Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   



Vorbe de mult nerostite
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Veneam agale, de pe B-dul C.D.Loga, pe lângă Parcul Copiilor, spre staţia de tramvai de la Prefectură, gândindu-mă, cu o strângere de inimă, la ultima minciunică pe care am spus-o...  

Fusesem planificată, la 14,00, la o şedinţă…stai să văd cum îi zice…”de evaluare nutriţională”. Mi-am propus de multe ori, de foarte multe ori, să urmez un tratament de echilibrare a greutăţii…dar mereu am abandonat. Paradoxal, acum mă simt excelent! Nu văd de ce toţi cei care distribuie fluturaşi pe stradă, văd în mine “clientul ideal”.  

Domnul care mi-a reamintit, printr-un mesaj, că sunt planificată, chiar m-a convins, acum câteva luni, să merg la o astfel de evaluare. Voiam să văd, de fapt, sediul lor cel nou şi mai ales eram curioasă…ce-mi poate spune, din ce n-am auzit până acum.  

Totul e minunat, până când aflii costurile! E un lux, dom’le,să fii “scândură”!  

Cu cât m-ar costa să fiu mai slabă într-o lună, poate trăi liniştită, o familie, cu doi copii...3-4 luni (cu întreţinere la bloc, ENEL, cablu...)!  

Azi trebuia să mă întâlnesc, la bancă, cu brokeriţa mea, pentru un credit, dar n-am avut un document, şi-a trebuit să amânăm depunerea dosarului, cu încă o zi. Aşa că...atunci când l-am anunţat pe “Domnul cu slăbitul”, că nu pot să ajung, era doar pe jumătate o minciunică (dacă aveam toate documentele, chiar asta făceam...mergeam la bancă). E un bărbat interesant...Dumnealui!  

Când am fost la sediul lor, în vară, i-am văzut pozele pe pereţi (luni de zile m-am gândit dacă or fi fost trucate sau nu?). Dintr-un om...piele şi os...s-a făcut, cu produsele astea (zice el), o mândreţe de om! Raportat la copiii lui, la nevastă (care aveau dimensiuni normale, în poză), el era ca un pisoi lung şi deşirat. S-a lăsat de meseria lui şi s-a apucat de afacerea asta. Hm!  

Mi-am amintit, că seara, când mă mai joc şi eu, de relaxare, pe vreun site de socializare, şi mai pun câte o poza, de pe net, cu vreo dolofană, în câteva minute, cel puţin 30-40 de bărbaţi întreabă:”tu eşti?” În jumătate de ceas cel puţin 2/3 din ei ar lăsa acasă nevasta, prietena...”să coboare... ca să cumpere ţigări”.  

Pentru cine tot vor femeile să slăbească?  

Acest gând mă făcu să zâmbesc.  

„Uite-o, că ştie şi să zâmbească!”  

M-am şi speriat. Dintr-un bar, de la un demisol, tocmai ieşiseră doi bărbaţi. Deşi era în mijlocul zilei, le luceau binişor ochişorii.  

„Sărut mână, doamnă!” zise cel brunet, pe care-l ştiam...nu ştiu de unde...dar îi ştiam figura, de muuuult!  

„Asta-i spuneam tovarăşului meu: „Uite-o, că ştie şi să zâmbească!” continuă. În 30 de ani, de când vă ştiu, aţi zâmbit de 5-6 ori...în zona asta! Dar niciodată n-am fost aşa de aproape! Spre casă?”  

“Da, spre casă!” am răspuns stingherită. „Dumneavoastră?“  

“Eu?...eu?...eu…”  

Văzându-l aşa de încurcat, am încercat să ies din situaţie. “Vă doresc o zi bună, în continuare! La revedere!”  

“La revedere! La revedere!” repeta şi el nedumerit.  

Prietenul lui se îndepărtase, abia acum am văzut, dar supraveghea încă scena dintre noi.  

“Bă, a zâmbit! îi stigă celuilalt. A zâmbit când i-am ieşit noi în cale…îţi dai seama?”  

“Du-te acasă!” părea să-i spună celălalt, prin gesturile largi, făcute cu mână, în direcţia B-dului Pârvan.  

“La revedere!” am mai spus o dată şi am grăbit pasul spre tramvai. Venea 1...şi-altădată stăăăăăăăteam după el.  

Am urcat în tramvai şi m-am uitat înapoi. Omul dispăruse. Poate făcuse deja colţul spre Pârvan, spre micul pod, pe care alunecam uneori iarna, când treceam spre Gen. 28, unde mi-am început cariera.  

Da, mi-l amintesc pe omul acela brunet...mult mai tânăr...ajutându-mă, să nu alunec la coborâre, când venisem cu braţele pline de flori, de la o serbare de Moş Crăciun. Aşa e...avea dreptate. Ne ştim de aproape 30 de ani. Ne-am tot rotit unul pe lângă altul...şi viaţa a trecut pe lângă noi.  

Cine o fi ? Habar n-am ! Dar dacă fac un efort de memorie, pot spune pe unde l-am văzut, de-a lungul timpului. Aici, la cafeneaua de la demisolul aflat la intrarea de la Parcul Copiilor, cu siguranţă...Cu cămaşă scurtă...cu pufoaică...la costum...tuns scurt...ori cu părul răvăşit...ras proaspăt, ori neîngrijit, dezordonat...ori la patru ace.  

Au trecut anii...şi noi ne coacem în găoacea noastră...până vom cloci ! Măcar de-am scoate şi pui !  

Chiar ! De multe ori l-am văzut sigur sau cu petrecăreţi, de care mă distanţam rapid...că unui om băut, toate femeile i se par interesante...fie să le ciupească, cu fapta sau vorba, fie să le-njure...  

Şi nimic nu mi se pare mai ridicol decât să fii “curtată“ de un om beat.  

Automat, îţi aminteşti vorba din bătrâni: “nicio femeie nu-i urâtă, nu-i bărbatul destul de beat!” şi te duci timidă la oglindă, sperând că Albă-ca-Zăpada să fi rămas cu măru-n gât...ca să ai şi tu o şansă.  

Da, am zâmbit!  

Asta văzuse şi “amicul meu”!  

E ceva vreme de când, în viteza cu care zburăm unii pe lângă alţii, nimeni n-a remarcat. Iată nişte vorbe de mult nerostite...  

Şi ce dacă era băut? îmi spun, cercetându-mă în oglinda mare, din hol, ajunsă acasă. „Copilul şi omul beat spun adevărul!”  

“Dacă tot nu-mi eşti…clientă, putem ieşi la o cafea, după ce termini la bancă?” zice, la telefon, “Domnul cu slăbitul”.  

Acum nu zâmbesc, râd de-a dreptul!!!!!!!!!  

“Are o nevastă foarte frumoasă şi nişte copii reuşiţi. Serios, e foarte faină nevasta lui!” ţinea să-mi precizeze un coleg de-al lui, aseară (angajat la aceeaşi firmă!).  

“Dar nevasta ta nu e faină?” am întrebat, fără să ştiu dacă e sau nu căsătorit şi ...nr.2.  

“Ba e…”mi-a răspuns după un timp, angajatul-concurent. „Dar să ştii...dacă iei de la mine, îţi fac o reducere de 10%!”  

Mă dau cu cremă sub ochi...anticearcăne, în oglinda cea mare.  

“Hei, vin după tine?” se aude în telefon...  

Îmi trag cu ochiul, ca o adolescentă răsfăţată ...şi închid.  

Azi am zâmbit! Ce ştie el?  

Timişoara, 24.11.2011 Corina-Lucia Costea  

Referinţă Bibliografică:
Vorbe de mult nerostite / Corina Lucia Costea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 328, Anul I, 24 noiembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Corina Lucia Costea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!