Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Povestiri > Mobil |   


Autor: Mihai Leonte         Publicat în: Ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012        Toate Articolele Autorului

VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI 
  
Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriaşi, fără de care locuitorii nu pot să-şi ducă o viaţă normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriaşi ai localităţii Coronini, dispersaţi în timp.  
  
Cojocarul cel mai renumit era Vasile ŢUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, aşa zisele pieptare pentru bărbaţi şi femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era şi cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. 
  
Croitorii satului erau Nicolae CARACOANCEA şi soţia sa Elena CARACOANCEA. Soţii Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri ţesute în casă, dar şi haine domneşti ca la oraş, din materiale cumpărate. Femeile purtau în mod special fuste plisate cu şorţ, zise sucne cu bete, cum le numeau localnicii. La cămăşile naţionale se purtau şorţuri din mătase de diferite culori, diferenţiate după vârstă. Pentru îmbrăcămintea feminină se mai ocupa Călina ŢUNDREA, a lui Şândaru, care executa şoarţe cu şopoli mici, şi şopoli mari. Fiind specializată în execuţia acestor obiecte vestimentare feminine. 
  
Nicolae MARTINOVICI, a lui NIŢU era unul dintre cei mai renumiţi fierari din sat. La atelierul său amplasat chiar în centrul satului se potcoveau caii şi se ferecau căruţele în fier, întărindu-le astfel rezistenţa. Dorind ca meseria să rămână în familie, văduva acestuia, Lenca, şi-a dat fiul, pe Nelu MARTINOVICI, ca ucenic la un fierar din Moldova Veche. Mai era un fierar, Ion SCOBERCEA, predicator baptist care însă nu făcea decât lucrări mai simple, ocazionale pentru gospodarii satului. 
  
Rotarul satului era Ion SCOBERCEA, a lui Petcu, care executa numai roţi pentru căruţele sătenilor şi ocazional tâmplărie pentru case. 
  
Tâmplarul cel mai renumit din Coronini era Tănase RAICA. La atelierul său se pornea de la buştean şi se ajungea la scândura din care apoi executa diverse obiecte casnice; mese, scaune, dulapuri. Tot el executa ferestre şi uşi pentru săteni. A executat singura moară de vânt din Coronini, şi chiar din zona Clisurii. Moara lui a fost demontată şi dusă la un muzeu al satului, dar nu cunosc documente din care să se ştie la care muzeu. A început reconstrucţia unei alte mori de vânt, însă fiind mai în vârstă s-a stins înainte să o termine. 
  
Am avut privilegiul de a-l cunoaşte pe Tănase RAICA, în timpul vieţii, şi am văzut pe viu atelierul său unde acele scule de tâmplărie erau frumos aranjate cum am văzut doar prin reviste. Avea un şopron unde se tăia scândura manual, atunci când avea buştenii potriviţi. Scândurile tăiate erau puse la uscat pentru a putea fi folosite la diversele întrebuinţări. Dumnealui pregătea şi material pentru bărci.  
  
Primăria din Coronini avea un toboşar, care era un fel de guard comunal, ce îndeplinea diverse funcţii mărunte solicitate de primărie, acesta fiind Gheorghe SÂRBU. 
  
Muzicanţii satului erau Ilie BĂLOI, şi Gheorghe ŢUNDREA, de la Culă, care cântau din vioară, cât şi Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe BĂLOI, zis Cec, şi Ion ROIBAN.  
  
Am folosit pentru acest articol amintirile soţiei mele Ana LEONTE, născută în Coronini. 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI / Mihai Leonte : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 534, Anul II, 17 iunie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Leonte
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!