Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Accente > Mobil |   


Autor: Viorel Baetu         Publicat în: Ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012        Toate Articolele Autorului

Viorel BĂETU - OMUL ŞI SECOLUL XXI (2) - ANUL DE GRAŢIE 2013 - ROMÂNIA A ALES!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Un adevăr universal:  
„Egali suntem astăzi ca şi ieri şi ca şi mâine, doar în mormânt!”  
 
Avem un preşedinte – pe care l-am avut şi până acum.  
Avem un Prim Ministru – pe care îl avem deja de-un timp încoace.  
Avem un Guvern – care va aduce probabil câteva feţe noi la televiziune.  
Avem un Parlament cu 588 de aleşi - despre care, sau ştim câte ceva din presa de scandal şi din dosarele de la Justiţie, sau nu ştim nimic, decât ceea ce vor ei să ne spună în CV-urile lor.  
Avem un Senat cu 137 de aleşi – vezi parlamentari, dar mai cunoscuţi  
Deci avem acuma tot ce ne trebuie, ca să ducem ţara ... unde?  
Unii zic aşa, altii zic altfel şi cei mai mulţi nu mai zic nimic.  
 
Alegerile din România au dat câştig de cauză USL-ului, care este o alianţă de partide cu al căror nume nu are rost să ne încărcăm memoria, decât în cazul, când după patru ani, se va dovedi că au reuşit să se ţină de ceea ce au promis în campania electorală, măcar într-o proporţie de 51%. Celelalte partide care s-au perindat la putere, de când am trecut de la comunism la democraţie, au căzut cu brio la examenul de bacalaureat din anul acesta, căci capacitatea lor de a conduce ţara, ne-a adus pe penultimul loc din clasamentul nivelului de trai al ţărilor Europei şi chiar dacă Albania intră în UE, situaţia noastră în clasament tot nu se îmbunătăţeşte.  
 
Dar măcar la parlamentari am reuşit să-i batem pe toţi ăştia mari, care la ora asta domină economia mondială. Am mărit parlamentul cu 117 indivizi, ca să le arătăm noi lor cum se conduce o ţară. Am creat un Mega Parlament că doar tot aveam Palatul Parlamentului, care este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafaţă din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume şi cea mai grea clădire din lume. Puţină comparaţie ne deschide ochii şi ne dezvaţă să vedem totul în negru:  
 
• GERMANIA –620 parlamentari la 82 milione de locuitori – deci un parlamentar pentru fiecare grupă de 132.258 de cetăţeni  
• FRANŢA – 577 parlamentari la 66 milione de locuitori – deci un parlamentar pentru fiecare grupă de 114.384 de cetăţeni  
• ANGLIA – 650 parlamentari la 62 milione de locuitori – deci un parlamentar pentru fiecare grupă de 95.384 de cetăţeni  
• SUA– 435 parlamentari la 313 milione de locuitori – deci un parlamentar pentru fiecare grupă de 719.540 de cetăţeni  
• ROMÂNIA – 588 parlamentari la 18,5 milione de locuitori – deci un parlamentar pentru fiecare grupă de 32.312 de cetăţeni  
 
Deci în România, reprezentarea poporului prin aleşii săi în conducerea ţării este cea mai bună, cea mai... şi cea mai..., decât în orice ţară din lume. Acuma, că parlamentarii ăştia costă mulţi bani din bugetul naţional (căci nu se autofinanţează) şi nu aduc nici un profit (vezi cum au reuşit să ducă ţara de râpă parlamentele anterioare), asta este adevărat. Dar ăsta este preţul pe care îl plăteşte „tot românul” pentru o „democraţie adevărată” în Romania anului 2012.  
 
După luni şi luni de lupte interne, pentru putere, cu actori principali de genul, Băsescu, Ponta, Antonescu, Voiculescu, ...escu şi ...escu (mai bine îi lua Hollywoodul), perioadă în care nimeni nu s-a mai ocupat de criză şi de inflaţie, în afară de populaţia ţării care trebuia să renunţe şi să strângă cureaua ca să trăiască şi să-şi hrănească copiii, se pare că acum, cu alegerile, lucrurile s-au mai liniştit şi chiar dacă imaginea României în EU, în NATO şi în general în lume a fost serios prejudiciată, nimic nu e veşnic, căci se poate şi mai rău.  
 
În fond de vină pentru mizeria asta, au fost Merkel, Obama, Barosso, Hilary a lui Clinton, grecii, italienii, spaniolii, portughezi şi mulţi alţii. Numai guvernul României nu are nici o vină, deoarece în această perioadă guvernul României nu s-a ocupat de problema minoră a crizei, având bătălii mai importante de dus. De unde, rezultă fără drept de tăgadă, că el, adică guvernul României, nu are nici o vină, pentru situaţia existentă şi ăsta e adevărul, adevărat. De vină sunt cei care i-au adus acolo, unde i-au adus.  
 
La alegerile astea, de acum, a participat o mare parte din populaţia ţării, deci a fost o cotă de vreo 46,68% de alegători dintr-un total de 100%. Aceştia, adică cei care au votat, au ales USL cu o majoritae covârşitoare de 58,63%, deci în jur de 4,2 milioane din 18,5 milioane de români au votat pentru acest USL. Fenomenul de „oboseală electorală” este tot mai evident şi are o singură cauză „minciuna electorală”. Din 1989 şi până acum toţi cei care s-au perindat la conducere au promis „marea cu sarea” înainte de a fi aleşi şi n-au lăsat nici măcar „praful de pe tobă” după ce s-au dus. Azi aşa, mâine tot aşa şi pe urmă la fel, iar românul nostru şi-a amintit de fabula cu ciobanul mincinos a cărei morală - mincinosul nu e crezut nici când spune adevarul – se potriveşte aşa de bine, încât românul nostru s-a hotărât să nu-şi mai rupă pingelele de pomană până la secţia de votare. Aşa că nu boicotul, ci neîncrederea şi frustrarea fac posibil ca România să fie condusă cu o majoritate absolută în Parlament şi cu o minoritate absolută de încredere din partea populaţiei ţării. Poate merge totul bine. Speranţa moare ultima şi minuni sau mai văzut în lumea asta chiar şi la Maglavid!!  
 
Iar acuma, în final, destul cu critica şi cu pesimismul să încercăm să fim pozitivi, poate în următorii patru ani se întorc şi milioanele de români care sunt împrăştiaţi în toată lumea şi atunci poate...  
 
Câteva linii directoare care ar putea aduce România cu un pas înainte:  
 
-Să se creeze o infrastructură solidă pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, prin legi care să ofere un cadru adecvat de implementare firmelor mici şi mijlocii, care formează coloana vertebrală a oricărei economii de piaţă, care a avut succes.  
-Să se diminueze corupţia la toate nivelele şi deorece eradicarea fenomenului pe termen scurt nu este posibilă, veniturile rezultate din acest gen de activitate în perioada de tranziţie să fie împărţit în mod uniform la toţi aceeia care trăiesc sub limita sărăciei.  
-Guvernul să reuşească să reinstaureze un climat de încredere al populaţiei în capacitatea lui de conducere, prin aplicarea principiului spiralei ascendente de bază:  
Locuri de muncă ---- bani care intră în circulaţie --- încredere în economia ţării --- consum ---- producţie --- locuri de muncă ---- bani care intră în circulaţie --- încredere în economia ţării --- consum ---- producţie --- locuri de muncă...  
 
John Maynard Keynes, fondatorul macroeconomiei teoretice moderne spunea: „dacă oamenii de frica crizei nu mai consumă şi întreprinderile, deşi dobânzile sunt joase, nu investesc, se creează o spirală descendentă. Într-o astfel de situaţie STATUL trebuie să devină activ şi să creeze locuri de muncă” Un adevăr valabil, poate mai mult decât oricând şi în ziua de azi.  
 
Viorel BĂETU  
Germania  
20 decembrie 2012  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Viorel BĂETU - OMUL ŞI SECOLUL XXI (2) - ANUL DE GRAŢIE 2013 - ROMÂNIA A ALES! / Viorel Baetu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 726, Anul II, 26 decembrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Viorel Baetu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Viorel Baetu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!