Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Vizual > Mobil |   


Autor: Simona Botezan         Publicat în: Ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011        Toate Articolele Autorului

Williamsburg Virginia, capitala Americii Coloniale
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Williamsburg este un mic orăşel istoric situat în sud-estul statului Virginia, fosta capitală a Coloniei şi Dominionului Virginia. Este situat între două râuri, James şi York, ocupă doar 23 km pătraţi şi se află în vecinătatea primului oraş construit de coloniştii englezi în America în 1607, oraşul Jamestown. Înainte de sosirea coloniştilor englezi, zona din Old Dominion care a devenit ulterior Williamsburg, era în mare parte împădurită şi locuită de triburile indiene Powhatan. În perioada colonială timpurie, fluviile navigabile erau echivalentul autostrăzilor de astăzi, iar pentru uşurinţa de deplasare şi securitate, aşezările coloniale s-au construit aproape de râuri. Primii englezi s-au stabilit la Williamsburg în 1638. Iniţial colonia se numea Colonial Plantation şi era o asezare fortificată, ce servea ca bază militară şi adăpost împotriva indienilor Pohwatan. Fortificaţia a fost menţionată pentru prima dată în documente în anul 1632. Oraşul Williamsburg, numit aşa după suveranul Angliei din acea perioadă - Regele William, a devenit capitala Comonwealth of Virginia în anul 1689, când a fost mutată aici de la Jamestown, oraş ars în timpul Rebeliunii lui Bacon din 1676 şi atacat frecvent de indienii Powhatan.  

O instituţie de învăţământ superior a fost mult timp aspiraţia coloniştilor englezi. După multe încercări eşuate, reverendul James Blair a plecat în Marea Britanie, unde timp de câţiva ani, a făcut lobby pentru o universitate în Colonia Virginia şi în final a obţinut o cartă regală pentru construcţia colegiului William & Mary, denumit aşa în onoarea monarhilor englezi ai epocii. Aceasta este cea mai veche universitate din SUA. Ea funcţionează în Williamsburg din 1694. Odată cu desemnarea sa drept capitală colonială, oraşul Williamsburg devine inima coloniei britanice din Lumea Nouă. Se construieşte aici un Capitoliu, Palatul Guvernatorului, un depozit de muniţie şi o biserică episcopală. Primul spital de psihiatrie, construit special în acest scop, şi-a început activitatea la Williamsburg în 1770. În acelaşi an, Alexandre Spotswood, sosit în Commonwealth în calitate de guvernator, a gasit aici cel mai mare oraş englez din America de Nord, cu peste 5000 de locuitori şi o economie în expansiune. Reizdenţii deţineau plantaţii de bumbac şi tutun, magazine şi mici ateliere sau mici afaceri de familie prospere.  

George Washington a fost unul dintre absolvenţii celebrii al colegiului William & Mary. În anul 1749, la 17 ani, el a venit în capitala coloniei pentru a studia politica şi strategiile militare la colegiul William & Mary. De asemenea, el şi-a petrecut luna de miere la Williamsburg. Un alt student celebru al colegiului din Williamsburg a fost Thomas Jefferson, care a studiat aici ştiinţele juridice. În Capitoliul din Williamsburg el şi-a expus pentru prima dată în public ideile despre independenţa Coloniei faţă de Anglia. După Revoluţia Americană, Thomas Jefferson a fost primul guvernator independent al coloniei libere British America. Lista absolvenţilor celebrii de la William & Mary este impresionantă. Dintre aceştia se remarcă Marchizul de Lafayette, figură reprezentativă a Revoluţiei Americane; Sir John Randolph, membru marcant al Congresului American şi soţia sa Lady Susannah Beverley Randolph; George Wythe, considerat părintele Constituţiei americane şi unul dintre semnatarii Declaraţiei de Independenţă; James Powell – arhitectul oraşului Williamsburg; Martha Washington, soţia preşedintelui George Washington şi aproape toţi marii proprietari de plantaţii sudişti.  

Incidentele dintre guvernatorul regal Dunmore şi colonişti, legate de praful de puşcă depozitat la Williamsburg, au constituit principalul motiv al declanşării Revoluţiei Americane din 1776 şi redactarea Declaraţiei de Independenţă faţă de Marea Britanie.
Patru ani mai târziu, după obţinerea independenţei, guvernatorul Thomas Jefferson, a mutat capitala Commonwealthului la Richmond, de teama unui atac britanic asupra oraşului Williamsburg. După pierderea Capitoliului în 1780, oraşul a intrat într-un con de umbră, până la începutul Războiului Civil American (1861 -1865). În 1862 linia frontului era în sudul Virginiei, în apropiere de oraşul Williamsburg. Paisprezece redute au fost construite atunci în jurul oraşului, în încercarea de a respinge atacurile nordiştilor şi de a întoarce soarta războiului. Colegiul William & Mary a devenit cartierul general al armatei Confederate, iar spitalul de boli mintale s-a transformat în spital militar pentru soldaţii sudişti. În bătălia de la Williamsburg din 5 mai 1862, apărătorii au reuşit să respingă forţele Uniunii suficient de mult pentru a da timp armatei Confederate să se regrupeze la Richmond. Şase luni mai târziu, celebrul general Robert E. Lee, nativ din Virginia şi considerat simbol al cauzei pierdute sudiste, era comandantul armatei din nordul Virginiei, în confruntarea de la Antietam, cea mai sângeroasa bătalie a Războiului de Secesiune, soldată cu 23.000 de morţi.  

Datorită acestor momente care au marcat istoria Statelor Unite ale Americii, astăzi oraşul Colonial Williamsburg este principala atracţie turistică din “Triunghiul istoric al Virginiei”. Deşi are doar 15.000 de locuitori, vechea capitală colonială a Americii atrage anual peste 3 milioane de turişti. Secolul 18 trăieşte încă la Williamsburg. Nicăieri în altă parte pe Terra nu poţi învăţa atâtea despre meseriile secolului al VIII-lea, meserii tradiţionale, preindustriale. În 20 de ateliere din zona veche a oraşului Williamsburg, lucrează peste 100 de meşteri, calfe şi ucenici, în cadrul unui program special, instituit de Fundaţia Colonial Williamsburg, care conservă spiritual vremurile demult apuse, reproduce tehnologia anglo-americană a secolului al XVIII-lea şi aduce în faţa vizitatorilor viaţa oraşului de altădată. Ateliere de încălţăminte, ţesături şi broderii manuale, vopsitorii, tâmplării, confecţioneri de pălării de damă şi peruchieri, fierari, tipografi, bijutieri şi alţi meşteri, specializaţi în peste treizeci de meserii, te întâmpină în costume de epocă şi reconstituie zilnic atmosfera secolului al XVIII-lea. În capitala colonială a Americii ai senzaţia unei calatorii în timp. Există şi un program dedicat ambarcaţiunilor cu care erau aduşi sclavii din Africa şi o zonă în care este reprodusă munca şi viaţa sclavilor de pe plantaţiile sudiste. O alta zonă este amenajată ca un sat Indian Powhatan, reproduce stilul lor de viaţă Amerindian, tradiţiile şi obiceiurile băştinaşilor. Spectacole, piese de teatru, concerte de muzică şi dans sunt o prezenţă zilnică, inedită şi plăcută în zona veche a oraşului Williamsburg. Oraşul vechi a fost complet renovat în 1930. Artizanii locali produc souveniruri cu mijloacele secolului 18, obiecte unice care se vând în magazinele din zona veche. O mare parte dintre studenţii europeni care sosesc în Virginia (inclusiv români), prin programe Work and Travel pe perioada vacanţei de vară, ajung la Williamsburg, datorită unui acord internaţional de schimb cultural, încheiat între autorităţile Commonwealthului şi câteva universităţi din Europa. Scopul acestor programe educaţionale este înţelegerea şi mediatizarea istoriei timpurii a colonizării Americii către tinerii europeni şi cunoaşterea fenomenelor care au condus la fondarea Statelor Unite ale Americii, Revoluţia Americană şi Războiul Civil.  

În Colonial Williamsburg există cinci sute de clădiri vechi, iar 88 sunt unice prin arhitectura şi încărcătura lor istorică. Restaurate sau reconstruite pe vechile fundaţii, clădirile din Williamsburg oglindesc rădacinile Americii Coloniale şi naşterea unei culturi specifice sudiste. În afară de Capitoliu, Palatul Guvernatorului şi Biserica Anglicană Burton Parish, pe care le-am amintit déjà, în Colonial Williamsburg se ascund şi alte comori arhitectonice, alte zeci de clădiri istorice dintre care amintesc: Virginia House of Burgesses – casă care a aparţinut congresmanului Burwell Bassett şi apoi Marthei Washington; clădirea Courthouse în care Benjamin Waller a redactat Declaraţia de Independenţă; Bassett Hall – casa familiei John D. Rockefeller; casa memorială George Tucker, unde a apărut pentru primă dată un brad de Crăciun cu decoraţiuni din sticlă şi poţelan; Christopher Wren Building - clădirea în care a funcţionat pentru prima dată colegiul William & Mary; casa memorială George Wythe şi Guardhouse, faimosul depozit de muniţie din pricina căruia s-a declanşat Revoluţia Americană.  

În afara de programul de artizanat şi meşteşuguri şi de cladirile istorice pe care le deţine, oraşul oferă turiştilor un muzeu de artă decorativă, unul de artă populară, o expoziţie de fotografii vechi şi o colecţie de costume, obiecte şi mobilier de epocă. Un alt simbol al oraşului sunt porţile ornamentale sudiste. Construite manual din lemn, bare de fier sau din fier forjat cu decoraţiuni, uneori sunt împodobite cu statuete de bronz şi simboluri ale caselor nobiliare, porţile din Williamsburg sunt specifice Virginiei secolelor 18 - 19 şi dau oraşului un aer de epocă, deosebit. Terase şi restaurante şi o mulţime de hoteluri întregesc peisajul. O vacanţă în capitala Americii Coloniale, Williamsburg, este o experienţă interesantă, o călătorie în timp care îti lasă amintiri de neuitat.

Printre distracţiile moderne din Williamsburg, se remarcă parcul Busch Gardens Europe, care ocupă 350 de acrii şi are 50 de puncte de macimă atracţie pentru turişti. Roller coasterele sunt deliciul turiştilor. Griffon este unul dintre cele mai înalte roller coastere de oţel din lume, are o porţiune de plonjare verticală la 90 grade, o înălţime maximă de 205 picioare şi atinge 70 mile/oră. Alpengeist, situat în zona tematică germană, are o înălţime maximă de 195 picioare şi viteza de 65 mile/oră; Apollo Chariot, cotat constant în top 10 roller coastere de oţel din lume; Monstrul din Loch Ness sunt alte trei mountain rousseuri căutate cu frenezie de turişti. Călătorie în Drakastle şi Escape from Pompeii sunt două roller coastere interioare, care îţi oferă o călătorie condimentată cu efecte speciale, iluzii optice, sunete şi culoare. La Busch Gardens Europe există patru roller coastere pentru copii, numeroase spectacole si concerte, decoruri impresionante şi o mulţime de delicii culinare, din diferite ţări ale lumii, inclusiv preparate culinare româneşti. Cea mai nouă atracţie a parcului este Europe in the Air, un simulator high-tech care dă ocazia vizitatorilor să survoleze virtual Europa şi să viziteze câteva obiective turistice europene: monumentul de la Stonehenge din Anglia, Castelul Neuschwansten din Germania şi Colloseumul din Roma, apoi străzile Parisului, Londrei şi castelele Irlandei. Anul 2010 aduce, în programul de spectacole, cantece şi dansuri celtice, susţinute de Abbey Stone Theatre din Dublin.
 

Referinţă Bibliografică:
Williamsburg Virginia, capitala Americii Coloniale / Simona Botezan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 9, Anul I, 09 ianuarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Simona Botezan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Simona Botezan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!