Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Analize > Mobil |   


Autor: Radu Părpăuţă         Publicat în: Ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012        Toate Articolele Autorului

Xenofobia lui Eminescu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
„Oricît ne-am da după cireş – îmi spune un amic – trebuie să recunoaştem că Eminescu era antisemit.” Şi nu poţi să nu-i dai dreptate, oricît au încercat şi încearcă diverşi domni, bine intenţionaţi, mînaţi de cele mai pioase sentimente patriotice, să demonstreze că nu este aşa. Mai mult de atît, se poate spune că Eminescu era xenofob în genere. Este suficient să ne amintim de faimoasa Doină: „Cine-au îndrăgit străinii/ Mînca-i-ar inima cînii,/ Mînca-i-ar casa pustia/ Şi neamul nemernicia.” Mda, nu e prea „corect politic” Domnul Eminescu! Nu m-ar mira ca unii „apărători ai valorilor democratice” să elimine Doina, aşa cum în USA se cere ca Tom Sawyer să fie scos din şcoli pentru că i se adresează lui Huck cu „nigger”. Cică astfel de cuvinte sînt „racially insensitive”!? Sau cum în Franţa cercurile socialiste cer ca Louis-Ferdinand Celine, unul din cei mai mari scriitori ai lumii în secolul XX, să fie trecut la index, pentru că, printre altele, a scris nişte pamflete antievreieşti. 
  
Dacă mai este nevoie, mai dau un pasaj eminescian, din multele care se pot da: „Pentru a căpătui suma aceasta de bulgari tîmpi şi de grecotei pornoscopi şi netrebnici, cari n-au nici posibilitatea de a se ocupa cu o muncă productivă, se creează din ce în ce mai multe funcţiuni cari să atîrne direct de stat.” (art. Muncă şi producţie în desfăşurare istorică, 22 iulie, 1882). Nu vi se pare o chestiune actuală? Astăzi, la fel, se înfiinţează cît mai multe „funcţiuni cari să atîrne direct de stat”, numai că nu pentru „bulgari tîmpi” şi „grecotei pornoscopi şi netrebnici”, ci pentru românaşi cu aceleaşi atribute. Dar să trecem... 
  
În acest ultim fragment citat începem să întrezărim trăsăturile xenofobiei lui Eminescu, cum era antisemitismul său şi care era motivaţia acestuia. Concepţia eminesciană a „elementului naţional” este punctul de plecare. „E scris în cartea veacurilor ca acest element să determineze soarta şi caracterul acestui stat” (Străini de origine română? 26 ianuarie 1882). Din acest punct de vedere, spune Eminescu, în România de atunci exista o clasă productivă, formată din două milioane de ţărani din „rasa pămînteană” şi o mică pătură neproductivă de diverse ranguri de conducători ai ţării, în mare parte de „rase străine”, de „surtucari” ai satelor şi alţii din „clasa consumatorilor improductivi”. 
  
Iar acest element naţional, „geniu naţional” îi spune Eminescu, trebuie îngrijit şi respectat, căci, citează el din Pravila lui Vasilie Lupu: „Cel ce-şi vicleneşte moşia şi neamul mai rău decît ucigaşii de părinţi să se certe”. În acest scop trebuiau luate măsuri administrative vizavi de străini. De pildă, evreii. Pe atunci erau emigranţi recenţi, mulţi veniţi ilegal, nevorbitori de limba română, peste 100 000 (foarte mult la o populaţie de două milioane şi jumătate de ţărani şi la o populaţie totală de cinci milioane de suflete – vezi art. Mizeria vieţii noastre politice, 1879). Antisemiţii de atunci (şi Eminescu) spuneau că cetăţenia română nu trebuie acordată evreilor decît pe bază de cereri individuale şi fiecare caz în parte să fie analizat. 
  
Esenţa concepţiei lui Eminescu despre evrei este cuprinsă într-un articol (Dacă proiectul majorităţii, 7 iulie 1879): “Nu există dar români de rit izraelit, pentru că nu există izraeliţi cari-n familie să vorbească româneşte, pentru că nu există izraeliţi cari să intre în relaţii de căsătorie cu românii, c-un cuvînt evreul e evreu, se simte evreu şi pînă acuma nici n-a voit să fie altceva decît evreu” . 
  
Marius Mioc spune pe blogul său (eu nu sînt aici decît „negustor de vorbe”, cum îl numeşte Eminescu pe ziarist): „Aşadar, antisemitismul lui Eminescu este total diferit de cel promovat ulterior de Hitler. Eminescu nu i-a considerat niciodată pe evrei o rasă inferioară, ba chiar le reproşează că nu se căsătoresc cu românii (opusul ideilor naziştilor, care se temeau de “spurcarea” rasei superioare şi au interzis căsătoriile mixte). Din cele scrise de el rezultă că, odată cu adoptarea de către evrei a limbii române (ceea ce s-a şi întîmplat pe scară largă în veacul 20), încetăţenirea evreilor e admisibilă”. 
  
Celor care-l acuză pe Eminescu pentru vederile sale politice, îi rog un lucru: să fie consecvenţi în principii şi să nu aplice dublu standard. Adică, să acuze la fel de vehement guvernul israelian, care refuză să acorde cetăţenie israeliană muncitorilor români din această ţară (unii, aflaţi de mulţi ani acolo), sau guvernele american, german sau francez, care iau măsuri împotriva imigranţilor ilegali (inclusiv expulzări), refuzînd să acorde automat cetăţenie tuturor emigranţilor (în SUA, chiar şi emigranţii legali au de aşteptat destul pentru cetăţenie, iar una din condiţii este cunoaşterea limbii engleze). 
  
Totodată îi desfid pe aceea care atacă “naţionalismul”, “xenofobia”, “antisemitismul” lui Eminescu de teamă că extremiştii actuali ar putea folosi asemenea “port-drapele” contra lor, luîndu-şi din publicistica eminesciană pasaje pe care să le instrumenteze ca atare. „Eminescu, însă, nu este responsabil pentru asemenea denaturări”, spune Th. Codreanu într-un articol. „Trebuie combătuţi extremiştii de azi, iar nu Eminescu!” 
  
Şi în final un alt citat din Eminescu, care, iertaţi-mă, nu prea are legătură cu restul, dar... nu mă pot abţine, e prea frumos. Este despre politicieni: „Crează-se mari, crează-se genii politice menite a determina sorţile Europei; dar prin tămîia ce şi-o aprind ei singuri, împreună cu mulţimea lesne crezătoare, aibă şi adevărul partea lui, o parte mică, neînsemnată (...), dar o parte esenţială şi salutară”(Fondul acestei ere, 10 mai 1881). 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Xenofobia lui Eminescu / Radu Părpăuţă : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 380, Anul II, 15 ianuarie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Radu Părpăuţă : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Radu Părpăuţă
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!