Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Fragmente > Mobil |   


Autor: Olimpia Berca         Publicat în: Ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011        Toate Articolele Autorului

Voci ale poeziei moderne
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Olimpia Berca 
  
Voci ale poeziei moderne 
  
De curând a apărut la Valencia, Spania, în Editura Pre-Textos*, un foarte frumos volum, ce oferă, în traducere spaniolă, o amplă panoramă a creaţiei poetice moderne, de la Romantism până în zilele noastre. Printre cei 35 de autori vizaţi, descoperim şi numele a doi poeţi români: Lucian Blaga şi Eugen Dorcescu. 
  
Lucrarea, tipărită cu prilejul împlinirii a peste cincisprezece ani de activitate a prodigiosului “Atelier de Traducere Literară” (Taller de Traducción Literaria), condus de profesorul Andres Sánchez Robayna, reputat istoric literar, poet, traducător şi traductolog, editorul cărţii, este, într-un fel, o urmare, o completare şi, mai ales, o clarificare a “metodologiei” unei realizări similare, anterioară acesteia – De Keats a Bonnefoy, 2006 – , coordonată de acelaşi specialist.  
  
“Atelierul” fiinţează în cadrul Facultăţii de Filologie a Universităţii din oraşul La Laguna, renumit centru universitar, ştiinţific şi literar al Insulei Tenerife, în Arhipelagul Canarelor. 
  
Aceasta celebră universitate, întemeiată în 1792, este cunoscută de noi mai ales prin numele lui Alexandru Ciorănescu, profesor, comparatist (“encargado de curso”), din 1948 până în 1979. Iată că deschiderea spre cultura universală, apetenţa pentru comparatismul literar, pe care cărturarii din La Laguna le-au practicat încă de la începuturi, se concretizează acum în această Ars poetica (Versiones de poesía moderna). Orientarea este enunţată, de altfel, cu limpezime, de profesorul Robayna, în Introducere, precum şi de poetul şi eseistul francez Yves Bonnefoy, în mărturiile sale de traducător (v. Epilogul – La traducción como intercambio). 
  
Ars poetica îşi adună scriitorii (şi, în consecinţă, textele-bază) dintr-un areal amplu şi diversificat: William Wordsworth, Matthew Arnold, Kostis Palamas, Henry J.-M. Levet (sau Levey), Rainer Maria Rilke, Josep Carner, Aldo Palazzeschi, Saint-John Perse, Anna Ahmatova, Pierre Reverdy, Ossip Mandelstam, Archibald MacLeish, Paul Éluard, Lucian Blaga, Allen Tate, Jaroslav Seifert, Czeslaw Milosz, Johannes Bobrowski, Tadeusz Rózewicz, Zbigniew Herbert, Philippe Jaccottet, Charles Tomlinson, Alberto De Lacerda, François Jacqmin, Haroldo De Campos, Gary Snyder, Derek Walcott, Tomas Tranströmer, Lasse Söderberg, Mark Strand, Eugen Dorcescu, Louise Gluck, Giuseppe Conte, Andre Velter, Adam Zagajewski.  
  
Cum se vede, lista poeţilor selectaţi acoperă aproape întreaga hartă a Europei şi se întinde mult peste limitele ei geografice, până în cele două Americi. În ea figurează personalităţi dintre cele mai însemnate ale literaturii moderne, reprezentanţi ai unor tendinţe proeminente, care au modelat viaţa artistică şi culturală, conferindu-i acesteia imaginea pe care a dobândit-o astăzi. Unii sunt deţinători ai Premiului Nobel (Saint-John Perse, Jaroslav Seifert, Czeslav Milosz, Derek Walcott, Tomas Tranströmer). Autorii sunt aşezaţi în ordine cronologică; poeziile, editate bilingv, originalul cu tălmăcirea pe pagini alăturate, lasă cititorul să urmărească în voie transformările survenite prin trecerea din limba originară în cea spaniolă. La sfârşitul fiecărui grupaj (format dintr-un număr echilibrat de piese) e menţionat numele traducătorului. 
  
Înaintea unui asemenea tablou, se ridică întrebarea, firească desigur, care a fost criteriul de selecţie?  
  
Principiile după care au fost aleşi autorii şi textele lor sunt expuse şi susţinute, clar, convingător, în Introducere (p. 9-20). Descoperim aici nu doar punctul de vedere al editorului-traductolog, ci şi un succint rezumat al principalelor opinii actuale cu privire la oportunitatea unui asemenea demers.  
  
Mai întâi, Andres Sánchez Robayna atrage atenţia asupra creşterii rapide şi intense, în deceniile din urmă, în mediile universitare, a interesului faţă de traductologie, ca disciplină modernă, ca ansamblu teoretic, ce însoţeşte şi determină actul traducerii literare în sine. El precizează că raţiunea înfiinţării, la Universitatea din La Laguna, a mai sus amintitului Atelier, derivă din însăşi factura interdisciplinară şi internaţională a sistemului didactic promovat de această instituţie. Este pus în evidenţă modul cum, treptat, întrebările şi îndoielile, pe care le incumbă, în general, fenomenul transpunerii creaţiei artistice dintr-un cod lingvistic într-altul, au impus traducătorilor antrenarea în discuţie şi a unor discipline conexe, spre înfăptuirea unei convergenţe cu adevărat creatoare: lingvistica, literatura comparată, critica şi istoria literară etc. (“Ningún problema tan consustancial con las letras y con su modesto misterio como el que propone una traducción”, notase, cândva, Borges, citat de autorul Introducerii). 
  
În viziunea pasionaţilor traducători de la La Laguna, cele două volume, până acum tipărite, nu reprezintă, aşadar, simple antologii de sine stătătoare (“se trata, en efeto, de una muestra de poemas, no de una antología poetica”, p. 12). Este acesta un element capital în definirea şi încadrarea demersului literar-artistic, şi lingvistico-stilistic, întreprins de profesorul Robayna şi de discipolii săi, element asupra căruia vom reveni mai departe. Ars poetica extinde cercul desenat de volumul De Keats a Bonnefoy, pentru că, între timp, au fost cooptaţi specialişti (unii chiar foşti studenţi ai Universităţii), care au făcut posibilă traducerea directă de către, în mare parte, nativi în limbile de pornire. Aşa se face, subliniază Andres Sánchez Robayna, că “numărul limbilor” (al autorilor proveniţi din varii spaţii geografico-culturale-lingvistice) a crescut considerabil, de la un volum la celălalt, prin ataşarea unor idiomuri, precum rusa, poloneza, ceha, româna, suedeza. 
  
Acestui criteriu, căruia i-am putea spune cantitativ şi care, evident, schimbă configuraţia tabloului, i se adaugă unul de natură estetico-literară, ce deschide perspectiva, oarecum monovalentă, a ceea ce înseamnă rolul şi destinaţia traducerii, spre o privelişte globală, de ansamblu, spre cunoaşterea, prin intermediul unei dinamici interrelaţionale, a poeziei moderne. 
  
Editorul volumului insistă asupra acestui deziderat de natură calitativă, creativă, ce prevalează asupra oricăror altor criterii, afirmându-l ca principiu dominant de selecţie. Astfel, este vizată nu doar performanţa estetică individuală a unui autor ori altul, ci şi capacitatea operei sale de a ilustra (ori iniţia) o tendinţă, o orientare, o încercare de reconfigurare a lirismului modern. Este acesta temeiul noutăţii, al originalităţii în abordare, precum şi temeiul valorii informaţionale, în planul esteticii, al teoriei şi istoriei literare, la care făceam trimitere anterior. Volumul îşi propune să ofere “o posibilă imagine” a multiplelor şi diverselor căi pe care le-a urmat poezia, de la sfârşitul veacului al XVIII-lea până în prezent, “după multe căutări şi descoperiri” (p. 13).  
  
În fine, Andres Sánches Robayna a apelat şi la un al treilea criteriu, de natură existenţială, ce ar răspunde ideii după care traducerea are şi un rol salvator, într-o lume a negărilor şi a separărilor. Traducerea ar fi semnul solidarităţii şi al posibilelor confluenţe.  
  
Este vădit că editorul a acordat o atenţie specială poeţilor proveniţi din ţările estice (Polonia, Cehia, România), a căror operă a ajuns mai târziu (ori indirect) în spaţiul comun al culturii europene şi al căror destin a fost marcat, conjunctural, de intoleraţa şi duritatea unor regimuri identice.  
  
Principiile de realizare concretă a muncii în transferul literar urmează mai multe etape, de la transpunerea primă, individuală, la definitivarea graduală şi colectivă, cu participarea şi coordonarea permanentă ale diriguitorului, ale maestrului, Andres Sánchez Robayna. Procesul de translare a informaţiei estetice are în vedere toate palierele, încât traducerea este, potrivit programului afirmat în cuvântul introductiv, o reîncorporare a structurii semantice în textul de sosire, într-o proporţie cât mai mare, cu respectarea strictă a alianţei dintre rigorile filologice şi spiritul creator (v. p. 16). Printre alte exemple, reţinem suplinirea pierderii, pe care o implică renunţarea la rimă, prin respectarea ingenioasă a metricii, a măsurii, dar şi efortul, de cele mai multeori răsplătit, de a menţine ritmul interior al textului (şi al limbii!) originalului, distribuirea accentelor semantice deopotrivă cu cele metrice, pentru a evoca, atât cât este posibil, atmosfera inconfundabilă pe care textul poetic o degajă.  
  
Spre ilustrare, apelăm la două poeme dintre cele reţinute din lirica românească: 
  
Lucian Blaga: “Mamă, - nimicul – marele! Spaima de marele/ îmi cutremură noapte de noapte grădina./ Mamă, tu ai fost odat' mormântul meu. / De ce îmi e aşa de teamă - mamă - / să părăsesc iar lumina?” (DIN ADÂNC). 
  
Madre – nada – "lo eterno! El temor a lo eterno/ noche tras noche tiembla en mi jardin./ Fuiste una vez, madre, mi tumba./ "Por que tanto temor – madre -/ a abandonar la luz de nuevo? (DESDE LO PROFUNDO). (Traducere: Andres Sánchez Robayna şi Lilica Voicu-Brey). 
  
Eugen Dorcescu: “În clopot de-ntuneric luna bate./ E-un naos marea. Golul, dedesubt,/ Se-acoperă cu-un pod de alge, rupt./ Concentrice văpăi dezghiocate.// Un miez de foc alunecă pe creste/ În râpe-ntunecate strălucind./ Vin zorile, cu grape de argint./ Nimic nu e aicea. Totu-i peste”.  
  
La luna da en una campana oscura./ El mar es una nave. El vacío, debajo,/ Se cubre con un puente de algas, roto./ Llamas concentricas resquebrajadas.// Un ascua se desliza por las cimas/ Y brilla en los abismos tenebrosos./ Llega el alba, con ráfagas de plata./ Aquí no hay nada. Todo por encima. (Traducere: Lilica Voicu-Brey şi Silvana  
  
Rădescu).  
  
În încheiere, am sublinia nu doar importanţa culturală a acestei cărţi- eveniment, ci şi complexitatea structurii ei, a ideilor pe care le vehiculează. Într-o vreme a pan-mecanizării, colectivul Atelierului de la Universitatea din La Laguna, condus de excepţionalul umanist Andres Sánchez Robayna, propune o lucrare ce este, deopotrivă, “creaţie şi critică”(cităm titlul eseului, din 1962 a lui Haroldo de Campos, poet şi teoretician brazilian, el însuşi inclus în Sumar), un volum realizat cu ştiinţa cercetării migăloase a textului, cu pasiune şi cu respect pentru cele ce aparţin spiritului. 
  
________ 
  
*Andres Sánchez Robayna (Ed.), Ars poetica (Versiones de la poesía moderna), Editorial Pre-Textos, Valencia, 2011. 
  
8 decembrie 2011, Timişoara  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Voci ale poeziei moderne / Olimpia Berca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 349, Anul I, 15 decembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Olimpia Berca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Olimpia Berca
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!