Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Portret > Mobil |   



Voievodul Brailei
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
 
Început de aprilie. De dimineaţă răsăritul mi se părea că este translucid sau aproape opac. După două ore, o ploaie rece începu să potcovească cu picăturile-i mari de argint străzile Brăilei. Din fereastra casei, priveam cerul care mi se părea atât de tulbure. Parcă şi vedeam Dunărea dincolo de nori, dincolo de începutul lumii. Această ploaie este un răsărit la începutul dragostei fiindcă pe malul Dunării toate sălciile plângătoare sărută odată cu stropii ploii repezite, apa neliniştită şi neodihnită a ei. Sub viforul florilor de cireş, cearcănele vişinilor priveau în pământ la nămolul de deasupra inelelor de unde iarba începu să crească. Florile abia înflorite, primeau ropotul de stropi pe buze, aceştia, oxidându-le din culorile lor clare sau opalescente. Îmi reveni în memorie începutul lunii octombrie, anul 2000, când fusesem invitată la o şcoală din Braila ce urma în acea zi, să i se dea denumirea de „ Şcoala Generală Fănuş Neagu”. Am răspuns acestei invitaţii cu multă plăcere, ştiind că-l reîntâlnesc, pe lângă alte personalităţi culturale şi scriitori, pe marele maestru, care spunea de fiecare dată când revenea „ Nu-mi pot închipui că aş fi putut să mă nasc în altă parte. E greu să-mi imaginez că s-ar fi putut întâmpla pentru mine această nenorocire. Nu pot smulge niciodată din inima România şi locul din Câmpia Brăilei unde revin mereu pen- tru că nu se poate să nu văd Dunărea, seceta, iarba, durerea că vechimea se stinge şi că lumea se petrece pe drumuri pe care n-aş fi vrut să le cunosc. Vin la Brăila, la izvorul numelui meu tremură un fir de izmă şi o creangă de pelin. Dorm cu capul pe iarba dorului şi visez bucurii pe care nu le-am trăit. Vin de la Brăila şi dintr-un adevăr crispat; nu ştiu să mint.”
Brăila, Teatrul de Stat Maria Filotti, 2002, 5 aprilie. Sub stropii mari şi reci mulţi paşi alergau pierduţi prin bălţile din urma ploii, alergau adânci şi greoi, ca într-un ceremonial al singurătăţii, dincolo de tot ce este efemer, supus unei mari valori eterne, nepieritoare .
În anul 1932, la data de 5 aprilie într-un sat numit Gradiştea, din marginea judeţului Brăila, sat parcă uitat de Dumnezeu, precum ciulinii uscaţi şi ciufuliţi, bătuţi de arşiţă sau de seceta cumplită, pe o uliţă plină de colb argintiu şi pământ oxidat parcă din epoca fierului, culoarea nămolului atât de cromatic al ploilor din timpul primăverii sau toamnei, într-o casă a unei familii de ţărani gospodari Vasile şi Neaga, s-a născut Fănuş Neagu .
Până la terminarea şcolii în satul natal, pe timpul vacanţelor şi nu numai işi ajuta părinţii la mai toate treburile gospodăreşti; cărând cu cârca, prăşind pe câmp sau îngrijind de animale. Studiază la Liceele Militare din Câmpulung Muscel şi Iaşi. Învăţat cu sfânta libertate, precum păsările cerului, Fănuş Neagu urmează şi alte şcoli, fiindcă niciodată nu i-a plăcut viaţa militară, să tragă cu arma şi să ducă în spate, sarsanale cu muniţie. După terminarea liceului militar, Fănuş Neagu urmează nişte şcoli pedagogice din Bucureşti şi Galaţi, apoi termină filozofia la Universitatea din Bucureşti în anul 1957. După un an ca profesor suplinitor la Făurei, până în anul 1955, lucrează ca redactor la Scânteia Tineretului, Amfiteatru, Luceafărul , Fănuş Neagu , dedicându-se scrisului şi făcând acest lucru cu mult har, cum însuşi mărturiseşte; „ Scriu pentru că la optsprezeceani n-am găsit opiu. Pe la noi prin judeţul Brăila, nu se cultivă cînepă indiană .Atunci am început să mă joc cu verbele, să le împerechez şi să le adun, totdeauna altfel, şi-am văzut că pot să le fac să scapere. N-am ruinat nici un cuvânt .Nu sunt vinovat de moartea nici unei expresii. Mă pot alinia lângă orice om furios care este gata să strige; daţi-ne înapoi cuvintele frumoase (sunt mai mult de două sute,luaţi dicţionarul ! ) pe care l-aţi schilodit prin repetiţie, prin violenţă sau pur şi simplu le-ţi înecat „.
Invitat să colaboreze la multe reviste din ţară, posesor al multor premii obţinute de la Uniunii Scriitorilor din România, Fănuş Neagu a scris numeroase cărţi de proză. Într-una dintre ele, mărturisea cu aleasă nobleţe;” Limba romană este actul meu de naştere, eu sunt fiinţa sub măslinul ei care rodeşte de două mii de ani, dreptul meu să-i ţin dealul verde şi bătut de soare şi să stau în genunchi sub ploaia cântecelor ce ţâşnesc din ea „.
Iată volumele domniei sale ;
Ningea în Bărăgan, 1959
Somnul de la amiază; povestiri,1960
Dincolo de nisipuri; povestiri, 1962
Cantonul părăsit; nuvele, 1964
Caii albi din oraşul Bucureşti, 1967
Vară buimacă; nuvele 1967
Îngerul a strigat; roman 1968
În văpaia lunii; nuvele , 1971
Casa care se leagănă; poveşti, 1971
Cronici de carnaval; cronici sportive, 1972
Frumoşii nebuni ai marilor oraşe; Fals tratat de iubire; roman, 1976
Cronici afurisite sau poeme cantate aiurea, 1977
Cartea cu prieteni;poeme răsărite-n iarbă; 1979
Insomnii de mătase; însemnări, 1981
Scoica de lemn- Echipa de zgomote; teatru, 1981
Pierdut în Balcania; Povestiri, 1982
Povestiri din drumul Brăilei; 1982
A doua carte cu prieteni; poeme răsărite-n iarbă, 1985
Întâmplări aiurea şi călătorii în oranj; Pagini despre fotbal, 1987
Scaunul singurătăţii; roman, 1987
Casa de la miezul nopţii; teatru, 1994
O corabie spre Bethleem; 1997
Zeul ploii; nuvele, 1997
Rapid nu opreşte în gările mici, 1999
Amantul marii doamne Dracula; roman, 2001
La umbra crailor de ghindă; Convorbiri cu Mihai Ispirescu, 2001
Asfinţit de Europă, răsărit de Asie, roman, 2004
Jurnal cu faţa ascunsă; jurnalul romanului Asfinţit de Europă,
Răsărit de Asie, 2004.
Punţi prăbuşite, 2003
Mergeam prin stropii mari de ploaie, ocolind băltoacele, gândind că este un eveniment cu rezonanţă de unicitate. În anul 1994, pe 12 aprilie când Fănuş Neagu a fost onorat acordându-i-se titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Brăila, aceleaşi însemn al naturii a fost – o ploaie , de parcă făcea parte din viaţa domniei-sale Şi tot spre acelaşi loc mă îndreptam- Teatrul de Stat Maria Filotti . Ajunsă la timp, înainte de începerea festivităţii admiram atmosfera sărbătorească dată de ghivece pline cu flori multicolore, ce-ţi copleşeau privirea. După discursul anumitor personalităţi din Brăila, la sfârşit a luat cuvântul Fănuş Neagu. Cu un discurs cu o muzicalitate aparte, plin de cuvinte ne-citite, remarcai atât de uşor – valoarea – elementul cel mai de preţ al talentului său oratoric.
Azi , 5 aprilie 2002, aceeaşi sală, aceeaşi scenă la fel de frumos amenajată cu oameni aleşi, pe măsura fiinţei sale . Brăila, mama lui Fănuş Neagu, îşi sărbătorea fiul la cea de-a 70 -a aniversare. Acolo sus pe scenă, la cei 70 de ani, cu ochii aproape umeziţi de lacrimile bucuriei, maestrul cuvintelor cu parfum de izmă şi aromă de iarbă coaptă, rostea cu o nostalgică emoţie;
„Eu vin din viaţa Dunării – decembrie şi ianuarie, înseamnă acolo dragoste, cântece, vin, speranţă si jurământ cu mâna arsă de credinţă pe micul potop verde al grâului semănat într-o strachină. De-atâtea ori, de-atâtea ori cînd vine primăvara şi întunericul nenoptatic al serilor ei, mă simt că sunt stuf, că sunt albastru, că sunt de salcie şi de plop şi de flacără besmetică din rodul Chiralinei „.
Nici nu a apucat să-şi termine micul său discurs de mulţumire, fiindcă sala arhiplină de participanţi s-a ridicat în picioare începând să-i cânte „ La multi ani „ , dăruindu-i apoi , zeci de buchete cu flori … Înconjurat de zeci de prieteni din Brăila, de mulţi scriitori veniţi special la acest eveniment, alături erau şi soţia sa, Stela Neagu, căreia îi stătea alături nelipsit, Margareta Labiş – sora poetului Nicolae Labiş, de poetul şi prozatorul Mircea Micu, care în această zi de sărbătoare şi-a lansat cartea închinată prietenului său „ Fănuş – frumosul nebun al marilor metafore „.
Şi cum geneozitatea domnului Fănuş Neagu, a rămas aşa cum l-am cunoscut personal cu ani în urmă, a reuşit să remarce pe cei apropiaţi sufletului său, din lumea adunată, să cinstească şi să mulţu- mească din nou, pentru acest moment al regăsirii…Fiecare dintre prieteni, a primit în dar, această carte care i-a fost dedicată. La împlinirea celor 70 de ani ai lui Fănuş Neagu, am fost purtaţi de timp – ca de fiecare dată – să petrecem împreună, revenirea lui în oraşul cu salcâmi . Fănuş Neagu îşi dorea dintotdeauna să fie salcâm, să fie plop, să fie stuf. Salcămul, îşi are rădăcinile adânci şi puternice în pământul Brăilei .În această zi de 5 aprilie, 2002 , Fănuş Neagu a fost prezent ca un mare voievod la Brăila prin metaforele sale sublime ! Oferindu-mi cartea cu mult drag, mi-a scris următoarele;
„ Constanţa, întru slova artei ! „
Îtr-o zi îsorită pe data de 24 mai 2011, acest mare Voievod al Brăilei, s-a stins din viaţă , lăsându-ne spre amintire prin trecerea sa pe acet pămât, opera de taină şi toate gândurile sale strânse în ea, despre pămâtul românesc, despre apa Dunării, despre munca şi traditia poporului nostru .  
 
Referinţă Bibliografică:
Voievodul Brailei / Constanţa Abălaşei Donosă : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 460, Anul II, 04 aprilie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Constanţa Abălaşei Donosă : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Constanţa Abălaşei Donosă
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!