Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



Dr.MITE MĂNEANU, Bisericile oraşului Cerneţi

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI 
  
Dr.MITE MĂNEANU 
  
Cea mai veche biserică de la Cerneţi a fost din lemn, 
  
probabil de la mijlocul sec.XVI, când s-a întemeiat satul. 
  
Urmele acesteia nu s-au găsit însă, nici tradiţia nu este 
  
edificatoare. Părerea, împărtăşită şi de Nicolae Iorga, că la 
  
Banoviţa, sediul “vechilor Banoveţi” mehedinteni, ar fi fost 
  
primul nucleu şi prima biserica întemeiată de cei retraşi de la 
  
Severin, după distrugerile repetate din perioada 1482-1524, 
  
este greu de documentat, deşi la 1804 polcovnicul Iordache 
  
Severineanu, îmbogăţit din activităţi comerciale la Cerneţi, 
  
călător la Ierusalim de unde s-a întors hagiu, ridica tocmai aici 
  
pe moşia sa de la Banoviţa, o biserica de zid, probabil pe 
  
ruinele uneia mai vechi din lemn, o înzestrează cu moşii şi 
  
venituri, îi stabileşte menire de şcoală şi de “ajutorinţa 
  
“săracilor 149. 
  
O situaţie oarecum asemănătoare întâlnim şi în cazul altei 
  
biserici din zona Cerneţiului, cea de la Piatra Albă, refăcută din 
  
zid în secolul XIX 150, dar cu o poziţie periferică determinată 
  
de concentrarea boierilor şi megieşilor în vatra Cerneţiului şi 
  
lângă Topolniţa, iar apoi prin mutarea la Severin a celor rămaşi 
  
răzleţiţi la Piatra Albă, Tunari şi Valea Copcii, până în 1860 
  
mahalale ale oraşului Cerneţi.În mod cert însă se poate 
  
documenta ca cea mai veche biserica a Cerneţiului, existentă şi 
  
astăzi, este Sfânta Troiţă (Treime), care a şi fost recent 
  
restaurată de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, 
  
însă numai biserica, nu şi chiliile şi zidurile înconjuratoare.151. 
  
După cum am menţionat şi în subcapitolul consacrat 
  
moşiei Cerneţi, Biserica -mânăstirea Sfânta Troiţă, începută de 
  
efemerul domn Gheorghe Ghica în 1660 a fost de fapt teminată 
  
în 1662 de domnitorul Grigore Ghica III, după întoarcerea sa 
  
de la asediul cetăţii Uyvar şi din campania antihabsburgică. În 
  
documentul din 9 mai 1662 se precizează :”făcut-am şi am 
  
140 
  
zidit din temelii “152mânăstirea pe care la 20 mai 1663 o 
  
închina Tismanei 153. În 1730 mânăstirea era însă desfiinţată. A 
  
servit totuşi ca biserică pantru orăşeni, iar în timpul Revoluţiei 
  
din 1821 ca punct întărit (clopotniţa se preta foarte bine la 
  
aceasta ) alături de Cula lui Tudor Vladimirescu de pe dealul 
  
Curila (“Poiana Hoţească“ )154, la Piatra Alba. A fost înzestrată 
  
cu o parte din vechea moşie a Buzeştilor de la Cerneţi (altă 
  
parte a fost donată Mânăstirii Govora ), cumpărată de domn în 
  
acest scop. Este situată în partea de sud a Cerneţiului, cu plan 
  
în forma de cruce, cu zidărie groasă de cărămidă şi piatră. Are 
  
un pridvor încăpător, deschis, sprijinit pe stâlpi circulari ciopliţi 
  
cu măiestrie. N.Iorga asemăna turnul impunător ce se înalţa 
  
deasupra acoperişului, în poziţie centrală, cu cel al bisericii 
  
Dragoslavele-Muscel, la rândul ei inspirată de modelul 
  
mânăstirii Câmpulung. O caracteristică de valoare o da brâul 
  
care încinge exteriorul, iar în ocniţe existau picturi de sfinti în 
  
picioare, azi sterşi şi din păcate nerestauraţi 155. Tot pe peretele 
  
exterior (partea de sud )lângă pridvor se afla portretul săpat în 
  
piatră şi încastratrat în zid al lui Ghenadie ecleziastul şi 
  
înscripţia “Ghenadie,1819 ecleziastul “156. Biserica are şi un 
  
amvon (o raritate în zona ) semn al statutului ei de biserica 
  
Domnească, aflată într-un oraş, capitală de judet. Inscripţia de 
  
pe amvon reflecta totodată şi atitudinea notabilităţilor 
  
Cerneţiului faţă de această veche şi prestigioasă ctitorie 
  
domnească astfel : ”Cade -să, a şti că acest amvon s-a zugrăvit 
  
cu toată cheltuiala boierilor oraşeni, neguţători cum la vale 
  
arată spre pomenire Dumnealor: Stefan Miculescu, Stanciu 
  
Fratoştiţeanu, Ioan Gărdăreanu, Nica Popovici, Ion Vicsoreanu, 
  
Stefan Burileanu, Dumitru Pleniceanu, Mihai Ciupagea, Staicu 
  
Poroineanu, Constantin Oprea, Ioan Zagujanu, Ion Burileanu, 
  
Alecsae Petrescu, Ion Ciupagea, Noca Lupescu, Călin cu 
  
cismarii lui.157 “. De fapt peste tot în biserică existau inscripţii 
  
care aminteau de donaţiile făcute de cernăţeni constând în 
  
icoane, cruci, policandre, clopote, veşminte, cărţi s.a.158 În 
  
141 
  
privinţa evoluţiei acestei biserici -mânăstire o pisanie târzie şi 
  
tabloul ctitorilor sunt lămuritoare 159. După cum am mai arătat, 
  
mânăstirea Sfânta Troiţa a fost înzestrată de domnitorul ctitor 
  
cu jumătate din moşia Cerneţiului (cumparată în acest scop de 
  
la descendentii Buzeştilor )moşie care împreună cu “ cu movila 
  
“a fost confirmată Tismanei în 1714160. De asemenea, mai 
  
beneficia de o cotă parte din vama târgului şi din vinărici şi din 
  
veniturile unei mori (darâmată de iereul Ghenadie )161. Mai 
  
avea vie în dealul Poroinei (dăruită în 1677 de Stanca Milisivoe 
  
din Cerneţi ), 1 pogon 15 şi o pădure pe dealul Orgutova, 2 
  
pogoane grădini s.a.162.Cu aceste venituri precum şi cu alte 
  
donaţii Mânăstirea Sfânta Troiţă a reuşit să întreţină şcoala 
  
grecească şi românească într-o perioadă în care învăţământul 
  
public nu fuseses instituit 163. 
  
A doua biserică importantă a Cerneţiului a fost ridicată 
  
un secol mai târziu pe un loc aflat în zona centrală a oraşlui 
  
(de fapt a noului perimetru negustoresc populat la sfârşitul sec 
  
XVIII ), însă pe aceeaşi uliţă principală, care începea la Sfânta 
  
Troiţa. Piatra de temelie a fost pusă în 1784 din initiaţiva 
  
boierului Radu Plesoianu şi a rudelor sale Dimitrie şi Stoican 
  
Plesoianu, iar dublul hram ales a fost consacrat Sfântului 
  
Nicolae şi Sfântului Spiridon. Pleşoienii nu au reuşit sa o 
  
isprăvească din lipsa de bani. După zece ani de încercări s-a 
  
făcut apel la marele logofăt Ion Glogoveanu (fost ispravnic la 
  
Cerneţi ) care reuşelte să o termine în 1694. Cunoscutul zugrav 
  
Gheorghe, a fost al doilea portar, pictează sfinţii164. Noua 
  
biserică în formă de corabie este mai mare decât Sf. Treime, 
  
pictată în stil bizantin( turcii au deteriorat-o la începutul 
  
secolului al XIX –lea. Avea un pridvor deschis şi un brâu 
  
exterior care separa două rânduri de ocniţe. Două turle 
  
octogonale, cu baze pătrate, care apăra pridvorul şi mijlocul 
  
clădirii. Tabloul ctitorilor cuprinde atât ctitorii iniţiali ( 
  
Pleşoienii), cât şi pe cei noi, Glogobevii, fiind zugrăviţi cu o 
  
142 
  
artă deosebită care redă elemente interesante de fizionomie, 
  
costum de epocă şi atitudine165. 
  
La împrejmuirea din 1858 au contribuit mulţi locuitori ai 
  
Cerneţiului, la fel ca şi la întreţinerea şcolii “ţinută “ de preotul 
  
bisericii, în anii 1820-1830. 
  
A treia mare biserica a Cerneţiului se afla pe aceeaşi ulită 
  
principală, cam la mijlocul distanţei între cele două anterioare. 
  
Are hramul Sfântul Ioan Botezătorul şi forma deja consacrată 
  
de navă. Clădită temeinic din cărămidă, păstrează brâul exterior 
  
ce separa cele două rânduri de ocniţe. Pisania mărturiseşte ca a 
  
fost teminată în 1820, deci în perioada de creştere a 
  
Cerneţiului, devenit un important centru comercial în zonă. A 
  
fost zugrăvită de popa Mihai “cliricul ot Târgu Jiul “şi de 
  
“Ioan sân popa Dobre,calfa,1820,oct.15 “. 
  
Tabloul ctitorilor ne oferă imaginea reprezentativă a noii 
  
boierimi a Cerneţiului care ţinea să intre şi prin ctitorii 
  
bisericeşti în rândurile vechii boierimi. De asemenea reflecta şi 
  
ridicarea negustorilor, meşteşugarilor, slujbaşilor, care 
  
acumulează resurse financiare importante şi se pot implica în 
  
actiuni caritabile şi ctitorii publice.  
  
NOTE 
  
* O variantă a acestui studiu vezi Mite Măneanu, 
  
Cerneţi- creşterea şi decăderea unui oraş, în Porţile de Fier. 
  
Revistă de Istorie şi Cultură, an VIII, nr. 1 ( 14 ), 2004, p. 6-27 
  
149.N.Iorga, Sate şi mânăstiri din România, Bucureşti, 
  
1905, p.338.; Florea Stanculescu, op.cit, p.177-178. 
  
150. Într-o catagrafie bisericească din 1840 Piatra Albă 
  
figurează ca proprietate a Mânăstirii Cozia având biserică de 
  
zid cu hramul Adormirea Maicii Domnului, făcută de popa 
  
Ioan Bădescu şi Ion Ciocazan în 1814. 
  
151.N.Iorga, Sate şi mânăstiri, loc cit.; Vasile Drăgut, 
  
op.cit, p.17-25; Gabriel Crăciunescu, Cornelia Balaci, Biserica 
  
Sfânta Treime din Cerneţi,în “Drobeta “,IX,1999,p.128-133. 
  
152.N.Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi 
  
monumentelor feudale din România I Tara Româneasca, 
  
Craiova,vol.1., 1970, p.151 sI 254. 
  
153.În documentul de închinare se precizează “Ca să fie 
  
sfintei mânăstirii metoh mânăstirea Domniei Mele de la 
  
Cerneţi hram Sfintei Troită, care mânăstire ziditu-o am Domnia 
  
Mea şi o am înalţat-o din temelia ei “.(Al. Stefulescu, 
  
Mânăstirea Tismana,Buc.,1909.,p.340-341.) 
  
154.V.Dragut, op.cit, p.17-18. 
  
155.N.Iorga, Sate şi mânăstiri, p.338. 
  
156.N.Iorga a mai reuşit să descifreze alte câteva 
  
inscripţii (astăzi şterse ) astfel :”La 1819 am venit de la 
  
Sf.Mânastire (Tismana )şi am fost slujitor la această 
  
165 
  
Sf.Biserica. La 1824 au venit ruşii în ţara noastră. La 1834 s-au 
  
făcut domn Ţării Românesti Măria Sa Alexandru Ghica, fostul 
  
sefu Miliţii. Ghenadie Eclesiarhu “.(Ibidem ;T.G.Bulat, 
  
Inscripţii din bisericile Olteniei. Cerneti.(A.O., III, 1924, 
  
nr.12., p.250-253); D.Buzatu, op.cit.,p.578-579. 
  
157.D.Buzatu,op.cit.,p.579 
  
158.Ibidem.p.579-581. 
  
159.Vezi D.Buzatu,p.581 
  
160. Al Ştefulescu,op.cit.,p.407. 
  
161.Această moară pare a fi fost pe apa Bistriţei, facută 
  
de căpitanul Constantin Greeceanu, pe moşia Tismanei cu care 
  
acesta se învoia în 1707, ca el sa păstreze venitul morii cît va 
  
sta căpitan la Cerneţi,iat “după ce ma voi ridica eu de aici din 
  
Cerneţi să fie Sf.Mânăstiri, ca să fie hrana părintilor din 
  
Sf.Mânăstire de aici din Cerneţi “(ibidem,p.104-403). 
  
162.A Sacerdoţeanu, op.cit. p.66; D.Buzatu,op.cit. 
  
p.583.. 
  
163.D.Buzatu,op.cit.,p.578. 
  
164.V.A.Urechia, Istoria Scoalelor, tom.I,Bucuresti, 
  
1892, p.124.; Mite Măneanu, Repere Istorice româneşti,p.69- 
  
70. 
  
165.Tabloul ctitorilor cuprinde la dreapta intrării în 
  
biserica :”Pan Ioan Glogoveanu biv vel logofat” şi fiul său 
  
Teodor, mare şătrar ;”Paul Nicolae brat ego”. Pe peretele de 
  
sud sunt zugrăviti Alexandru Constantin Moruzi VV şi 
  
Nectarie, episcop. La stânga intrării ;”Paniţa Maria 
  
Glogoveanu “şi “Jupâniţa Stanca “; Radu Pleşoianu, Bălaşa 
  
Ghitu,Dimitrie Plesoianu,Maria Pan Gheorghe,Ancuţa Pan 
  
Stoian, Păuna,Ştefan, Ilinca, şi Maria 
  
Balaftenca.(D.Buzatu,op.cit., p.583-584 ). 
  
166.Ibidem. 
  
167.Ibidem,p.584-585. 
  
168.Ibidem. 
  
169.Ibidem. 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Dr.MITE MĂNEANU, Bisericile oraşului Cerneţi / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1224, Anul IV, 08 mai 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!