Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Opinii > Mobil |   


Autor: Viorel Roman         Publicat în: Ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014        Toate Articolele Autorului

Viorel ROMAN - ROMÂNIA ŞI MOLDOVA ÎN EUROPA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Uniunea Europeană este o creaţie occidentală, de aceea ortodocşii greci, bulgari şi nu în ultimul rând moldo-valahi, urmaşii Imperiului Roman de Răsărit, a celui Otoman şi a celei de a treia Romă, Moscova, au mari dificultăţi de adaptare. Transilvănenii, bănăţenii, ungurii, croaţii, sloveni, etc. înţeleg raţiunea Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană pentru că au făcut parte din el.  
 
Nu numai greco-ortodocsii în est, ci şi anglicanii în vest accepta cu greu o Europă Unită, care se vrea altceva decât civilizaţia anglo-mozaică victorioasa în două războaie mondiale şi care este impusă de 70 de ani mai ales Germaniei reeducata cu succes, dar totuşi tratată şi controlată ca protectorat. Vezi afacerea de spionaj NSA, GSHQ, spionul SUA din BND şi interzicerea publicării cărţii Mein Kampf a lui Adolf Hilter.  
 
Ruşii, spre deosebire de anglo-saxoni, şi-au retras armata de ocupaţie din Germania, sperând probabil, în van, ca SUA şi Marea Britanie vor face la fel, dar asta nu-i împiedică să-i ameninţe mereu pe români, georgieni şi ucraineni să nu se orienteze spre occident, să rămână fideli Lagărului ortodox, Moscovei. Vezi Vocea Rusiei, situaţia din Ucraina de est, Crimeia şi marele proiect Eurasia, care se vrea o alternative la UE fără a avea însă putere ei de convingere pe cale paşnică.  
 
Şi din nou Europa e ameninţată din est şi vest, cu toate că nu are o armată nici pe departe comparabilă cu cea anglo-americană sau rusescă şi mai ales nu are nici cea mai mică intenţie belicoasă. Dar chiar şi în sânul ei sunt deosebiri de vederi. Englezii pragmatici vor economie de piaţă şi democraţie tip Westminster peste tot şi au oroare de o administraţie continentală. Francezii cartezieni cred că un guvern supranaţional, unde ei ar conduce Clubul mediteranean, ar salva ceva din modelul lor de savoir-vivre. Germanii sunt în mod tradiţional mai aproape de modelul anglo-mozaic decât de cel francez, dar sunt obligaţi să facă mereu compromisuri, ca orice protectorat cu suveranitate limitată. Grecii refuza disciplina financiară, impozitarea occidentală.  
 
Ortodocşii greci, bulgari şi moldo-valahi, prizonieri 500 de ani a celei mai stupide administraţii, cea turco-fanariotă, au fost eliberaţi în sec. 19, dar de fapt au tranzitat de la periferia otomană la cea occidentală. Iată cum vede tranziţia I.C. Brătianu într-un memoriu adresat împăratului Napoleon al III-lea: „Constituirea acestui stat român ar fi cea mai frumoasă cucerire, ce Franţa a făcut-o vreodată afară din teritoriul său. Armata statului român ar fi armata Franţei în Orient, porturile sale dela Marea Neagră şi de pe Dunăre ar fi antrepozitele comerţului francez, şi din cauza abundenţei lemnelor noastre de construcţie, aceste porturi ar fi tot odată şantierele marinei franceze; produsele brute ale acestor avute ţări ar alimenta cu avantagiu fabricele Franţei, care ar găsi în schimb un mare debit în aceleaşi ţări. În fine, Franţa va avea toate avantajele unei colonii, fără a avea cheltuielile ce aceasta ocazionează.”  
 
Statul roman e pe linia celui francez şi în zilele noastre, preşedinţii ortodocşi moldo-valahi spera într-o Înaltă Poartă supranaţională, ori unde s-ar afla ea, dar care să le rezolve problemele socio-economice, de corupţie, clientelism, fanariotism etc. Modelul german, demascat recent de Armată Ortodocsa din Ucraina ca fascist, este perceput ca un corp străin în est. Confuzia între instituţiile UE, decalajul de democraţie, faptul că Parlamentul European nu are atribuţii similare cu el naţional (până nu va exista o naţiune europeană) sunt atotprezente. Greu de spus, cât este o formă subtilă de rezistenţă în fata necunoscutului, a eternului hegemon şi cât e propaganda antioccidentala motivată religios.  
 
În ciuda tuturora, România a făcut în anii de apartenenţa la Europa un salt înainte remarcabil. Moldova merge pe aceiaşi cale. O reunificare într-o Europă Unită, care depăşeşte Marea Schisma din anul 1054, este mai mult decât oricând realizabilă. Sfatul şi Marele Sinod Panortodox, care va avea loc în curând în Fanarul din Constantinopol/Istanbul va pleda pentru refacerea unităţii tuturor creştinilor, va clarifica şi ameliora situaţia ortodocşilor, mai cu seamă a celor din Europa şi vă contribuii ca ortodocşi de jure în UE, să se simtă acasă şi de facto.  
 
Chestiunea fundamentală a României şi Moldovei e Statul şi Biserica. Pentru cei interesaţi în aprofundarea tematicii recomand modesta mea contribuţie mai ales în:  
1 Statul la romani. În:  
 
2 Statul şi Biserica 2014. În:  
 
3 Sfatul şi Marele Sinod Panortodox 2016. În:  
-----------------------------------------------------------------  
 
Prof. Dr. Viorel ROMAN  
Akademischer Rat a.D.  
Bremen, Germania  
4 iulie 2014  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Viorel ROMAN - ROMÂNIA ŞI MOLDOVA ÎN EUROPA / Viorel Roman : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1285, Anul IV, 08 iulie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Roman : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Viorel Roman
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!