Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Fragmente > Mobil |   


Autor: Vasilica Ilie         Publicat în: Ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014        Toate Articolele Autorului

Prefaţa la vol. de poeme
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Scrisori de iubire 
  
În anii din urmă, unii dintre poeţii tineri se întorc - datorită bunelor lecturi- la forme de exprimare clasice: baladă, sonet, fabulă, nu o dată în ton elegiac. Am aflat aceste noutăţi vechi din cărţile ce mi se trimit, pe care le consider adevărate daruri, fiind, eu, un împătimit al formulelor tradiţionale. 
  
Oprindu-mă la elegie, care se potriveşte stărilor de bucurie tristă ale creatorului liric, retrăind minuni ale vieţii sau dorinţe eşuate, nu fac decât să limitez larga cuprindere a marii poezii din totdeauna.Şi ca exemplu luminos, mă gândesc iarăşi cu admiraţie la elegiacile minuni ale poeziei eminesciene, exemplu şi datorie de urmat pentru cei ce bat la porţile cuvântului scris.  
  
* 
  
Autoarea cărţii de faţă, scriitoarea Vasilica Ilie, confirmă cele scrise mai sus în ideia de a înfăptui o carte numai din elegii (de dragoste, se înţelege!).Cunoscută ca poetă ( vezi culegerile: „Fereastra de la răsăritul cuvântului”şi „Reflecţii), dar şi ca prozatoare ( „Răscrucea destinului”-roman, „Pete de culoare”- proză scurtă”, „Prin labirintul cuvintelor”-aforisme) ea trăieşte durerea neîmplinirii în iubire, adică a acelei stări de sublim despre care Dante spunea că: „naşte sori şi alte stele”. Dar, e potrivită, în acest caz zicerea marelui florentin?, zic da, întrucât această stare de trăire sufletească nobilă este de fiecare dată unică şi creatoare de înălţări (şi, deseori, de prăbuşiri!). 
  
Presupun că autoarea a fost prinsă de această nobilă ideie citind cartea „Elegiile lui Yorick” a marelui poet elveţian, Jacques Chessex (distins cu Premiul „Mallarme”şi tradus în mai toate limbile europene). Molipsirea întru frumos, a împins-o pe poeta noastră la un travaliu liric de calitate iar elegiile sale impresionează. Şi în cazul de faţă iubirea poate fi descoperită şi definită într-o multitudine de ipostaze, care de care mai interesantă şi neaşteptată. Poeta trăieşte astfel: dorinţa, nerăbdarea, tristeţea, nehotărârea, bucuria întâlnirii, chinul şi întrebările îndoielii, puterea încrederii şi ameţeala neîncrederii, dar, peste toate, mai ales, dorul întru împlinire dominând mistuitor, da, şi toate acestea într-o permanentă incertitudine, de unde tonul profund elegiac al majorităţii poemelor, plutind ca o ceaţă de sunete aurii pe o vale de mirezme. 
  
Fără-ndoială, Vasilica Ilie e o poetă autentică, o vitalistă luptând pentru împlinirea într-o iubire totală, spre refacerea androginului antic despre care cuvânta Platon în „Banchetul”. La intenţiile autoarei concură din plin Sfânta Natură cu alaiul anotimpurilor: poeta înfloreşte cu primăvara, se impune cu vigoarea fierbinte a verii, rodeşte bogat în toamna tainelor şi îşi domoleşte trăirile în tăcerea iernilor visătoare. Deci, eroina este a naturii în întregul său puternic şi definitoriu. Şi totuşi androginul (perechea perfectă!) nu se realizează deplin, cauza fiind lipsa participării efective a lui Yng alături de Yang din dualismul asiatic. De aici starea de neîmplinire, care devine nesiguranţă, iar poemele se zidesc elegiac. Deci masculinul este ceţos, inactiv, puţin prezent, greul poemelor împlinindu-l femeninul , care din când în când oboseşte, de atâta iubire. În totul tot, noul volum al poetei Vasilica Ilie se constituie ca o izbândă a drumului său liric şi, în context, al generaţiei căreia aparţine. Iată, aici, un text (din multele), demonstrativ: 
  
Dezamăgire  
  
Ah, mi-e greu iubite să cred  
  
că rolul nostru, pe care l-am jucat 
  
pe scena vieţii a fost iubirea! 
  
Şi mă tem că tangoul a luat sfârşit, 
  
tocmai când voiam să jucăm timpul pe degete. 
  
(În gările, unde am poposit cândva, 
  
totul a rămas inert şi alb; scaune, locomotive, 
  
felinarele de pe peroane nu mai au gaz, 
  
nesomnul împleteşte o pană de curent, 
  
visele nu-şi mai găsesc lăcaşul imaginaţiei: 
  
totul este în beznă ca şi iubirea noastră...) 
  
Mă doare gândul  
  
şi sensul cuvântului  
  
din care tocmai am ieşit; 
  
mă doare chiar lumina  
  
din întunericul căruia cu greu m-am eliberat 
  
şi nu ştiu dacă îngerul meu salvator 
  
mă va mai iubi de-acum ca-n prima zi de naştere 
  
şi îşi va mai deschide aripile ocrotitoare vreodată. 
  
Cum să mă adun 
  
din această dezamăgire şi din acest haos, 
  
când tu semeni doar depărtare între noi?  
  
Iată, vântul îmi cântă a pustietate 
  
şi mă invită la dans în paşii singurătăţii, 
  
iar eu ca o lebădă mută îl urmez vălurită de ape, 
  
dintr- un ordin care mă înspăimântă... 
  
Tonul de adâncă tristeţe, de durere chiar, al acestor poeme de iubire înlăcrimată îmi aminteşte între altele, de „Scrisorile portugheze” ale călugăriţei Mariana Alcoforado (acea mare îndrăgostită de la mijlocul secolului XVIII) care au făcut înconjurul Europei ( şi nu numai); aşadar, elegiile din această carte pot şi trebuie a fi citite în cheia unor mesaje de adâncă trăire sufletească asemeni, deci, scrisorilor de iubire... 
  
Da, Elegia rămâne, fără-ndoială, una dintre formele cele mai expresive ale genului liric. Cartea de faţă este un semn bun. Bucuraţi-vă!  
  
Radu Cârneci 
  
Buc. Mai 2014. 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Prefaţa la vol. de poeme Paşii singurătăţii (triste scrisori de iubire) - Vasilica Ilie / Vasilica Ilie : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1297, Anul IV, 20 iulie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Vasilica Ilie
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!