Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   


Autor: Cornelia Vîju         Publicat în: Ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013        Toate Articolele Autorului

Viaţa ca un miracol...
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

 
Conduceam cu viteză pe carosabilul acoperit cu gheaţă, de parcă aş fi fost grăbită de destin. Mă întorceam de la un examen, mă simţeam un pic obosită şi uitasem să reduc viteza maşinii, pentru a nu avea surprize neplăcute. Într-o fracţiune de secundă, într-o curbă, am pierdut controlul automobilului şi am zburat prin aer. Simţeam că plutesc, conştientizam în acele momente că mi se scrie sfârşitul şi asistam neputincioasă la el. Totuşi, după câteva clipe am rămas mută de uimire când am realizat că sunt în viaţă şi, curios, fără nici o zgârietură!  
O, Doamne! A fost Mâna Ta cea care m-a salvat!  
Trăisem într-adevăr un MIRACOL!  
Oameni de bine s-au oprit din drumul lor şi m-au ajutat în acele momente. Oameni cărora în fiecare zi le trimit un gând de recunoştinţă pentru că au decis să se se oprească pentru câteva minute şi să mă susţină.  
În fiecare dimineaţă a unei zile, noi, oamenii, deschidem câte o filă nouă din calendarul vieţii, fără să anticipăm sau să avem cea mai vagă idee despre cum se va scrie acea pagină. Afirm asta pentru că în dimineaţa de 26 ianuarie 2013, ziua accidentului meu, nici un gând prevestitor nu mi-a tulburat liniştea, nici un vis premonitoriu nu-mi indica ceva din ceea ce avea să mi se întâmple. Eram bucuroasă că mai scap de un examen din această sesiune care, din cauza vremii geroase, devenise obositoare.  
Ba chiar aveam motive să mă bucur de viaţă! Trecusem printr-un divorţ cu fruntea sus, chiar dacă pe margini au fost destui câini ce nu s-au oprit din lătrat. Câini turbaţi aproape, câini cu chip de om, cu o poftă extraordinară de a insinua neadevăruri despre motivul divorţului meu, care mă atacau permanent deoarece, simţind că-s un om bun, au considerat c-ar fi un moment prielnic de a mă sfâşia cu vorbe denigratoare. Oameni ce nu cunosc emoţia, oameni care nu pot trezi nici cea mai mică vibraţie pozitivă în sufletul aproapelui lor, dar, judecători aspri (fără diplomă, desigur!) vis-a-vis de căsnicia mea.  

Miracolul vieţii mele s-a produs pe fondul acestei perioade, al acestui moment în care eu am decis să aleg singură ceea ce vreau de la viaţă, fără să cer consimţământul lumii, fără să mă las cufundată în mocirla ei, decisă să-mi scriu propriul destin după propriile idealuri...  
M-am întrebat adesea, de ce valoarea unui om, care trăieşte într-o comunitate mică, la ţară, trebuie să se scrie, de multe ori, după părerea unor oameni mici, oameni cu sufletele veştejite de răutate, dar care, prin conjuncturile vieţii (uneori de natură politică), ajung în nişte funcţii (poziţii sociale) de unde mai mult dărâmă decât clădesc? De ce avem nevoie de validarea acestor oameni ce se cred Dumnezei pe pământ, ce se consideră fără de păcat, demni de a arunca cu piatra?  
Citind zilele trecute un material postat pe confluenţe.ro, am realizat că o căsnicie poate fi asemănată cu un pod trainic ce traversează o ,,prăpastie”. M-am gândit că stâlpii de susţinere ai unui pod, care este căsnicia, sunt cei doi parteneri ai relaţiei. În momentul în care structura de rezistenţă a căsniciei (podului) se erodează, podul se prăbuşeşte (căsnicia) şi este nevoie apoi de alţi parteneri puternici, care vor şti de această dată, unde au greşit, să încerce să reclădească un nou pod, pe un fundament solid ( iubire, încredere, credinţă), cât mai trainic.  
Miracolul prin care eu am devenit o supravieţuitoare, recunosc că a avut loc într-un astfel de moment de cotitură al vieţii mele, moment în care chiar trebuie să fiu puternică pentru fiica mea de 13 ani, care are - atât de mult! - nevoie de mine.  
A fost un moment prin care mi s-a confirmat, încă o dată, că Dumnezeu există şi că ne poate readuce pe drumul nostru de câte ori rătăcim calea.  
Am scris despre această întâmplare pentru că am nevoie de răspunsuri, am nevoie să-mi explic ce s-a întâmplat atunci, în timpul accidentului şi de ce a vrut Divinitatea să mă salveze?  
 
Cornelia Vîju  
 
Referinţă Bibliografică:
Viaţa ca un miracol... / Cornelia Vîju : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 762, Anul III, 31 ianuarie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cornelia Vîju
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!