CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

ARHIVĂ CLASAMENTE

CLASAMENTE
DE PROZĂ

RETROSPECTIVA
DE PROZĂ
A SĂPTĂMÂNII


Acasa > Impact > Istorisire >  


Autor: Boris Mehr         Publicat în: Ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014        Toate Articolele Autorului

Vasile Doi
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Vasile Doi 
  
Pe Vasile îl chema Vasile Doi. Doi era numele de familie. Într-o noapte a avut un coşmar. Se făcea că era într-un cămin studenţesc de la Institutul de Teatru. Pe coridoare alergau tot felul de tipi şi tipe, mai mult dezbrăcaţi, strigau şi dansau, el încerca să afle unde este strada Stăruinţei, unii râdeau, cineva i-a arătat o uşă, a intrat şi s-a culcat pe un pat care după un timp a început să plutească. A privit în jur, era în largul mării. Pe mal, indivizii se hlizeau şi îl îndemnau să înoate. El nu ştia. Patul se umezea treptat, începea să se scufunde, simţea că se sufocă de frică. S-a trezit. Era la el acasă. A fumat o ţigară, i s-a făcut rău, apoi a adormit din nou. I-a povestit unui prieten ce visase. Acersta a ridicat din umeri. I-a spus – păi, eu visez chestia asta în fiecare noapte, care-i noutatea? Spune-mi ceva despre banda Crazy Hills, despre ochi scoşi cu briceagul, ceva de genul acesta. Ce îmi torni tu nu este nici votcă, nici sirop. Dă-mi opiu, ca religie. Dă-mi-o pe împărăteasa Siberiei de nevastă. Ce-mi spui tu de păcătoasa Magdalena? Dă-mi-l pe Marx să-l caftesc puţin. Secolul XXI este ceva special. Fără religie ne ducem cu toţii în Iad. Ai înţeles, idiotule? Vasile Doi se simţi jignit. Plecă la treburile lui care nu erau de nici unele. Se decise să scrie. Cândva fusese un copil sensibil, timid, visător. Redeveni copil. Credul până la capăt. Vorbea cu norii, cu cerşetorii, cu câinii, cu cine se nimerea. Calea Lactee deveni un reper absolut. Când cerul era înnorat desena cu închipuirea toate stelele. Important nu este să ai cizme sau ghete solide, ci fericire. Multă fericire. Să scrii în aşa fel ca fiecare să înţeleagă ce doreşte. Cedează locul cititorului, lasă-l pe el să te rescrie. Firescul îşi face loc singur. Avea el un coleg, chiar îl chema Firescu, nu era de râs, omul era cam posac, nefiresc de posac. Credea în viitorul omenirii, dar ceva cam peste o mie de ani. Nu-l prea iubea nimeni. Avea o vorbă – porneşte locomotiva, dă drumul la abur. Adică, pleacă de aici. Era de prin zona vulcanilor noroioşi. Ciudată fire avea Firescu. Ia cartea, învaţă, citeşte mereu, atunci ai să dai peste-al tău Dumnezeu. Altă vorbă a Firescului, pe care Vasile Doi o reţinu. De fapt , care era problema? Omul era burlac, mereu singur, scria de zor, nimeni nu-l citea. Se chinuia, îi lipsea doar o sfoară şi un cui solid. Dar nu avea curaj şi nici motiv. Începu să caute societate. Şah, table, fotbal, politică, orice subiect este bun. Plus televizor şi la urmă Internetul. Cineva, pe Internet, i-a furat identitatea şi Vasile Doi deveni Doi la Pătrat. L-au acuzat că el nu este el. Alt coşmar. Singura soluţie era să se însoare. Dar numele de familie nu mai era valabil. Nevasta i-a propus înainte de căsătorie să aleagă între Doi şi Trei. Până la urmă întemeie o familie care se numea Doi Jumătate. Dar asta este altă poveste.  
  
BORIS MARIAN 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Vasile Doi / Boris Mehr : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Boris Mehr
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către administrația publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.



 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

 
CLASAMENTE
DE POEZIE

RETROSPECTIVA
DE POEZIE
A SĂPTĂMÂNII
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!