Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

VARVARA MAGDALENA MĂNEANU  

CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII  

 

Varvara M.Măneanu  

 

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea Europa este dominată de Revoluţia din 1848 carea influenţat nu numai latura socială, economică, ştiinţifică şi filosofică ci şi pe cea religioasă. Astfel, în viaţa creştină din Răsărit, printre ortodocşi au pătruns marile postulate cu privire la libertatea naţională, socială, economică şi culturală 1-.,  

Teologii români au tradus la început opere de frunte din acest domeniu, din greceşte şi slavonă şi apoi au pornit la expuneri proprii de teologie ortodoxă, folosind noi ediţii de Psaltiri, Biblie, Vieţile sfinţilor Liturghii Cazania lui Varlaam. În Mitropolia Ungrovlahiei au excelat între alţii Mitropolitul Nifon .2/ Pentru anii 1848 1849 colectivul de istorici ce au alcătuit noul Tratat de Istoria Românilor vol. VII , tom I ,Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, defineşte cititorului aceste evenimentele din punct de vedere istoric : Ocupaţie şi represiunea Revoluţiei .3/  

Este adevărat că abia în perioada următoare 1849-1853 încep să se observe efectele programului de la 1848. Printre efectele pe termen lung pot fi luate în considerare adoptarea şi aplicarea unor importante reforme care au pregătit Unirea de la 24 Ianuarie 1859.  

Opera de reformă a fost dusă în diverse direcţii. În ceea ce priveşte viaţa spirituală, bisericească, în Ţara Românească a fost constituită o nouă ierarhie a Bisericii , mitropolitul Neofit retrăgându-se, iar locul lui fiind luat de gospodarul mitropolit Nifon (14 sept 1850- 5 mai 1875)- cum pe drept îl denumeşte reputatul istoric Dan Berindei- acesta fiind între altele creator de seminar şi tipografie de carte religioasă 4-  

Mitropolitul Nifon s-a născut în Bucureşti, în 1789 ,din părinţi macedoneni , după unii bulgari, care se ocupau cu blănăria În 1809 a intrat în monahism, la mânăstirea Cernica, de unde este adus în 1827, la Râmnic de episcopul Neofit În 1805-1836 este cinstit cu rangul de arhimandrit , iar în 1839 i se încredinţează şi egumenia Mânăstirii Cozia. În 1841 este adus la Bucureşti de Neofit ,care-l face vicar al Mitropoliei. La 24 octombrie 1843 este hirotonit arhiereu, şi în 1848 este trimes la Episcopia Râmnicului cu reşedinţa la Craiova ( în 1847 , biserica şi reşedinţa episcopală din Râmnicul Vâlcii arsese) în calitate de cârmuitor provizoriu al Episcopiei ,care din anul 1840 ( când Neofit fusese ales mitropolit ) era vacantă . Un an mai târziu , la 11 august 1849 în urma demisiei lui Neofit, este numit de domnitorul Barbu Ştirbei locţiitor al scaunului mitropolitan din Bucureşti, iar la 14 septembrie 1850 este ales mitropolit .  

În timpul frământărilor ce au precedat Unirea din 1859, mitropolitul Nifon s-a arătat la început rezervat asupra îmbrăţişării acestei înalte idei, dar pe măsura trecerii timpului şi acesta a fost pătruns de spiritul modern al epocii acţionând în spirit unionist cu toată căldura , prezidând la 22 septembrie 1857 şedinţa de deschidere a Divanului Ad-hoc din Tara Românească şi îndemnând pe deputaţi să fie la înălţimea împrejurărilor, trăite atunci de ţară. Doi ani mai târziu , la 24 Ianuarie 1859 mitropolitul Nifon a prezidat şi Obşteasca Adunare Electivă , care l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza domn şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări . În vremea domniei lui Cuza Vodă sprijină o parte din reforme  

Dar personalitatea deosebită a Mitropolitului Nifon şi-a pus amprenta şi a contribuit la menţinerea flăcării vieţii duhovniceşti în această perioadă frământată.  

Din acest punct de vedere un rol important l-a jucat tipărirea de carte religioasă ieşită de sub teascurile Tipografiei reînfiinţată de Nifon Mitropolitul. Este vechea tipografie munteană, mutată de la Tîrgovişte , odată cu strămutarea Mitropoliei la Bucureşti, în 1678 . În 1745 i se zicea Tipografia domnească. Această Tipografie a funcţionat până în anul 1836, când încetează, spre a fi reînfiinţată de Nifon mitropolitul în 1852 . Se poate vedea o legătură între vrednicia şi cultura mitropoliţilor şi episcopilor şi înfiinţarea şi activitatea tipografiilor. Dacă în perioada premergătoare mitropolitului Nifon cultura bisericească din motive obiective a stagnat, istoria recunoaşte că Mitropolitul Nifon 5/ a fost un mare şi bun următor al datinilor de ctitorie culturală. Tipografia mitropolitului Nifon urmănd un program editorial sub îndrumarea mitropolitului Nifon a făcut faţă nevoilor timpului S-au tipărit aici într-un interval de timp scurt 1852-1862 aproape toate cărţile de ritual. Apostolul Liturghierul, Octoihul, Ceaslovul, Molitvenicul, Triodul, Evanghelia , Chiriacodromionul , Mineele .  

Câte din aceste monumente de cultură romănească se mai păstrează ?!Depozitele eparhiale au avut ca dată limită de colectare cărţile tipărite până la 1830 6/. Oare tipăriturile contemporane perioadei Unirii Principatelor, cât şi cele ieşite de sub teascurile Tipografiei Cărţilor Bisericeşti să nu prezinte valoare documentară şi istorică pentru studiul evoluţiei vieţii religioase ?!  

Această problemă a fost ridicată încă din anul 1933 .  

Succesiunea cronologică a cărţilor de ritual tipărite la Tipografia Cărţilor Bisericeşti s-a reconstituit din registrele de comenzi. Ar fi fost mai bine ca să se fi folosit chiar biblioteca tipografiei în care ar fi trebuit să se păstreze cel puţin câte un exemplar din fiecare carte şi din ediţia fiecărei cărţi tipărite . .S-ar fi putut urmări evoluţia stilului şi a exactităţii traducerii fiecărei ediţii. O astfel bibliotecă nu s-a întemeiat la Tipografia Cărţilor Bisericeşti.7/  

Această situaţie fiind descrisă, ne îndoim că azi lucrurile ar sta altfel date fiind condiţiile politico-istorice din a doua parte a secolului XX.. De aceea considerăm că ar trebui grabnic să ne reevaluăm atitudinea faţă de monumentele culturii noastre aparţinând vieţii spirituale -religioase româneşti .În această privinţă un rol important în salvarea acestui semnificativ patrimoniu l-ar putea avea Episcopia Severinului şi Srehăii, recent înfiinţată. Aceasta ar putea să-şi asume autoritatea morală de a completa Depozitul eparhial de carte veche, în vederea unei ulterioare valorificări, cu monumentele de cultură spirituală aparţinând celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX -lea, secol dominat de două evenimente politico istorice cruciale Revoluţia de la 1848 şi Unirea Principatelor Române-24 Ianuarie 1859 . Acest lucru devine cu atât mai mult îndreptăţit, cu cât noile norme de clasare a bunurilor culturale mobile 8- permit luarea în discuţie a valorii documentar istorice a cărţii religioase din a doua jumătate a secolului al XIX -lea.  

Lăsând faptele de istorie, evenimentele de la 1848 şi cele ce au urmat în continuare în seama istoricilor spre dezbatere şi reevaluare, noi considerăm că paşoptismul este o stare de spirit caracteristică continentului European ce s-a manifestat şi la noi pătrunzând şi pe cale spirituală ,duhovnicească, utilizând ca instrument cartea religioasă . Chiar dacă paşoptismul s-a manifestat cu diferite intensităţi şi efecte dorite imediate, inegale în diferite zone , în esenţă această nobilă stare de spirit şi-a îndeplinit menirea continuându-şi probabil şi în prezent lucrarea asupra spiritului european spre o nouă treaptă a devenirii sale.  

 

 

NOTE  

 

1.Milan Şesan , Din teologia ortodoxă a secolului XIX , în Mitropolia Banatului(M.B.), an XX, nr. 4-6 p. 277.  

2.Ibidem, MB ,p.282-283.  

3 Istoria Românilor ,vol VII, tom. I, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003.,p.411.  

4.Ibidem,p. 413.  

.5.După o păstorie de aproape 25 de ani , în care înfăptuieşte o serie de lucruri remarcabile îşi dă obştescul sfârşit la 5 mai 1875 fiind înmormântat în cimitirul mânăstirii Cernica unde şi-a început viaţa monahală .Mai pe larg despre contextul general al activităţii sale vezi Pasculescu Orlea, Popa Şapcă la mănăstirea Hotărani ( Romanaţi) , în Mitropolia. Olteniei , an XIII, nr.10-12 ,1961, Craiova , p.770  

6.Pentru istoricul constituirii acestui fond de carte religioasă vezi Varvara M.Măneanu (V.M.M.), Carte veche românească din secolele XVII-XVIII la Protoieria din Tr-Severin , în Porţile de Fier ,Revistă de istorie şi cultură , an II ,nr. 1, 1997 ,p.5 .V.M.M.,Carte de secol XIX-lea la Protoieria Drobeta Tr-Severin , Ibidem, an III , nr.2, 1998, p.22, şi V.M.M . Parcul Natural Porţile de Fier –viaţa spirituală.Carte religioasă veche românească ,în Apollodor, anul I, nr.5., iulie 2004, p.44..Despre carte religioasă în judeţul Mehedinţi mai pe larg vezi la nota 1 art cit, p. 49  

7. T.P.Păcescu , Tipografia Cărţilor Bisericeşti , în Boabe de Grâu , an, IV, nr.11, noiembrie , 1933,p.665.  

8. Norme de clasare a bunurilor culturale mobile , publicate în Monitorul Oficial nr.349 din 24 mai 2002.  

 

 

Referinţă Bibliografică:
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 867, Anul III, 16 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!