistariu, Braşov, 2010, locul I la Concursul Judeţean „Euro-Vocea Maramureşului” şi excursia „Mini-tur al Europei”, obiectivul principal, Parlamentul European, 2010, Premiu Special la Festivalul Internaţional pentru Copii şi Tineret „Armonia” 2010, 2011, Cluj-Napoca, Menţiune la Festivalul Naţional „Maramureşu răsună”, Satulung, 2011, apariţii TV şi radio. 
  
În recitalul pe care l-a susţinut la „Toamna Someşană” s-a impus prin repertoriul alcătuit în cea mai mare parte din doine, vocea puternică, deja maturizată, flexibilă şi melodioasă, trăire afectivă şi prezenţă scenică. 
  
Din repertoriul Andreei vom reproduce „Doina lui Lucaciu”, ce îşi are originea în faptele de viaţă şi din istorie, emoţionantă prin amestecul de patriotism, încredere în libertate şi durere sfâşietoare: 
  
1. Plânge-o mierlă pe păduri, of, of, of 
  
Rob îi Lucaci în lanţuri 
  
Plânge-o mierlă pe păduri, of, of, of 
  
Rob îi Lucaci în lanţuri. 
  
R. Pentru sfânta libertate 
  
De care noi n-avem parte. 
  
Pentru sfânta libertate 
  
De care noi n-avem parte. 
  
2. Nu fi mierlă supărată, of, of, of 
  
Nu-i robia ne-ncetată. 
  
Nu fi mierlă supărată, of, of, of 
  
Nu-i robia ne-ncetată. 
  
R. Vine dalba primăvară 
  
Fi-va Lucaci liber iară. 
  
Vine dalba primăvară 
  
Fi-va Lucaci liber iară. 
  
3. Nu suspina în zadar, of, of, of, 
  
Du-mi-te pân' la Satmar' -  
  
Nu suspina în zadar, of, of, of, 
  
Du-mi-te pân' la Satmar.' 
  
R. Unde-i Lucaci la-nchisoare 
  
Nu vede nici cer, nici soare. 
  
Unde-i Lucaci la-nchisoare 
  
Nu vede nici cer, nici soare. 
  
4. Şi îi spune-nchinăciune, of, of, of, 
  
De la-ntreaga naţiune. 
  
Şi îi spune închinăciune, of, of, of, 
  
De la-ntreaga naţiune. 
  
R. Că el mândru s-a luptat 
  
Ca român înflăcărat. 
  
Că el mândru s-a luptat 
  
Ca român înflăcărat.  
  
Etnia maghiară din zonă a fost reprezentată de Ansamblul din Arduzel, instructor Moni Csillo Maria. Repertoriul lor a fost alcătuit, în cea mai mare parte, din cântece şi dansuri populare ungureşti, executate cu multă graţie. Fetele au purtat costume pline de viaţă, cu panglică roşie la codiţă, cămaşă albă cu flori la gât, vestă de catifea neagră, cu şnur şi paiete, jupon mic şi jupon mare, fustă creaţă cu flori de culori aprinse, pe fond alb, crem sau verde, şorţ de mătase uni, în nuanţe de roz şi roşu, cizme. 
  
Costumele băieţilor elegante şi distinse au fost alcătuite din pălărie neagră, de postav, cu floare, cămaşă albă, vestă neagră, din postav, cu şnur şi nasturi metalici, pantaloni negri, din postav, bufanţi, cizme negre. 
  
Un repertoriu foarte bogat, interpretat cu mare profesionalism, a fost oferit spectatorilor din Ulmeni şi de către soliştii vocali, veniţi din toată Transilvania: Angela Vălean, Aurel Tămaş, Cornelia Radocea, Maria şi Dănuţ Dan, Matei Pop Aurica, Marinel Petreuş, Ghiţă Pârja, Grupul „Am fost şi-om fi” de la Ieud, de virtuoşi ai instrumentelor muzicale din grupul „Doruri transilvane.” Membrii Ansamblului „Transilvania” din Baia Mare, în cadrul căruia au evoluat şi soliştii vocali Ioana Chimbriş, Ileana Bumbar, Marioara Galbunea şi instrumentiştii: Marin Mureşan, Dumitru Dobrican, au interpretat cântece, au executat dansuri şi au îmbrăcat costume populare de pe tot cuprinsul ţării. 
  
Grupul de umorişti „Vaida şi nănaşii”, alcătuit din Marcel Mureşan, profesor de fizică la Liceul din Jibou şi Liviu Petric, directorul Casei de Cultură din Jibou, au adus pe scenă hazul de necaz, exprimat cu vigoare şi inteligenţă. 
  
Maramureşenii vor să-şi păstreze colţul lor de rai curat şi îngrijit şi aşa că s-au înscris în acţiunea de nivel naţional „Let's do it, România” pentru a participa la ecologizarea mediului înconjurător, înregistrând cel mai mare număr de participanţi din intreaga ţară, fapt sărbătorit cu ocazia „Zilelor Ulmenilor” când reprezentanţi ai acestei acţiuni au intonat „Imnul Let's do it, România” şi au oferit câte un tricou câştigătoarelor Concursului „Eu miss de pe Someş.” 
  
Cum reuşita vieţii unei comunităţi depinde şi de armonia familiilor ei, Primăria oraşului Ulmeni a acordat diplome tuturor familiilor care au împlinit 50 de ani de căsnicie.  
  
Bucătăria tradiţională, ardelenească nu putea să rămână mai prejos şi aşa că timp de două zile localnicii şi-au îmbiat vizitatorii cu pălincă, slănină şi sarmale de cea mai bună calitate. 
  
Demnă de remarcat este şi compoziţia simetrică a sărbătorii care a început cu un tradiţional foc de tabără şi s-a terminat cu un modern foc de artificii, impresionant prin lumină şi culoare, reuşind să înscrie Ulmeniul pe axa timpului şi a civilizaţiei.  
  
„Toamna Someşeană” s-a dovedit a fi o sărbătoare complexă, în care Maramureşul şi-a arătat valoarea istorică şi culturală, la care au luat parte persoane de profesii, vârste şi etnii diferite: preoţi, profesori, scriitori, sculptori, pictori, fotografi, cercetători, ingineri, cadre medicale, interpreţi vocali şi instrumentişti, formaţii artistice de cântece şi dansuri, copii, tineri şi adulţi, români, romi şi maghiari.  
  
„Zilele localităţii Ulmeni” s-au remarcat şi prin valoarea intelectuală şi artistică a activităţilor, fineţea şi rafinamentul interpretărilor, prin modestie şi ospitalitate, prin armonia dintre românii de pretutindeni şi dintre românii maramureşeni şi etniile cu care convieţuiesc, prin respectul şi toleranţa faţă de valori, indiferent cine este autorul şi purtătorul lor. 
  
După ce timp de trei zile am avut ocazia să cunoaştem un Maramureş bogat, profund şi original, plecăm spre casă cu sufletul mulţumit şi relaxat, convinşi că porţile maramureşene vor rămâne veşnic deschise tuturor celor dornici să le treacă pragul pentru a descoperi noi şi noi valori ale unui ţinut, care deşi pare situat la marginea lumii, rămâne în centrul ei prin creaţie, omenie şi dorinţă de colaborare.  
  
Sursa:Slova Crestina 
  
www.slova-crestina.ro 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 / Radu Botiş : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 290, Anul I, 17 octombrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Radu Botiş : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Radu Botiş
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!