Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014        Toate Articolele Autorului

Victor Ciorbea. La intersecţii a ales demnitatea
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Născut pe 26 octombrie 1954, la Ponor Alba, fostul premier al României, în prezent avocat şi senator pe listele PNL este primul şef de guvern al României, de după 1989, neprovenit dintr-o formaţiune succesoare a Frontului Salvării Naţionale, ci din fosta opoziţie anticomunistă, unde se află şi în prezent dovedind o rară stabilitate pe tabla de aruncare a zarurilor politice. În 1990 a devenit lider al sindicatului CNSLR, în 1994 a înfiinţat Confederaţia Sindicatelor Democratice din România iar în 1996 a fost, pentru un scurt timp primar general al Capitalei, ales din partea CDR, după o candidatură câştigată în defavoarea lui Ilie Năstase. În perioada 12 decembrie 1996, 30 martie 1998 a condus Guvernul României, fiind cel mai tânăr Prim-ministru în perioada post-decembristă de până la actualul premier, Victor Ponta. La 18 iunie 2011, la Congresul extraordinar al PNŢCD care a avut pe ordinea de zi dezbateri în legătură cu eradicarea sciziunilor interne din partid, a fost ales în funcţia de preşedinte al formaţiunii, întrunind aproape toate voturile.  

Peste un deceniu şi jumătate de la demisia din fruntea Guvernului a premierului Victor Ciorbea, e fructificabilă o temă de reflecţii pentru români, despre cum arată azi România, despre cât continuă şi în ce mod să participle la viaţa politică românească foştii demnitari? Câţi dintre demnitarii aceştia au rezistat până azi? Câţi dintre foştii demnitari sunt actuali demnitari şi cum se confruntă graficul popularităţii lor de cândva, cu cel al popularităţii pe care o au astăzi? Se adeveresc angajamentele lor? E sau nu nevoie de experienţa lor?!  

Dintre demnitarii români, premierul Victor Ciorbea a avut la plecarea de la guvern o popularitate covârşitoare, neerodată, unică, neregăsită la niciun alt premier de după 1989, unii dintre ei ieşind din funcţii pe uşa din dos a Palatului Victoria. Reapariţia sa în prim planul politicii româneşti este de bun augur?  

Ajunşi atât de aproape de ieşirea din timp a unui veac şi al unui mileniu, în 1989 speram scăparea definitivă din cătuşele comunismului, dar am rămas până azi agăţaţi de această speranţă, amestecaţi în învălmăşeala a două decenii şi aproape jumătate în care comunismul învinge neîncetat şi rotativ, comunismul. S-au depietrificat munţii de nedreptăţi şi opresiuni, dar am rămas cu nisipul lor! Mai greu de sfărâmat, de detunat şi evacuat.  

Dacă în optzeci şi unu de ani de monarhie am avut, cu tot cu perioada lui Ion Antonescu, cinci ani de dictatură, în aproape un secol de republică nu am avut nici o zi de democraţie reală. În loc să se înfierbânte minţile parlamentarilor prin a fi stoarse pentru restaurarea României, în mamutul arhitectural de la Bucureşti, acea aşazisă „casă a poporului”, infernală de la prima mistrie de beton turnată de Nicolae şi Elena Ceauşescu la temelia ei abisală, colcăie politicieni alarmant de fragili intelectual, dar vulpi năprasnice, în schimb, care au şmecherit şi ras ţara ca pe o farfurie cu prăjituri, linsă cu tot cu smalţ. În sinistra „casa poporului” care s-a clădit din jertfe clocoteşte o apă plină de mine cu fitilul legat la popor. Fitilele acestea sunt împânzite până la pernele pruncilor, nici ei nemaiavând azi, din cauza lipsurilor, somnul necăzut în vise zăpăcitoare şi cu spaime!  

Parlamentul României e o gogoşerie care vinde românilor gogoşi cu sedative. Conştiinţele sunt aici imunizate şi executate. Bravadele aleşilor a îngenunchiat ţara, sub plăpumi de promisiuni albe peste întunericime mediocritate şi perfidie, ca nămeţii din Siberia. Politicieni râvnesc doar colecţii de voturi, nu au ca scop comasarea şi fructificarea valorilor. Hoţia şi-a făcut peron în România iar justiţia a călătorit la conclavul european. Bine pentru români nu mai există decât în poveste, prearătat de către unii preoţi, mulţi dintre ei copărtaşi la dusul pe apa sâmbetei a banilor publici. Se pune temelia catedralei „mântuirii neamului” cu turla mai sus de vârful „casei poporului”, în timp ce se închid şcoli şi spitale, se alocă mai mulţi bani publici la biserică decât la cultură, sănătate, cercetare. După 1989 s-au construit biserici în ritmul de două la zi. O operă cu documentaţia religiozităţii băgate pe gât este pusă în scenă de unii în sutane, cu rafinamente manipulative care scutură de ultimul ort oamenii. Până şi înmormântările au ajuns a fi un spectacol. Sărăcia insurmontabilă a cerşetorilor şi opulenţa înmormântărilor de popularitate se ciocnesc printre morminte, la parastase şi îngropăciuni. S-a început ca până şi morţii să fie împachetaţi comercial. Mulţi nu vrem aşa. Dacă nu ne naştem la vrerea noastră, de ce nu suntem lăsaţi cum vrem, nici morţi?! Preoţii impun ceremonialuri de înmormântare din care ei scot pomană consistentă. Suntem mai buni morţi decât vii pentru unii preoţi, unii dintre noi! Ultima interzicere a dreptului la cuvânt o avem cu ocazia propriei înmormântări!  

Iar politicienii stau şi se uită la umilirea românilor şi complotează cu aceşti decăzuţi preoţii, la întoarcerea pe dos a buzunarelor oamenilor. Aceasta pe schimbul de generozitate din partea prelaţilor, la ocaziile electorale.  

Întristarea naţiunii sub jug, este o lacrimă prea fină pe obrazul gros al politicianului. Societatea românească a ajuns a fi despărţită, sfâşiată, dezmembrată, însă mărul din pomul discordiei e teios ca scoarţa. Pe unii îi vor îneaca!  

Ceea ce nu simt acum ruinatorii de ţară este că vremea soseşte. Există o memorie instituţională iar istoria nu va uita pe acei care rod ţara, organizaţi în pârghiile puterii angrenate întru funcţionarea maşinăriei diabolice de jecmănit tot. Ajunsă la inflamarea devastatoare a descurajării, naţiunea, fără să zornăie cu spadele plecarea la revoltă, se pregăteşte de lovitura de graţie cu armele Constituţiei. Clasa politică a epuizat toate feţele manipulării iar naţiunea îşi întoarce faţa la Monarhia Constituţională. „Monarhia”, spune Aristotel, „este un sistem de guvernământ în care puterea este exercitată pentru binele tuturor”.  

Sub preşedinţi care au zdruncinat ţara, rămâne ca speranţă restaurarea istorică. „Monarhia parlamentară” conchide economistul german Max Weber, „îndeplineşte un rol pe care niciun preşedinte ales nu-l poate îndeplini niciodată. Ea limitează formal setea de putere a politicienilor, deoarece prin ea, funcţia supremă în stat este ocupată odată pentru totdeauna”.  

Faţă de alternativa aceasta spre ieşirea din desişul sărăciei şi întunericului spiritual a românilor, o parte a clasei politice ţipă ca fiara în capcană. Acest segment este reprezentat de categoria de parlamentari care exersează cinismul apoteozat prin instrumentele inculturii, subcivilizaţiei, subumanului, hoţiei insaţiabile.  

Categoric în exterioritatea acestui cumuum de neprincipialităţi, senatorul Victor Ciorbea a revenit foarte activ în viaţa publică românească. Această întoarcere e în măsură să rearmeze şi să asigure cu muniţia de principii, o serie de acţiuni menite să recroiască vaduri pentru multe ape tulburi şi invadate de rechini.  

Fostul premier, în calitatea de vicepreşedinte al Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM), ca urmare a alegerii sale la primul Congres al Alianţei, convocat în aprilie 2013 la Sinaia, la una dintre Conferinţele ANRM, susţinute la Biblioteca Naţională a României, pe tema unei constituţii care să consacre Monarhia Constituţională, a spus: „La întâlnirea cu dumneavoastră, la zecile de întâlniri pe care trebuie să le avem anul acesta, şi la dezbaterea din Parlament voi susţine, fără nicio rezervă o constituţie care să consacre Monarhia Constituţională. Mă aflu în prezenţa dumneavoastră în calitate, încă de lider al PNŢCD-ului legitim, al celui care reprezintă pe majoritatea naţional ţărăniştilor creştin democraţi autentici, între care mai supravieţuieşte şi doamna Doina Cornea, ca membră de onoare precum şi doamnele surori Coposu, tot ca membre de onoare. Văd pe mulţi dintre reprezentanţii noştri aici în sală şi mă bucur foarte mult”.  

Ceea ce consideră monarhiştii din România, ale căror număr este în creştere la nivelul filialelor Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei din toate judeţele României că trebuie să premeargă oricăror acţiuni pro monarhie este dezbaterea proiectului de constituţie monarhică, promovarea lui publică şi susţinerea în dezbateri cu parlamentari locali şi la nivel naţional.  

„Este foarte important” a continuat în expozeul său de la Conferinţa Alianţei, fostul premier Victor Ciorbea, „faptul că se lucrează la un proiect de constituţie care să consacre Monarhia Constituţională. Sigur că nu este cazul - acum ar fi o impietate din partea mea, după cele spuse de antevorbitori să mai intru în detalii de ordin istoric. Ştim cu toţii rolul excepţional jucat de Regele Carol I, apoi de regii următori în ordine dinastică, până la Majestatea sa Regele Mihai, în Constituţia Monarhiei Constituţionale a Statului modern, în schimbările istorice profunde, în creearea instituţiilor cu adevărat democratice în această ţară şi în afirmarea ei pe plan european şi internaţional. Este dovedit şi doveditor cât de utilă şi necesară ar fi pentru poporul român, pentru ţara aceasta, atât de lovită de necazuri în perioada comunistă, dar iată şi în cei aproape douăzeci şi patru de ani scurşi după aceea, o constituţie care să consacre Monarhia Constituţională. Ar fi necesară revenirea la Monarhia Constituţională, fără nicio îndoială. Ce deschidere ne-ar asigura dintr-odată Majestatea Sa! Cred că important este să încerc să răspund la întrebarea firească: ce-i de făcut?! Vedeţi...? Eu, ca jurist vă spun sincer că nu m-aş opri la aceste încercări de încorsetare a demersurilor noastre privind lucrurile prin perspectiva articolului 152 din Constituţie. Acolo se vorbeşte despre revizuirea Constituţiei. Trebuie să încercăm varianta maximă, adică schimbarea Constituţiei cu o constituţie care să consacre Monarhia Constituţională. Asta este părerea mea şi de aceea cred eu că trebuie să ne batem şi în Forum, prin reprezentanţi, în Parlament şi în toate apariţiile publice. De aceea, eu sincer vă spun că primul lucru care cred că îl avem de făcut este să îi ajutăm pe tinerii noştri colegi să fie primiţi în acel Forum, să aibă locul şi rostul cuvenit dar, repet, este extrem de important să aibă în mâinile lor un proiect de constituţie care să consacre Monarhia Constituţională. Nu ştiu în ce stadiu este proiectul. Dacă e nevoie să ne implicăm şi noi în finalizarea lui, dar mai ales în popularizare vă spun deschis că o vom face. Dacă vrem să facem ceva, pentru că altfel ne întrunim, jelim unii pe umerii celorlalţi, împărtăşim amintiri şi nu facem nimic, trebuie să trecem în planul practic, în planul acţiunii. De aceea cred că a sosit momentul să depăşim starea de letargie. Cum spunea doamna Rotaru, ne-am ridicat noi şi ne-am aşezat poate pe un scăunel, dar va trebui să ne ridicăm până în poziţia de drepţi, să avem această verticalitate în toate abordările. Eu am spus-o şi în cadrul celor două grupuri parlamentare reunite ale PNL-ului că voi susţine o nouă constituţie care să consacre Monarhia Constituţională. Pe această idee trebuie să încercăm noi să adunăm mai mulţi colegi din PNL (mă bucur că sunt aici şi foşti colegi PNŢCD, foşti parlamentari care ni se alătură în demers, am văzut şi un parlamentar de la PSD, e foarte bine...). Am convingerea şi mă bucur că există astfel de parlamentari şi în cadrul celorlalte partide care formează opoziţia de azi”.  

Privite prin oglinda parlamentarismului românesc, dezbaterile despre revizuirea constituţiei se împiedică aproape la atâtea praguri, câţi parlamentari sunt. Totul ţine de ce interese personale intră în joc, de ce calcule se fac în bza diferitelor formule de afaceri şi alianţe, prognoze de putere, stabilitatea poziţiei actuale şi de perspectivă a scaunului parlamentar, pentru fiecare în parte. Cauza cvasi totală a poporului român face parte doar din discursurile recitative, în inimă şi în minte acestea neajungând cum nu ajunge să treacă ceara solidă prin foc.  

Cunoscut ca optimist consecvent, dar stăruitor până la renunţări personale în susţinerea promisiunilor şi abţinirea de la cedări subiective la confruntarea cu greul, fostul premier Victor Ciorbea, cu referire la drumul de urmat în acţiunile Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei spunea: „Pasul unu este să reuşim, dacă se poate, să finalizăm acel proiect de constituţie, dacă nu este încă gata, care să consacre Monarhia Constituţională, iar noi, în fiecare dezbatere la Parlament, legată sau nu de constituţie să aducem vorba despre constituţia care consacră Monarhia Constituţională. Eu vă promit că în orice apariţie televizată, dacă va fi vorba despre recolta de grâu, voi vorbi cel puţin cinci minute despre Monarhia Constituţională. Dacă pornim cu această idee, poate reuşim ceva, în cel mai rău caz să aruncăm la coş acel articol 152 şi apoi să demarăm altceva. Dar acum, în gândul, în mintea noastră trebuie să fie această idee de a trece la acţiune pentru elaborarea şi adoptarea unei constituţii care să consacre Monarhia Constituţională. Trăiască Regele Dumnezeu să ne ajute!”.  

„Sunt de acord!”, a replicat jurnalista, realizatoarea de emisiuni tv, scriitoarea Marilena Rotaru. „Sunt de acord cu dumneavoastră! Şi la buletinul meteorologic trebuie să vorbim despre Monarhia Constituţională!”.  

Sunt de valoare indexală astfel de aserţiuni spuse de pe poziţia unor parlamentari care nu se lipesc de scaunul de demnitar. Senatorul Victor Ciorbea este un fost Prim-ministru care nu şi-a făcut zid de fortăreaţă înconjurător şi apărător. Dimpotrivă, ajuns uneori la cruci de ciocnire a mai multor drumuri de viaţă, profesionale sau politice, a ales pe cel al demnităţii. În prezent susţine şi lucrează la planurile şi acţiunile Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei, în unitate cu reprezentanţii din filiale, Comitetul permament al Asociaţiei, Consiliul Naţional Director. Aceasta, peste actvităţile stricte care decurg din calitatea de parlamentar. (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com)  

Referinţă Bibliografică:
Victor Ciorbea. La intersecţii a ales demnitatea / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1098, Anul IV, 02 ianuarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!