Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



Varvara Magdalena Măneanu, ChirilăEnescu, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER  

 

Varvara M.Măneanu  

Chirilă Enescu  

 

 

Valoroase mărturii de civilizaţie şi cultură, colecţionate înainte de 1918 şi care reflectă viaţa unor comunităţi din Vechiul Regat, dar şi din ţinuturile româneşti încă neunite cu Ţara: Banatul, Ardealul, Crişana şi Maramureşul, Basarabia şi Bucovina sau a celor de la Sud de Dunăre, ori ale minorităţilor turco-tătare, armene, lipovene etc. 1se păstrează la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Tr Severin, unde se valorifică în mod specific muzeal şi stiinţific. Pentru a putea înţelege mai bine această diversitate a patrimoniului muzeului trebuie să rememorăm un pasaj de istorie locală interbelică a oraşului Tr Severin, când aici a funcţionat Muzeul Dr.C.I.Istrati. Acesta, prin structura patrimoniului şi povestea constituirii sale (de la colecţia particulară Maria Istrati Capşa devenită apoi Colecţia Dr.C.Istrati Capşa, şi apoi, ajunsă şi expusă la Tr Severin după 1925 ca Muzeul Dr.C.I.Istrati a avut un caracter naţional. Muzeul a avut şi un catalog sumar tipărit în 19322fiind apreciat de către Pompiliu Costescu, care s-a ocupat şi de reorganizarea acestuia şi apoi l-a prezentat în revista de cultură Boabe de Grâu, din anul 19333 a devenit o moştenire de preţ pentru instituţiile culturale moştenitoare ale patrimoniului transferat acestora după desfiinţarea din 1949.  

În materialul de faţă continuăm semnalarea prezenţei de artefacte provenite din zone îndepărtate de Mehedinţi. Este vorba, după părerea noastră, de o raritate, un pomelnic din 1829, din Moldova şi care a făcut parte din inventarul Muzeului Dr.C.I.Istrati din Severinul interbelic. Acesta se afla expus la -Secţiunea Bisericească, după cum rezultă din Catalogul Muzeului Dr.C.I.Istrati4o raritate în rândul acestui tip de obiecte legate de cultul creştin.  

Încercăm să reconstituim un posibil drum, parcurs de pomelnicul, datat 1829, realizat într-un centru de olărie din Moldova, până a juns în colecţiile Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. Cel mai probabil acesta este unul dintre cele aproximativ 15 pomelnice expuse la secţiunea Cultul în cadrul Expoziţiei Generale Române, Bucureşti 1906, şi care după finalizarea evenimentului au intrat în fondul colecţiei Dr.C.I.Istrati, pe când acesta se afla încă la Bucureşti. Când afirmăm aceasta ne bazăm pe datele oferite de Catalogul Expoziţiei Generale Române, Bucureşti 1906, de unde aflăm că s-au aflat printre expozanţii cu obiecte privind Cultul Ortodox.  

Continuând periplu urmat de pomelnicul din 1829, după participarea sa la Expoziţia generală română, Bucureşti 1906, constatăm că acesta a fost inclus în fondul Colecţiei Dr.C.I.Istrati al cărei comisar general a fost Dr.C.I. Istrati şi apoi în Muzeul Dr.C.I.Istrati.  

Acest mare colecţionar şi organizator de colecţii, muzee, a făcut apel la cei care trimiseseră artefacte pentru Expoziţia Generală Română din 1906 să doneze unele dintre exponate, pentru organizrea unui Muzeu Naţional al tuturor Românilor. Dr. Istrati a reuşit să pună bazele acestui muzeu având ca temelie Colecţia sa Istrati –Capşa precum şi numeroase artefacte care fuseseră expuse la Expoziţia din 1906. În lipsa unui local adecvat şi ameninţate cu degradarea şi dispariţia după moartea întemeioetorului acestea au fost aduse, prin grija marelui ctitor cultural severinean Theodor Costescu, student al Dr. Istrati, la Tr Severin unde se terminase Palatul Cultural în a cărui aripă de vest, muzeul fondat de Dr. C.I.Istrati, avea condiţii optime de conservare, etalare şi valorificare muzeologică şi ştiiinfifică. Aşa a ajuns şi acest pomelnic la Tr Severin.  

Considerăm că este vorba de o raritate întrucât cele mai cunoscute pomelnice în literatura de specialitate şi în muzee sunt cele scrise pe hârtie sau pe lemn.5  

Piesa la care ne referim se află în Fondul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, Secţia de istorie, este o placă de ceramică, smălţiută, scrisul zgrafitat, pe fond alb, pe marini puncte de formă difuză, de culoare verde (pare lucrată intrun atelier de olărie ce confecţiona cahle, cărămizi, ţigle şi plăci smălţiute decorative-pe verso se văd urme în lut de la mişcarea roţii) are forma dreptunghiulară, cu latula îngustă ca bază, iar partea superioară este terminată în formă triunghiulară, în vârf prevăzută cu un orificiu pentru agăţare, lăţime: înălţimea 14cm, lungimea 11,5 cm, lăţimea 8 cm, grosimea 1cm. În partea superioară, unde era agăţătoarea, este uşor ciobită cu lipsă de material , dar se vede urma orificiului pentru agăţare. Pomelnicul este în limba română, scris cu alfabet de tranziţie şi are următorul conţinut : vii: Dumitru, Paraschiva; morţii: Georghi, Krâstena, Gavril, Maria şi toţi(morţii, n.a.), 1829 mai 30, biserica la Rediu, pomeneşte părinte pe robii aceştia.  

Suportul pe care este scris pomelnicul, ca suprafaţă limitat, iar din punct de vedere tehnic trebuia realizat scrisul tot în timp optim pentru ca lutul să nu se întărească, a concurat la limitarea pomelnicului la cele mai importante persoane în viaţă cel mai probabil comanditarii pomelnicului, şi cele mai apropiate rude sau cunoscuţi dintre cele decedate, ceilalţi care ar fi trebuit pomeniţi sunt trecuţi într-un cuvânt la şi toţi. Acesta a fost scris în data sau pentru data de 30 mai 1829, ( de remarcat că 30 mai 1829 a căzut într-o zi de sâmbătă), când ar fi trebuit citit, iar apoi cei înscrişi în pomelnic an de an să fie pomeniţi în mod special pentru această dată. De asemenea, alegerea celor care au comandat acest pomelnic pe suport de lut ars, care să nu fie afectat în caz de incendiu, faptul că pomelnicul prezintă orificiu pentru agăţat, ne face să inclinăm a crede că a fost destinat unei biserici de lemn aparţinând unei aşezări din apropierea unui rediu, care a căpătat cu timpul denumirea Rediu, după cum arată şi textul acestui pomelnic( şi nu Laredi cum eronat a fost desluşit în trecut).  

Faptul că există multe nume de aşezări (sate, comune ) REDIU ridică dificultatea de a identifica cărei biserici dintr-un sat cu numele de Rediu, aparţine pomelnicul în discuţie. Putem însă presupune că acesta a aparţinut unei biserici mai vechi, în locul căreia s-a ridicat alta la sfârşitul sec al XIX-lea unde s-a păstrat pomelnicul până ce a fost trimis pentru Expoziţia din 1906 de la Bucureşti.  

Astfel, având în vedere unele date istorice ale satului Rediu Galian6putem crede că pomelnicul provine de la Biserica cu hramul “Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena “, construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, în formă de corabie. A fost construită înainte de anul 1877, anul construirii fiind necunoscut. Se presupune că este ctitoria lui Ilie Smău, Gheorghe Popovici şi Gheorghe Oncu, probabil fiind comandat de de către Dumitru Galian(1812- 1914) mai târziu preot şi ctitor al Bisericiidin acelaşi sat cu hramul „Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, este consruită în anul 1896, din cărămidă, pe temelie de piatră 7 Pomelnicul poate fi şi de la o veche biserică a satului Rediu-Mitropoliei. Acesta este un sat vechi, unde Mitropolia Iasi a avut un teren cu o pădure, rediu si o biserica construita din lemn, din care astazi a mai rămas doar piatra de la temelie, iar în zonă la Popricani a avut moşie boierul Dimitrie Paşcanu care a zidit biserica din Popricani în 1812) dar să fi comandat un pomelnic care să fie pomenit la biserica de la rediu 8în pomelnic rediu apare scris cu literă mică), care ţinea de Mitropolie. După dezfectarea acestui lăcaş obiectele de cult au ajuns la Mitropolia Moldovei de unde pomelnicul a fost trimis la Expoziţia din 1906.  

Alt RediuAldei(comuna Aroneanu), de unde ar putea proveni obiectul, se situeaza la aproximativ 4 km de centrul comunei, pe directia nord-est, pe versantul nordic al dealului cu acelasi nume. Desi este atestat documentar din 1772, cu o biserică din 1718 cu hramul Sf. Ilie Tesviteanul, începuturile existentei sale se pierd în trecut. Biserica a suferit modificări, adăugiri în sec al XIX-lea şi probabil cu ocazia unei târnosiri s-a comandat pomelnicul.9  

La Rediu (com. Rădăuţi Prut) există o biserică construită la 1860, având hramul Sf.Gheorghe, dar hramul sărbătorit pe 9 mai,10dar poate să fi fost construită pe locul alteia mai vechi. În acest caz deşi nu putem fi foarte siguri tehnica de realizare a textului prin zgrafitare, culorile utilitate, alb, verde ne poate sugera o îngustare a ariei de provenieţă în nordul Moldovei, ce corespunde cu aria de răspândire a ceramicii zgrafitate de Bucovina,11din centre precum Rădăuţi, Opoşnea, Kossov, Colomea.  

Având în vedere cele arătate, putem afirma că pomelnicul prezentat este o raritate în domeniu, din punct de vedere al suportului, materialului şi tehnicii în care este realizat, că cei trecuţi în pomelnic, în primul rând Dumitru, Paraschiva, Georghi, Krâstena, Gavril, Maria şi toţi, au fost legaţi în mod deosebit, din punct de vedere al credinţei şi spiritual de biserica la Rediu, (poate chiar ctitori)căci în rugămintea către preot aceştia doreau să fie pomeniţi anume la această biserică. De asemenea că pomelnicul a fost realizat într-un atelier de olărie, fie ţărănesc, fie unul de pe lângă o mânăstire, din ţinutul Rădăuţi, după similitudinea pe care o arată pomelnicul cu ceramica zgrafitată de Bucovina, iar după acurateţea scrisului acesta pare să fi fost scris de un ştiutor de carte, un monah, preot, călugăr, poate chiar într-un atelier de olărie pe lângă o biserică sau mânăstire din ţinutul Rădăuţi. Iniţial, acesta a fost comandat pentru a fi citit într-o biserică de lemn(sistemul de prindere fiind prin agăţare, placa fiind prevăzută cu un orificiu).  

Chiar dacă nu am stabilit cu exactitate din biserica cărui sat Rediu provine, această piesă, destinată cultului, este o raritate din punct de vedere al materialului şi tehnicii de realizare, dar şi al categoriei de obiecte legate de practicarea cultului de către credincioşi-pomelnicele închinate bisericilor.  

 

 

NOTE  

1.Varvara Magdaleana Măneanu, Colecţia dr.C.I.Istrati -Valorificarea ei în cadrul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier: Ceramica transilvăneană.(‘’Revista Muzeelor‘’,XXX,1993,nr.1.,p.49-50); O instituţie culturalănaţionalădin trecutul Severinului: Muzeul ‘’Dr.C.I.Istrati’’.(‘’Porţile deFier’’an.I.,nr.1.1996.p.6-7.) ; Interferenţe culturale româno-franceze în Colecţia ‘’Dr.C.I.Istrati ‘’(‘’Porţile de Fier‘’,an.II,nr.2.1996.p.10-11); Colecţia istorico-etnografică‘’Maria Istrati-Capşa’’la Tr-Severin ‘’.Catalogul cositoarelor , (Porţilede Fier ‘’,an.I.,nr.4.,p.11-13.); Gaea sau Venus -o statuetădin colecţia ’Maria Istrati Capşa‘’-regăsită.(‘’Porţile de Fier’’an II.,nr.1.1997,p.19-20.) ; Colecţia Maria Istrati Capşa. Arămuri şi alămuri .Catalog.(‘’Drobeta ‘’,VIII,1998,p.211-220); Consideraţii privind evoluţia ceramicii de secol XX din Oltenia şi Muntenia.(‘’Porţile de Fier‘’,an III ,nr.1.,1998,p.19-24.); Un almanah rusesc de la începutul secolului XIX în biblioteca Muzeului Regiunii Porţilor de Fier .(‘’Drobeta ‘’ buletin ştiinţific trimestrial ,an I ,nr.3-4 ,1994 .,p.38-39 ); Catalogul obiectelor de cult.(I ) .Pristolnice.(‘’Drobeta ‘’,X ,2001.p.2160-227); Catalogul obiectelor de cult (II ) Drobeta XI , 2002, p 443; Ceramica zgrafitatădin Bucovina, Porţile de Fier ‘’an V,nr.1(10)2001,p.10.); Recipiente monetare în colecţiile Secţiei de artăpopularăa Muzeului Regiunii Porţilor de Fier,(Porţile de Fier’’an V,nr.1.(10),2001,p.20); Ceramică din Moldova în colecţiile Muzeului Regiunii Porţilor de Fier- proiect de expoziţie în (Revista Muzeelor, an XXXX, nr.1-2/ 2004,p. 107); Dr.C.I.Istrati şi antichităţile egiptene , în (Porţile de Fier , an VI , nr. 1 (11), 2002, p. 25); Samovare ruseşti în colecţiile Muzeului Regiunii Porţile de Fier , în( Porţile de Fier , an VII , nr . 1 ( 13 ) p. 24); Obiecte de artă decorativă monumentală din colecţie Dr. C.I.Istrati , distinse cu diploma de onoare, clasa I , la Expoziţia Generală Română, Bucureşti, 1906. în, (Drobeta, arheologie -istorie , XV, 2005, p. 236); Prezenţa minorităţii turco tătare la expoziţia generală Bucureşti 1906. Elemente de civilizaţie turco tătară la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.(Drobeta, XVII, 2007, p. 257-265); Aspecte istorice etnografice privind olăritul în Argeş. Ceramica pictorului Ion Marinescu Vâlsan, în colecţiile Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, în(Porţile de Fier , an XIII, nr.19, 2011, număr special consacrat a 190 de ani de la Revoluţia de la 1821. p.32-37.); Mite Măneanu, Noi date privind istoria României cuprinse într-un manuscris sârbesc din secolul al XVI –lea: Pomelnicul Mânăstirii Cruşedol, în (Mehedinţi Istorie şi Cultură, vol.1, p.49-53); Juan Petroi, Ceramică ornamentală moldovenească, (Drobeta, vol. V, Tr Severin, 1982, p.125-129)  

2. Varvara Magdalena Măneanu, O instituţie culturală naţională din trecutul Severinului: Muzeul Dr.C.I.Istrati,(Porţile de Fier, Revista Societăţii Naţionale de Ştiinţe Istorice din România, an I, nr.1, 1996, p.2);Idem, Colecţia istorico etnografică Maria Istrati Capşa, la Tr Severin.(Porţile de Fier, Revista Societăţii Naţionale de Ştiinţe Istorice din România, an I, nr.4, 1996, p.11); Catalogul Muzeului Dr.C.I.Istrati, Tipografia Datina, Tr Severin, 1932, p. 32.  

3. Pompiliu Costescu, Palatul Cultural, Boabe de Grâu, 1933, 3. an IV, nr.12, p.727-745  

4. Catalogul Muzeului Dr.C.I.Istrati, p.32  

 

 

 

 

5.Mite Măneanu, op.cit, p. 49-53; Varvara M. Măneanu, Obiecte de cult creştin în Colecţiile Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta, XI-XII, p.448- găsim un pomelnc pe o cruce de lemn, datat(1837).  

provenit de la preotul şi cunoscutul folclorist Gh.Dumitrescu Bistriţa, din Mehedinţi.  

6.Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org  

7. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.protoieriavaslui.ro  

8. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org; Andi Daschievici, Pietrele funerare de la Rediu-Mitropoliei, Biblioteca publică Popricani, http:// www.monumenteiaşi.ro  

9.www.biserici.org  

10. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org  

11.Varvara Magdalena Măneanu,Ceramica zgrafitatădin Bucovina, Porţile de Fier ’an V,nr.1(10)2001,p.10.  

 

Referinţă Bibliografică:
Varvara Magdalena Măneanu, ChirilăEnescu, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 860, Anul III, 09 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!