Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Simona Botezan         Publicat în: Ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012        Toate Articolele Autorului

Visul American al unui ilustru matematician român
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Pentru mulţi oameni matematica reprezintă doar coşmarul vieţii lor de elev sau student. Pentru Profesorul Emerit Constantin Corduneanu de la University of Texas din Arlington, fondatorul revistei “Libertas Mathematica” şi editorul acesteia timp de 31 de ani, cele două noţiuni - libertate şi matematică, au alte conotaţii. Revista “Libertas Mathematica” este un vis american atipic, un simbol pentru libertatatea politică şi de expresie, pentru spiritualitatea matematicienilor români nevoiţi să-şi părăsească ţara înainte de 1989. De-a lungul timpului, revista a reunit numeroase personalităţi din diaspora, oameni care au renunţat la securitate pentru libertate. Libertas Mathematica este o colecţie impresionantă de lucrări ştiinţifice şi realizări remarcabile ale matematicienilor români din afara blocului socialist, elite care s-au impus în mediul academic internaţional, români respectaţi şi apreciaţi de universităţile occidentale, dar aproape necunoscuţi sau daţi uitării în ţara lor natală.  
 
Am avut privilegiul să aflu povestea revistei “Libertas Mathematica” de la fondatorul ei, Prof. Dr. Constantin Corduneanu, Prof. Emerit al University of Texas şi Preşedinte de Onoare al Academiei Româno- Americane de Ştiinţe şi Arte: “Pentru mine asocierea celor două cuvinte – libertate şi matematică, are un sens destul de profund şi natural, dar trebuie să mă întorc în timp aproape 50 de ani, pentru a explica acestă apropiere”, mi-a spus distinsul profesor, astăzi în vârstă de 84 de ani.  
 
Prof. dr. Constantin Corduneanu era Prorectorul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi în 1978, când a luat decizia să treacă Atlanticul şi să ia viaţa de la început în Statele Unite ale Americii. Decizia sa poate părea absurdă pentru unii adepţi ai stării de confort care decurge dintr-o poziţie socială înaltă, dar perfect justificată pentru alţii ...cei însetaţi de libertate. Profesorul Constantin Corduneanu este astăzi o figură proeminentă a diasporei româneşti. Academician recunoscut şi apreciat pe toate meridianele, prof. dr. Constantin Corduneanu a demonstrat că decizia sa de emigrare a fost absolut necesară pentru cariera dumnealui. L-am rugat pe distinsul profesor, originar din Iaşi, să rememoreze momentele care l-au determinat să emigreze şi am aflat o poveste despre curaj, succes, pasiune şi determinare.  
 
Comuniştii trimiteau cercetătorii ştiinţifici “la munca de jos”  
 
“În primăvara anului 1975 eram Prorector al Universităţii "Al.I.Cuza" din Iaşi, mă ocupam cu programul doctoral şi cercetarea ştiinţifică. Într-o zi am primit un telefon de la directorul general din Ministerul Învăţământului, care mi-a transmis un ordin privind distribuirea la diverse instituţii, a cercetătorilor de la Institutul de Matematică al Filialei din Iaşi a Academiei Române. Printr-un decret semnat de oamenii "mari" ai timpului, Institutele de Cercetare treceau de sub controlul Academiei în subordinea universităţilor. Universităţile aveau obligaţia să transfere imediat toţi cercetătorii vizaţi prin decret, către alte unităţi socialiste. Se pare că decretul, emanat de la cel mai înalt nivel politic, era conceput ca o pedeapsă pentru cei care nu "trudesc" serios în munca de cercetare şi caută doar avantaje materiale, plecări în străinătate şi alte recompense, pe care le considerau nemeritate” şi-a amintit domnul profesor Corduneanu.  
 
În Institutele de Matematică ale Academiei Române lucrau peste o sută de cercetători, la sediile din Bucureşti, Iaşi şi Cluj Napoca. Exista o tradiţie îndelungată în cercetare, realizări deosebite, recunoscute pe plan internaţional, motiv pentru care cercetătorii erau invitaţi la foarte multe conferinţe şi congrese internaţionale sau pentru stagii îndelungate în afara ţării. Decretul din 1975 a avut repercursiuni traumatizante atât pentru cei care şi-au pierdut locul obţinut cu multă muncă la Academie, cât şi pentru profesorul Constantin Corduneanu, Prorectorul Universităţii din Iaşi, pus în situaţia de a rezolva o sarcină de serviciu extreme de ingrată. Cu toate acestea, domnul profesor consideră că experienţa câştigată în acea perioadă, plasarea cercetătorilor ştiinţifici în alte locuri de muncă, a avut şi laturi pozitive. De exemplu, Acad. Cristofor Simionescu, Rectorul Institutului Politehnic "Gheorghe Asachi", a decis transferarea a circa 50% dintre cercetători la Institutul Politehnic din Iaşi, ceea ce a condus la o creştere spectaculoasă a calităţii învăţământului tehnic românesc în următorii ani.“La un Institut de proiectare, unde schema ar fi permis repartizarea a 2-3 cercetători, directorul mi-a spus că nu poate primi niciunul şi ca sensul real al decretului este trimiterea cercetătorilor ştiinţifici “la munca de jos”. Majoritatea celor transferaţi, prin aceasta ingrată sarcină de serviciu, erau foştii mei studenţi şi erau dintre cei mai buni!” mi-a spus prof. Corduneanu cu tristeţe.  
 
În următorii ani, mulţi dintre aceşti cercetători foarte capabili au devenit profesori universitari în România sau au emigrat în alte ţări cu tradiţie în cercetarea matematică, Israel, Anglia, alte ţări europene, unde şi-au construit cariere uimitoare. Alţii, folosind pregătirea lor specială, au pus bazele unor centre de calcul, contribuind la succesul unor industrii bazate pe aplicaţii matematice.  
 
Visul American atipic al unui ilustru matematician român  
 
Profesorul Constantin Corduneanu a emigrat după trei ani de la “experimentul” cizmarului din Scorniceşti, în 1978, când măsurile politice tot mai incompetente s-au înmulţit îngrijorător, iar josnicia în administrarea fondului uman al României a devenit intolerabilă. Despre visul său de a tipări o revistă în libertate şi de a-i regăsi pe matematicienii nevoiţi să ia calea exilului pentru a-şi păstra demnitatea umană, profesorul Corduneanu îşi aminteşte:“Mi-am propus atunci să fac ceva, ca răspuns la întinarea tradiţiilor noastre în domeniul Matematicii. M-am gândit la Spiru Haret, Gheorghe Ţiţeica, Dimitrie Pompeiu, Grigore Moisil, Simion Stoilov, Gheorghe Vrâncean, caţiva dintre matematicienii români care dobândiseră recunoaşterea internaţională şi ale căror realizări vor rămâne, chiar dacă ei nu se mai află fizic printre noi. În acest context, am discutat şi cu câţiva colegi din generaţia mea şi am hotărât să încep publicarea revistei Libertas Mathematica. Cum Academia Româno-Americană de Ştiinţe şi Arte tocmai făcuse anunţ pentru unul dintre congresele sale anuale, am decis să prezint proiectul de publicare în cadrul ARA. Nu eram încă membru al Academiei, dar cererea mea a fost aprobată de către conducere. Prof. Nicolae Timiraş din Berkeley, CA, strănepot al scriitorului Ion Creangă, era preşedinte la ARA, iar Prof. Basil Roman, de la California State University din Long Beach, vice-preşedinte. Adunarea Generală a membrilor ARA şi Congresul anual au avut loc la Monmouth College, West Long Branch, New Jersey şi a decis aprobarea proiectului meu şi publicarea revistei Libertas Mathematica sub egida ARA. Secretarul ARA de atunci, Dr. Stătescu din Los Angeles, a menţionat aceste hotărâri în minuta pe care a redactat-o după congres. Era luna octombrie a anului 1979 şi şansa unui nou început. La Congresul ARA am cunoscut distinse personalităţi ale diasporei româneşti din USA şi am început imediat organizarea revistei. Aveam şi sprijinul colegilor din România, care fuseseră prezenţi la Congres şi la care am apelat pentru articolele din primul volum.”  
 
De-a lungul timpului, structura şi tendinţele au fost influenţate de oameni si fapte, care şi-au lăsat amprenta asupra conţinutului revistei şi asupra politicii editoriale. Primul volum a vazut lumina tiparului în vara anului 1981, la University of Arlington Texas, după ce un an întreg (1980) a fost folosit pentru strângerea articolelor şi alcătuirea rubricii "Miscellanea". Rubrica era dedicată facilitării contactelor între matematicienii de origne română din diaspora şi cuprindea o listă cu nume şi adrese a peste 100 de matematicieni români din America, Europa de Vest, Israel, Maroc şi Africa de Sud.  
 
Scrisoare de protest adresată lui Nicolae Ceauşescu  
 
Primul număr al revistei s-a remarcat prin lucrări ştiinţifice de înaltă clasă şi prin rubrica inedită “Miscellanea”. În această rubrică a fost publicată o Scrisoare de Protest adresată de 100 de matematicieni, membri ai Societăţii Americane de Matematică, dictatorului Nicolae Ceauşescu, preşedintele României, referitoare la desfiinţarea Institutului de Matematică al Academiei Române de la Bucureşti, cu filialele sale din Iaşi şi Cluj-Napoca. “Cele 100 semnături le-am obţinut în două ore, la meetingul Anual al Societăţii Americane de Matematică de la San Antonio, Texas. Printre semnatari se aflau mai mulţi matematicieni de renume mondial, printre care menţionez pe Keneth Cooke (Pomona College, CA), Harold Shapiro (Royal Institute of Technology, Suedia), Paul Erdos (Universitatea din Budapesta şi Haifa), Robert Bartle (University of Illinois), William P. Thurston (Princeton University) şi Isaac Schoenberg de la University of Wisconsin. Ultimul este originar din Galaţi, a facut parte din Şcoala Matematică Ieşeană, unde a obţinut doctoratul, a fost asistent şi lector. Ajuns în SUA la începutul anilor 1930, a fost mobilizat şi a lucrat pentru “Department of Defense” şi s-a specializat in Teoria Aproximării. El a eleborat metoda funcţiilor "Spline", folosite la antecalculul traiectoriilor navelor cosmice. Profesorul Schoenberg a trimis şi o scrisoare personală de protest, adresată lui Nicolae Ceausescu, iar o copie mi-a trimis-o şi mie” a declarat profesorul C-tin Corduneanu.  
 
Autorii primului volum al revistei aparţineau cu toţii şcolii româneşti de matematică, cu excepţia semnatarilor scrisorii de protest. A existat şi un autor din Uniunea Sovietică (nascut la Chişinău şi absolvent al Universităţii din Moscova), care a ţinut să contribuie la Libertas Mathematica deoarece vorbea limba română. Un alt colaborator al revistei, prezent în primul volum, a fost Prof. Nicolae Tipei de la Politehnica din Bucureşti, a cărui lucrare folosea din plin cele mai avansate metode matematice ale vremii. Doi dintre autorii articolelor din primul numar al revistei “Libertas Mathematica” erau membri corespondenţi ai Academiei Române.  
 
Treizecişiunu de volume şi tot atâţia ani de matematică în libertate  
 
În rubrica "Miscellanea" au fost incluse şi recenzii de cărţi matematice, Statutul Academiei Româno - Americane de Ştiinţe şi Arte, precum şi note biografice ale autorilor. Aceasta rubrică a fost pastrată până în anul 2011, când s-a tipărit volumul XXXI al revistei, cu mici modificări şi precizări cerute de creşterea masivă a Diasporei Matematice Româneşti. În prezent, există cca. 500 de profesori şi cercetători în domeniul Matematicii, de provenienţă românească, evidenţiaţi în paginile revistei: http://www.lm-ns.org/files/RomanianMathCompSc.pdf  
 
În cele 31 de volume anuale, Libertas Mathematica, fondată, editată şi tiparită cu regularitate de prof. dr. C-tin Corduneanu din 1981 până în 2011, au fost publicate peste 400 de articole originale de Matematică, Statistică, Istoria Matematicii, Mecanică şi Fizică, articole teoretice cu suport matematic şi aplicaţii în alte domenii conexe . Deoarece aprobarea de la ARA nu presupunea şi sprijin financiar, în primii ani de publicare, revista avea resurse limitate (doar 20 de abonamente), iar profesorul Corduneanu achita personal diferenţa de bani necesară pentru tipărirea revistei, o secretară de la universitate îl ajuta să dea revistei o formă unitară, adecvată tiparului, iar doctoranzii dumnealui dedicau voluntar timp şi energie revistei. Situaţia s-a îmbunătăţit ulterior prin noi abonamente şi prin schimbul de publicaţii cu universităţi din Europa, Asia, Africa şi America de Sud.  
 
Libertas Mathematica s-a bucurat de sprijinul Universitatii din Arlington Texas, care a aprobat profesorului Corduneanu folosirea unui xerox performant, iar studenţii săi doctoranzi Mehran Mahdavi (astăzi profesor la Bowie State University din Maryland), Yizeng Li (acum profesor la Tarrant County College din Forth Worth, TX) şi Zephirinus Okonkwo (acum profesor şi decan la o universitate din statul Georgia) au contribuit voluntar la publicarea revistei până în anul 1997. Succesul a crescut an de an, iar Libertas Mathematica a ajuns în 500 de universităţi din 60 de ţări. Prin schimb cu Libertas Mathematica, aceştia au răsplătit munca redactorilor, iar colecţia bibliotecii ştiinţifice a Universităţii din Texas a primit 500 de reviste noi. “Libertas Mathematica” a contribuit decisiv la prestigiul Academiei Româno- Americane de Ştiinţe şi Arte şi la recunoaşterea matematicienilor de origine română peste tot în lume. Generozitatea Universităţii din Texas, care a pus la dispoziţie mijloace tehnice pentru tipărirea revistei, a primit atenţia mediului academic international. Academicianul Constantin Corduneanu consideră ca a venit momentul să predea ştafeta unei noi generaţii de matematicieni. Începând cu volumul XXXII (anul 2012), revista Libertas Mathematica va fi coordonată de Prof. V. Staicu de la University of Aveiro, Portugalia:“Anul acesta am încredinţat munca de editor Prof. Vasile Staicu, de la Univ. Aveiro din Portugalia, care a organizat un frumos şi reuşit congres în urmă cu şase ani, când am vizitat şi eu campusul din Portugalia, situat în apropierea Oceanului Atlantic, care aduce puţin cu stilul românesc. Sper într-un suflu nou, într-o ridicare a revistei şi a cititorilor la un alt nivel. Pe toate continentele Terrei, urmaşii lui Pompeiu, Ţiţeica, Moisil, Myller, Popoviciu, duc cu ei învăţătura şi dedicaţia către ştiinţă, aşa cum le-au moştenit de la iluştrii lor înaintaşi”, mi-a spus prof. dr. Constantin Corduneanu.  
 
(Va urma)  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Visul American al unui ilustru matematician român / Simona Botezan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 662, Anul II, 23 octombrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Simona Botezan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Simona Botezan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!