Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Scrieri > Mobil |   


Autor: Viorel Darie         Publicat în: Ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014        Toate Articolele Autorului

Dumitru a lui Loba
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Dumitru a lui Loba  
 
 
Nu ştiu de ce, un băiat din vecini de o vârstă mai mare ca tine cu vreo doi, trei ani îţi influenţează cel mai puternic copilăria. Aşa şi noi aveam un asemenea băiat în vecini, care, în ciuda deosebirilor de mentalitate şi atitudine faţă de viaţă, ne-a influenţat tot timpul cât eram copii.  
 
În primul rând, acest Dumitru era un băiat vânjos, în ciuda staturii sale mici. Era isteţ, vioi, descurcăreţ în toate, era vioara întâi la joacă sau în năstruşnice hoinăreli pe dealurile copilăriei. Ar fi avut el influenţă şi mai mare asupra noastră, dacă nu eram supravegheaţi, conduşi de părinţi, care aveau tot motivul să rărească întâlnirile noastre cu acest băiat cu capul plin de năzdrăvănii.  
 
Venea la noi în casă după câte ceva, cerea ba una, ba alta. După plecarea lui constatai că lipseşte ceva din casă, vreun fular, creion, ori caiet. Te trimitea după un lucru în cealaltă odaie, iar el cotrobăia prin sertare. Dacă te luai mai tare de el, aducea înapoi ce lua. Mama, când era în casă, nu-l lăsa să umble pe unde nu avea el treabă, îl expedia degrabă acasă. Spre regretul nostru. Noi ne-am mai fi jucat cu el tot timpul, fie nişte partide de şah, moară, cu piese făcute din carton, fie am fi bătut toată ziua mingea prin curte.  
 
Fusesem odată departe în pădure, la fragi, mă întorceam cu frică pe cărare, să nu-l întâlnesc pe Dumitru, se cam băga şi mânca din fragii noştri adunaţi cu atâta trudă. Dar el dibui că eu mă întorceam de la fragi. S-a năpustit pe uliţă după mine, m-a prins. Eu scăpasem cana cu fragi în iarbă. Dumitru mă ajuta să adunăm fragii căzuţi în iarbă, dar punea câte una şi în gură. Am rămas doar cu o jumătate de cană de fragi. M-am plâns la mama, iar mama a zis ca o să-i arate lui, când o să-l întâlnească!  
 
Cu şcoala îi mergea foarte prost. Nu că n-ar fi fost isteţ, dar, obraznic cum era, nimic nu se lipea de capul lui. Cum-necum a terminat cele şapte clase. Restul ... şcoală de şoferi!...  
 
Când eram mai mici, cam în clasa a doua, tata a tăiat mai mulţi copaci din toloaca de lângă izlaz, a pregătit buştenii pentru tăiat cu joagăr, să scoată din ei nişte scândură. Avea nevoie de scândură pentru renovarea casei. A doua zi aşteptam, să vină doi oameni pricepuţi la tăiat scândură cu joagărul.  
 
Seara târziu, tata s-a dus pe toloacă să vadă cum stau buştenii pregătiţi pentru joagăr. Când acolo - buştenii nicăieri! Se uită el în toate părţile, vede nişte buşteni tocmai în vale de tot, în iarba vecinilor de sub izlaz. Vai! Ce-au păţit buştenii? Cine i-a împins la vale? Se duse la moşul ce avea casa mai jos de toloacă, căruia-i zicea Dmetreiuc. Îl întrebă dacă n-a văzut cine a rostogolit buştenii le vale. Cum cine? răspunse Dmetreiuc. Băieţii matale au făcut asta! I-am văzut eu, cu ochii mei! Vai ce s-a mâniat tata! A venit acasă şi ne-a luat la întrebări. Bătaie cât cuprindea, să spunem de ce am împins buştenii la vale! Noi nu şi nu, n-am împins buştenii. Iarăşi bătaie! Parcă niciodată nu ne-a bătut aşa de tare.  
 
Până a doua zi, tatei i-a venit gândul că, totuşi, poate nu noi am făcut isprava aceea. Dar atunci cine? Încetul cu încetul, a reconstituit scenariul. Nu eram noi aceia. Trebuia să fie golanul de Dumitru a lui Loba! Urcând spre casa lui prin toloaca noastră, văzând buştenii albi aşa de frumos sprijiniţi uşor dedesupt să nu fugă, i-a venit în minte să-i împingă, să se distreze văzându-i cum se rostogolesc la vale. Ce putea fi mai distractiv pentru golanul de Dumitru! Asta a văzut şi moşul Dmetreiuc din vale, a crezut că suntem noi, şi a pârât că ne-a văzut cum rostogoleam buştenii! Mare ceartă a fost cu bătrânul Loba pentru golănia asta. A doua zi, tata, împreună cu cei doi oameni care au venit să taie scândură, au luat nişte ţapine şi, cu multă trudă, au reuşit să aducă din nou buştenii la deal, acolo unde era locul pregătit pentru joagăr.  
 
Cel de Sus nu l-a ajutat pe Dumitru din cauza năzbâtiilor sale. A încercat să sară un gard înalt fără să pună mâna pe gard, dar a căzut şi-a rupt mâna. A trecut şi pe la noi acasă, cu mâna în ghips. Exceptând acest amănunt, adică mâna în ghips, el era la fel de dispus spre joacă. Era şi-un mincinos de îngheţau apele: când minţea, chiar credeai că-i aşa, el însuşi credea în minciunile sale! ...  
 
A mai făcut el şi alte isprăvi în copilăria lui. Dar, trecând anii, Dumitru al lui Loba s-a cuminţit. S-a însurat, a avut o mulţime de copii, nu-i mai ardea de năzbâtii şi poveşti!  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Dumitru a lui Loba / Viorel Darie : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1249, Anul IV, 02 iunie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Viorel Darie
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!