Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Naratiune > Mobil |   


Autor: Stan Virgil         Publicat în: Ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012        Toate Articolele Autorului

ZBOR SPRE STELE frag. 5
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ştefan la sfârşit de sezon, oricât de slab ar fi fost el, acorda un bonus la salariile tuturor angajaţilor permanenţi pe care se baza an de an. Mulţumindu-i lui Dumnezeu, anul acesta mergea destul de bine. A fost vreme frumoasă de la începutul lunii mai şi avea şi contractul cu TUI - Germania care îi trimitea lunar douăzeci - treizeci de turişti în condiţii mult mai avantajoase decât se cazau turiştii români. Veneau din luna mai şi până prin septembrie pentru tratament, în general persoane vârstnice. Erau şi contractele cu Scandinavian Tour. Întreg etajul întâi era rezervat turiştilor străini care soseau acum din toată Europa, mai ales pentru baza de tratament.  
 
Sună telefonul. Ştefan era ocupat până peste cap cu un grup ce venea special la mare, să asiste la “Serbările Mangaliei". Era un autocar întreg care trebuia cazat pentru şapte zile, cât dura şi festivalul “Şapte zile şi şapte nopţi la Mangalia". Camerele erau rezervate din iulie de către o Agenţie de turism din Cluj. Agenţia avea contract de colaborare pentru tot sezonul. Nu se aşteptase să solicite odată atât de multe camere. Mai erau doar trei săptămâni până se termina luna august, odată cu acesta şi sezonul în general, aşa că verifică situaţia ocupării tuturor camerelor, inclusiv cele pentru "situaţii neprevăzute". Iritat ridică receptorul:  
 
- Alo! Dunca la telefon.  
 
- Bună ziua domnule Dunca, se auzi o voce de femeie care i se păru cunoscută. Minela Trifan la telefon. Ce mai face-ţi? V-am căutat pe mobil dar nu aţi răspuns.  
 
- Aa, doamna Trifan! Mă bucur doamnă că mai daţi un semn de viaţă. Ce mai faceţi? Ce noutăţi sunt pe la Focşani?  
 
- Totul este bine, cum să fie? Muncă şi iar muncă. Cum staţi la cazare?  
 
- Tocmai asta făceam acum, căutam să văd cum pot caza patruzeci de persoane care şi-au anunţat sosirea tocmai astăzi.  
 
- Deci nu mai aveţi nicio cameră?  
 
- Cam greu de găsit, dar trebuie să-i cazez. Au contract şi m-au anunţat din timp. Domnul Trifan ce mai face? Dar fiica?  
 
- Ce să facă? Tocmai ne-a alungat din casă pe amândouă.  
 
- Cum asta doamnă? întrebă nedumerit Ştef.  
 
- Vrea să plecăm pe litoral, la mare...  
 
- Aaa, de ce nu spune-ţi aşa? M-aţi speriat. Şi doriţi să veniţi la mine?  
 
- Păi aşa ziceam. Să dăm curs invitaţiei de luna trecută. Ce, aţi uitat de ea?  
 
- Eu? Cum să uit doamna Trifan? De atunci aştept să vă hotărâţi. Când doriţi să veniţi? mai spuse Ştef căruia nu prea-i cădea bine această vizită la cât de aglomerat era tocmai acum la sfârşit de sezon.  
 
- Şi mâine dacă aveţi o cameră disponibilă.  
 
- Lăsaţi doamnă, mă descurc eu, vă dau apartamentul de protocol şi tot vă cazez.  
 
- Atunci rămâne pentru mâine. Nu ştiu când vom ajunge, nu ne grăbim. Şoselele sunt prea aglomerate acum şi ştiţi unde duce graba, mai spuse ea cu subînţeles.  
 
- Bine doamnă, aşa rămâne, vă aştept cu cea mai mare plăcere. Soseşte toată familia, adică şi domnul Trifan?  
 
- Nu, nu, numai noi două. El este însurat cu afacerile. Nu-şi permite să părăsească baricada tocmai acum vara. Atunci ne vedem mâine, da?  
 
- Vă aştept cu cea mai mare plăcere doamna Minela.  
 
Auzi cum se închide telefonul. “Asta îmi mai lipsea, se încruntă pe moment Ştef, când auzi că trebuie să mai găsească o cameră în plus. Bine că nu trebuie să le pun apartamentul de protocol la dispoziţie. Cine ştie cine mai apare de pe la minister şi nu am unde să-l cazeze. S-au obişnuit să vină cam des în "control". Îşi ia familia cu ei "câteva zile", câte un director de la Ministerul Turismului, ori de la cel al Finanţelor, sau cine dracul mai ştie de pe unde sunt cei care de obicei fac “controale” şi apar la recepţie legitimându-se. Are şi el abonaţii lui, că fără asta nu se poate face turism în România.  
 
Nu se mai gândise la familia Trifan şi la faptul că era posibil să-i accepte invitaţia. Contractul lor de colaborare se derula normal. De aceasta se ocupa Gina şi contabila, aşa că uitase de peripeţiile lui de la Poiana Braşov. Iată că acum le va avea pe cele două doamne Trifan câteva zile ca oaspete.  
 
Chemă pe Gina şi şefa de recepţie şi le dădu ordine stricte să le pregătească cazarea celor două femei la etajul unu. Avea aici o garsonieră foarte cochet aranjată, tocmai bună pentru oaspetele sale din Vrancea. Caza în ea în special reprezentanţii agenţiilor străine de turism care erau în contract cu el. Ştirea parcă îl mai înveseli pe Ştef, lucru ce nu-i scăpă din vedere Ginei.  
 
- Ce te-a bine dispus dintr-o dată şefu'? Parcă tunai şi fulgerai acum câteva minute. Ai câştigat la loto?  
 
- Aa, nimic deosebit. Ce să mă bine dispună? o făcu el pe nedumeritul.  
 
- Eu ştiu? De unde să ştiu ce veşti ai primit?  
 
- Păi ce vesti? Că trebuie să cazăm clujenii care sosesc din clipă în clipă... şi că mai vine şi soţia cu fiica domnului Trifan de la Focşani. Asta-i tot. Ce altceva să fie? Sper că aţi pregătit camerele pentru Cluj.  
 
- Da şefu' sunt pregătite. Fetele mai au de schimbat lenjeria la etajul patru şi gata, pot să sosească oricând.  
 
- Asta-i bine. Te ocupi şi de garsoniera de la unu. Trimite o fată sau pe cineva să cumpere un buchet de trandafiri albi şi să-l ducă în cameră.  
 
Cele două femei se uitară mirate una la cealaltă. Gina ridică din umeri şi ieşiră din birou, văzându-şi fiecare de atribuţiile sale. “Trebuie să existe un motiv care i-a schimbat patronului starea de spirit”, se gândea Gina în sinea sa. “Să fie cumva una dintre cele două femei”? “Care din ele”? “Fiica sau mama”? Habar nu avea că doamna Trifan nu este mama bună a fetei. Dar chiar dacă ar fi ştiut, cu ce schimba aceasta situaţia pentru ea?  
 
***  
 
Afară soarele dogorea puternic. Trecuse doar o săptămână din luna august şi vremea era mai caldă decât în luna lui Cuptor, cum îi mai spuneau bătrânii lui iulie. Săgeţile ascuţite ale razelor soarelui se strecurau prin umbrelele cu acoperiş din stuf, montate pe plajă ca nişte adevărate ciupercuţe şi se înfigeau fără milă în trupul fragil al Daliei. Nu avea curajul să se expună razelor fierbinţi ale soarelui. Era prima zi de plajă şi nu risca să facă insolaţie, aşa că o lua gradual stând pe şezlong la umbra ciupercuţei. Marea era liniştită şi te îmbia la scaldă. Valurile cu unduiri leneşe se îmbrăţişau la mal cu nisipul, într-un sărut fierbinte.  
 
Dalia citea din cartea poetei Georgeta Minodora Resteman "Descătuşări - Fărâme de azimă". Îi plăcea poezia romantică în versurile căreia se regăsea de multe ori ca stare de spirit. Era o fire visătoare, chiar dacă era considerată o zburdalnică, o jucăuşă şi o nesăbuită.  
 
Cum au sosit în staţiune, s-au cazat dar nu s-au apucat să despacheteze şi să-şi aranjeze lucrurile în dulap, ci s-au echipat pentru plajă, au coborât şi plecat spre mare să ia primul contact cu atmosfera de pe litoral. Nimerise cum era mai rău, la amiaza zilei, când soarele dogorea cel mai tare. Drumul de la Focşani la Neptun a fost anevoios din cauza aglomeraţiei de pe şosele, făcând cu două ore mai mult decât şi-au planificat.  
 
Păşind pe nisipul fierbinte au fost învăluite de aerul dogoritor care a pus stăpânire peste ele, simţind că se sufocă. Regretau lipsa aerului condiţionat din eleganta lor garsonieră pusă la dispoziţie cu generozitate de patronul complexului. Nisipul ardea şi orice contact cu el însemna o arsură în talpă.  
 
Dalia a fugit în apă constatând că şi aceasta este caldă, dar bună de scaldă. Se bălăcea aproape de mal privind la forfota din apă şi de pe plajă. Turiştii începuseră să se retragă spre hoteluri fiind ora servirii mesei de prânz iar soarele greu de suportat. Plaja "La steaguri" cum era cunoscută zona, se prezenta curată şi dotată cu tot ce-ţi doreai. Traseul dintre staţiune şi plajă era ca un talcioc. Pe ambele părţi ale aleei erau amplasate tot felul de tarabe şi restaurante unde puteai să te ospătezi, să te răcoreşti cu o băutură sau chiar să faci shoping.  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
ZBOR SPRE STELE frag. 5 / Stan Virgil : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 461, Anul II, 05 aprilie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stan Virgil
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!