Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Naratiune > Mobil |   


Autor: Elena Armenescu         Publicat în: Ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012        Toate Articolele Autorului

Viciul
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Viciul  

De cele ascunse ale mele, curăţeşte-mă!  

 

Trăim într-o lume satanizată. Este suficient să ne oprim la un chioşc de ziare şi reviste, ori să dechidem televizorul şi ...ce vedem? Articole, fotografii, emisiuni care se referă la plăcerile trupului.  

Dumnezeu l-a creat pe om frumos şi demn de aceea i-a dat această poziţie verticală, să poată privi de jur-împrejur, de sus, tot ce-l înconjoară. Dar un tânăr drogat ori un om „beat mort” cum se spune în popor, căzut în stradă Ce şi până unde priveşte el? Din nefericire, uneori în cea de a doua ipostază priveşte doar propriile excreţii urât mirositoare, respingătoare, posibile în această stare subanimalică. Dacă are familie, şi încă se ţine pe picioare, cum se poartă cu familia?  

Pe alţii îi găsim în paturile spitalelor doborâţi de cancer de plămâni cauzat de fumatul excesiv, ori bolnavi de SIDA, provocată de practicarea desfrâului şi perversiunilor sexuale ori în varianta iatrogenă de neglijenţă ori ignoranţa şi iresponsabilitatea profesională. Alţii sunt internaţi în urma altor abuzuri, a lăcomiei alimentare „ a pântecului” cum spun preoţii.  

Revenind la întrebarea de mai sus: ce vedem în ziare şi reviste? Stiri despre spargeri, tâlhării, bătăi, crime, nedreptăţi, fete goale, mai frumoase decât soţiile de acasă.  

Dar ele, soţiile şi copiii acestor viciaţi cum trăiesc, cum e viaţa lor?  

Să pătrundem în mediul unei astfel de familii...  

Ileana S este mama unei adolescente - Andreea. Mama este îmbrăcată modest, cu părul tuns scurt, are lipsă un dinte din faţă, iar fata poartă haine , moderat uzate, moderne (de la second hand?), adică pentru vârsta ei. Este curat şi decent îmbrăcată. Se vede încă de la uşă că aparţin unei clase sociale defavorizate.  

Au venit împreună la medic, pentru că în urmă cu câteva zile Andreea a suferit o criză de pierdere a cunoştinţei. Un leşin? Cum se întâmplă multor fete ajunse la pubertate sau o problemă mai serioasă cu substrat neurologic? Rămâne de văzut în urma investigaţiilor când se va putea stabili diagnosticul. Fata va fi examinată şi i se vor face explorări paraclinice. I se explică mamei în ce constau toate acestea.. Ea simte apropiere umană şi îşi deschide sufletul. Din experienţa ei îndelungată, doctoriţa ştie că se comunică mai bine cu pacienţii sau aparţinătorii când rămân singuri în cabinet, nu se mai feresc fie din pudoare, fie ca-i protejează pe cei care îi însoţesc. De aceea i se adresează fetei:  

Mergi te rog pe coridor, în sala de aşteptare, pentru că vreau să rămân singură cu mama ta.  

Totodată, asistenta înţelege, şi fără să fie invitată, iese împreună cu fata.  

Rămasă singură cu doctoriţa, Ileana S. începe să povestească pe îndelete despre familia ei, încercând să explice care este bolovanul, cărămida – cum spune ea - ce-i apasă sufletul:  

Offf! Dacă ar şti o fată când se mărită cum ar fi viaţa ei, ar rămâne fată bărână ori s-ar duce la mânăstire adaugă ea şi oftează din nou adânc.  

Ochii ei albaştri, înlăcrimaţi şi impresionant de trişti, parcă erau stinşi, nu se mai ghicea în ei energie, nu mai avea putere şi dorinţă să se arunce în valurile vieţii, să le înfrunte, să le domine. Depresia o doborâse puţin câte puţin cu fiecare zi care trecea, parcă ar fi fost supusă unor programe de depresie şi atacuri de panică, psihoze şi angoase, indiferent cum au fost produse sau induse de către oricine şi în orice scopuri.  

Sunt la capătul puterilor! Până acum nu am spus nimănui nimic, de ruşine, dar toţi vecinii ştiu viaţa mea. Face o pauză, respiră adânc, se şterge pe frunte parcă ar vrea să înlăture un gând urât şi adaugă oftând: bărbatul meu bea, e un beţiv cum nu a mai existat. După cum ştiţi şi dumneavoastră cu un beţiv nu poţi da înainte. Beţia este cauza care duce la trai rău, la umilinţe, dispreţ, desconsiderare, sărăcire, disperare. Când nu bea, era cel mai bun om din lume, dar acum a înnebunit. Este mecanic auto, câştigă destul de bine, dar ce folos? Seara când se întoarce acasă beat, eu şi copiii (mai am încă o fată şi un băiat) stăm drepţi în faţa lui. Asta nu ar fi nimic pentru că i-aş da mâncare şi de s-ar culca, ar fi bine, dar nu! el începe scandalul. Ne face pe fiecare în fel şi chip.  

  • Este violent? V-a agresat fizic, v-a bătut sau are doar o violenţă verbală? Te loveşte cu cuvântul?  

  • Da! Ne-a dat şi afară din casă, dar asta nu e tot. S-a „legat” de fata asta. Cu ea are ce are. Comportamentul lui faţă de ea este ciudat. Când o ceartă, îi reproşează că nu învaţă suficient, o ameninţă să nu umble cu băieţi. Alteori este foarte duios. Intr-un astfel de acces de duioşie a vrut s-o violeze. De atunci fata nu vrea să-l mai vadă. Eu nu mai dorm nopţile, îmi fac de treabă: gătesc, calc rufele până dimineaţa, să-l păzesc să nu intre peste fată.  

N-are sens să ne gândim acum la el, cum a ajuns să fie un monstru pentru propria-i familie? stările de inferioritate, de victimă, de zădărnicie, de nelinişte, de abandon, de ratare, senzaţia că nu este bun decât de slugă, de neputinţă, umilinţă, înveninare şi ranchiună, cine ştie ce l-a făcut să bea? Sau doar anturajul… gândeşte doctoriţa, apoi o întreabă:  

- De când durează situaţia aceasta?  

  • De şase luni...  

  • De ce nu ati venit mai demult?  

  • Am zis că necazul este doar al meu şi trebuie să-mi duc crucea..  

Fiecare-şi are greutatea sa  

Nimeni nu mă poate mângâia!  

... dar nu se mai poate aşa! Fata asta este mai sensibilă şi chiar pe ea i-a căşunat. Ceilalţi doi se ceartă cu el, îl înfruntă. Cred că băiatul când s-o face mai mare – acum are 14 ani- o să-l pună pe brânci, să-i tragă o chelfăneală soră cu moartea după câte îndurăm noi.  

- Nu aceasta este soluţia, este bine că aţi venit măcar acum, să încercăm să vă ajutăm. Problema este ca atât fata cât şi dumneavoastră trebuie să vă întăriţi cugetul cu sprijinul nostru, să reuşiţi să-l faceţi pe el să se îmblânzească.  

  • Ar fi o minune dumnezeiască. La medicul de familie nu am putut să-i spun, era multă lume, dar pe dumneavoastră v-am simţit că mă puteţi asculta şi înţelege.  

  • Sigur, cu fata veţi merge şi la psiholog. Spuneţi-mi, dacă i-aţi zice soţului că fata are probleme cu sănătatea, el ar veni aici?  

  • Nu cred, dar nu vreau să ştie că v-am spus.  

  • Nici vorbă! Aici i s-ar explica boala fetei şi necesitatea absolută a vieţuirii ei într-un mediu liniştit, de siguranţă.  

  • ?  

  • Dumneavoastră mergeţi la biserică?  

  • Eu mai merg câteodată, dar ce să-ţi facă Dumnezeu dacă nu e bun capul tău (adică al lui în cazul meu)?  

 

Exista o convenţie a doctoriţei cu asistenta. Dacă se întâmpla ca azi, să fie necesar să iasă din cabinet, după un sfert de oră să revină, indiferent de pacient, pentru a grăbi finalul dialogului. Conform înţelegerii, ea se întoarce şi acum.  

- Invit-o te rog pe fată să revină! Aceasta intră şi i se indică un scaun pe care să se aşeze. Este rândul mamei să părăsească încăperea.  

  • Cum ai spus că te cheamă?  

întreabă doctoriţa privind-o atent, cu blândeţe deşi cunoştea prenumele, doar îl scrisese mai devreme în registru.  

  • Andreea.  

  • Ce simţi Andreea? Care este starea ta? Ai senzaţii ciudate, nu ai putere, auzi voci?  

  • Nu, n-aud voci, decât uneori un ţiuit în urechi, dar mi-e tare frică.  

  • De ce sau de cine ţi-e frică?  

- N-aş putea să spun că mi-e frică de cineva, dar mi-e frică aşa în general. Stă puţin pe gânduri şi începe să enumere cu mici pauze între cuvinte: frica de viitor, frica de sărăcie, frica de critică, frica de boală, frica de moarte, frica de pierderea mamei, frica de înălţime, frica de întuneric,  

- Ai frica şi de fenomenele naturii: de ploaie, fulger, trăznet, tunet, frica de apă?  

- Da, am frică de înnec, frică de cutremure, inundaţii, grindină, secetă, vânturi puternice, furtuni, tornade  

Alte frici mai ai?  

  • Mi-e frică şi de examene, că nu pot duce la îndeplinire sarcinile pe care le am în această viaţă,  

  • De blesteme ai auzit?  

  • Da, am frica de blesteme şi vrăji, frica de morţi, frica de spirite, frica de cimitire… Face o pauză şi adaugă: simt că nu sunt suficient de bună.  

  • Cine ţi-a sugerat, cine ţi-a băgat asta în cap, că nu eşti bună?  

  • Tata mă ceartă des…Uneori am frica de semenii noştri, de oameni, adică de bărbaţi, de public, de aglomeraţie, frica de a fi prădată, furată, frica de agresiune .  

  • Te-a bătut cineva?  

  • Tata mai face gălăgie câteodată şi ne ameninţă...  

  • Doar atât?  

  • Da...  

  • Nu te-a lovit niciodată?  

  • Nu, m-a ameninţat doar...  

  • Altceva nu ţi-a făcut?  

  • Nu!  

Îşi pleacă în jos privira. Se simţea că mai ascunde ceva. Nu vrea să mărturisească tot, adică inclusiv ce se aflase de la mama ei.  

  • De Dumnezeu ai auzit? O întreabă în continuare doctoriţa  

Zâmbeşte si de data aceasta priveşte într-o parte, parcă ar fi vinovată.  

  • Bineînţeles că am auzit. Mă rog mult noaptea când nu-mi vine somn, dar parcă nu are nici un rezultat. Eu vreau ca Dumnezeu să-mi răspundă pe loc sau a doua zi.  

  • Şi tu ai sentimentul că nu-ţi ascultă rugăciunile? Gândeşte-te că eşti ocrotită în primul rând de mama ta de a cărei pierdere te temi. Închipuieţi că Dumnezeu veghează! Mulţumeşte-i că sunteţi împreună, altfel cine ştie cum ar fi...  

Alte întrebări ar fi fost de prisos. Calea de urmat era clară.  

Medicul, terapeutul poate si trebuie sa apere, să contribuie la diminuarea ori anularea durerilor fizice sau sufleteşti ale pacientilor săi. Se vorbeste mult de contributia organizatiilor paramedicale, a echipelor de infirmiere din cadrul congregatiilor religioase ori nonguvernamentale. La toate se gândea doctoriţa în timp ce scria aproape mecanic către neurolog şi psiholog, biletele de timitere - cu care se obişnuise în cei peste treizeci de ani de practică medicală .  

 

NB Personajele sunt reale, numele nu coincid cu cele adevarate. Orice asemanare sau coincidenţa de nume din povestire cu altele, pot fi întâmplătoare.  

Cazul a fost parţial rezolvat graţie unei bune colaborări interdisciplinare. Au fost consiliaţi, asistaţi şi trataţi ambii părinţi şi fata.  


 

Elena Armenescu  

Referinţă Bibliografică:
Viciul / Elena Armenescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 396, Anul II, 31 ianuarie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Armenescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!