Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Ecouri > Mobil |   


Autor: Marian Malciu         Publicat în: Ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012        Toate Articolele Autorului

VĂ PROVOC! - autor, MILE CĂRPENIŞAN

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Poezia intitulată Gânduri de adio - omagiul meu adus jurnalistului Mile Cărpenişan, postată în urmă cu două zile, a fost citită de mulţi prieteni pe diferite virtuale. O mică parte din ei au şi comentat. Printre aceştia se numără buna mea prietenă Irina Lucia Mihalca. Domnia sa mi-a completat versurile cu materialul de mai jos, pe care vi-l ofer cu mare plăcere şi bucurie:  
 
"Ne dorim sa avem, sa putem, sa facem. Prea rar ne dorim sa fim. Ne-a adus
aminte de asta un jurnalist care nu mai este. Mile Carpenisan.
Printre ultimele semne lasate de el pe pamant a fost o dorinta.
O provocare.
Mile stia ca ingerul bun exista pe umarul fiecaruia dintre noi.
Si dincolo de moarte, prin cuvintele celor care si-au redescoperit
bunatatea, Mile scrie astazi cel mai adevarat reportaj despre viata.
Citeste-l si da-l mai departe! Invata sa fii..." (
Irina Lucia Mihalca)  


MIle Cărpenişan - VÃ PROVOC!  
Va provoc sa fiti oameni si sa o demonstrati macar o saptamana in fata tuturor celor de la care aveti pretentia sa va
citeasca. In fiecare zi, va provoc sa faceti cate o fapta buna, astfel
incat, peste o saptamana, sa vad de la toti 7 povesti care sa descrie
pataniile care i-au facut sa se simta, din nou, oameni printre oameni.
Pentru ca nu sunt un lacheu, ma supun aceluiasi test si, alaturi de
mine, sotia mea va trece probele de foc. O sa venim si noi cu povestile
noastre si sper din suflet sa nu mancati ..., sa o faceti pe bune, nu
de alta, dar stiu ca peste 7 zile va veti simti mult mai lipsiti de
toxinele unei vieti banale, intr-o Romanie de doi lei."
(http://milecarpenis an.ro/2010/ 02/va-provoc)


PRIMUL RASPUNS
...A venit chiar atunci, de la el: "Am maturat in fata apartamentului si pana la etajul 4. Am curatat toate
florile ambientale, de frunzele uscate. Am bagat in apartament cei 2
ficusi ofiliti, pentru a-i inlocui cu cativa puieti de curmali verzi.
Sper eu ca am ajutat-o in felul acesta pe tanti aia draguta care,
intotdeauna cand matura scara si ma intalneste, ma intreaba cat e
ceasul. Pentru ca vad ca nu va da afara din casa pofta de fapte bune si
pentru ca, scarbit, constat ca nu stiti altceva decat sa va dati mari
filantropi pe bloguri, sarind in sprijinul unor cauze nobile, doar
pentru a va face reclama gratuita la sufletul mic, va spun doar ca o
fapta buna nu trebuie intotdeauna sa inceapa cu cuvantul cancer si sa
se termine cu zerourile unui cont deschis intr-o banca. O fapta buna e
cea pe care ar trebui cu totii sa o facem zilnic, cu zambetul pe buze
si cu aceeasi satisfactie cu care am salva viata unui om. As vrea sa va
vad fiind capabili sa faceti lucruri marunte iar, la finalul zilei,
cand inchideti ochii inainte de a adormi, sa vedeti linistea aceea atat
de necesara ingerilor, care va pazesc stiind ca lucrurile marunte au
fost, de fapt, atat de mari pentru altii. Daca voi nu veti povesti
fiecare lucru marunt, fiecare fapta mica, oamenii poate vor uita cum e
aia sa faci bine. Ganditi-va ca poate de noi toti depinde sa ii invatam
pe oameni sa redevina oameni. P.S. Nu ma voi opri doar la atat si
chiar, daca ar fi sa ma chinui, astazi voi face tot posibilul sa mai
fac macar o fapta buna. Va multumesc!"


BULGARELE DE ZAPADA
Dar Mile, fara voia lui, s-a oprit... "Agentia de implinit dorinte", o
comunitate virtuala care aduna 200 de suflete frumoase, i-a preluat
ultima dorinta si a postat-o pe blog. In doar doua zile, pe http://agentiadempl initdorinte. blogspot. com
au aparut zeci de comentarii. Oameni care i-au raspuns lui Mile,
dincolo de lumi si de vami, prin faptele lor bune. E un bulgare plecat
din inima "omului de zapada" pe cand ea inca mai batea. Acum inima
tace, dar bulgarele se rostogoleste la vale, atingandu-ne. Primeste-l
si da-l mai departe!  
"Nu mi-aduc aminte concret ce fapte bune am facut! Incredibil, daca e sa le pun pe hartie, efectiv nu stiu ce sa scriu. M-am hotarat, imi fixez un
target: 7 fapte bune! Am inceput acum un minut, cand i-am dus un pahar
de apa bunica-mii! A ramas perplexa. In fiecare dimineata striga dupa
mine sa il duc, dar n-am facut-o niciodata. Ii spuneam mereu sa se
ridice sa si-l ia singura, ca altfel anchilozeaza. Multumesc, Mile".
(Pavel din Timisoara )  
"Stiu ca faptele mele sunt mici mititele de tot, dar le spun, ca sa ma "aliniez" dorintei lui Mile, chiar daca le-am facut dinainte de a o
sti. De astazi am sa fac un efort voluntar pentru macar o fapta buna...
Am un prieten care e departe de familie, foarte stramtorat material si
care-si dorea sa vada un concert - pentru al carui bilet nu avea bani.
L-am dus eu la concert. Cred ca am bucurat un tanar sanatos, cinstit si
cu sufletul bun. Iar ieri, la doar cateva ore dupa ce Mile pleca, am
avut puterea sa conving un parinte sa-si interneze copilul, pentru a
primi ajutor specializat. Copilul era in pericol si, desi decizia a
fost grea si neplacuta, ma bucur ca am reusit sa inclin balanta, la
parinti, in favoarea internarii copilului... " (anonim)  
"Azi m-am hotarat sa ma las de fumat. Si tot astazi am fost la un spectacol de-al lui fi'miu! Sunt divortat de nevasta mea si n-am reusit niciodata
sa ajung la spectacolele lui Robin! Intotdeauna ma cheama, dar mereu
intervine ba o sedinta, ba o urgenta. Azi dimineata citeam postarea
voastra pe facebook si ma intrebam ce fapta buna pot sa fac. Cand m-a
sunat doamna Jeni, care are grija de baiat, sa-mi aminteasca de
spectacol, m-am hotarat pe loc. E inutil sa va spun ce am vazut in
ochii copilului meu, cand m-a vazut, in primul rand, cu o punga mare de
floricele (preferatele lui). Pentru mine, fapta asta face cat 7 la un
loc. Mai fac, dar nu va mai scriu despre fiecare! Am vrut doar sa fiu
de exemplu, cum ne-ati sugerat, asa cum mi-ati fost si voi, la
randu-va, exemplu mie! (nonicech)  
 
LALELE SI CARNATI
"Mai oameni, ma simt aiurea. Nu trebuie sa moara nimeni, ca sa ma apuc de fapte bune, dar lucrurile stau asa: mi se incheie ziua, absolut normal
dupa 12 ore de stat in picioare. Ma rog, nu chiar 12, 10. 2 le-am
petrecut in trafic. 10 la teatru, in repetitii. Am plecat la 9:00, am
ajuns la 9:00. Sa ma ia naiba daca am apucat sa fac pipi... d'apoi
fapte pe care sa le consider eu, in sinea asta a mea - "bune". Si
totusi... N-am facut rau. Am plecat dimineata cu carnati dupa mine...
in fiecare zi am intalnire cu un maidanez roscat extrem de cult, viata
toata si-o petrece la teatru... Ca de obicei, i-am servit micul dejun.
Intr-o mana carnati, intr-alta lalele. Florile le-am cumparat pentru
cabiniera mea, pe care o iubesc tare mult. A fost ziua ei ieri, am
pupat-o azi.
Pe la pranz am avut o pauza de juma' de ora. Baietii s-au dus sa ia strudele... un adevarat festin. L-am rugat pe Marius sa
cumpere o ciocolata, si ciocolata i-am trimis-o lui Matei, un prieten
de-al meu de vreo 7 ani. Tot in pauza, am dat nas in nas cu directorul
meu. E trecut de 80 de ani, abia urca scarile. Ne-a salutat frumos si a
trecut mai departe. Mi s-a parut trist. Trecuse deja de grupul nostru,
cand m-am decis sa-l strig. Si l-am strigat tare, sa m-auda - "Domnuuu'
Harry!!!". A urmat o pauza mica si-apoi el "Spune, draga". Zic - "Nimic
important, vreau numai sa va spun ca-mi sunteti tare drag. Si de data
asta nu va mint". A ras "Sper sa fie asa". Atat am mai auzit, se
evaporase deja. Apoi, in repetitii, mi-am facut treaba. Pe la 5:00 am
sunat-o pe mama, sa-i spun ca o iubesc. Dupa ce-am terminat cu nebunia
de la teatru, am rezolvat ceva pentru tata. Am ajuns acasa, am intrat
in alimentara de langa scara, am luat alti 2 carnati si i-am dat
cainelui care se uita la mine. Astea mi-au fost faptele. In rest, multe
vorbe. Cum spuneam, o zi obisnuita, n-am putut mai mult, n-am putut mai
bine, imi pare rau". (Natalie)  
"Am hotarat ca pot sa incerc macar sa ii indeplinesc ultima dorinta lui Mile. Am inceput bineinteles in casa, nu am mai tipat la Coana Mare,
desi iara a scos toate lucrurile din bufet cautand niste bani care nu
exista, i-am facut o cafea, desi nu ii fac niciodata, pentru ca cica nu
ii face bine, desi la 88 de ani nimic nu iti mai face bine. Ma intreaba
daca am bani sa ii cumpar oua, drojdie si vopsea, ca vine pastele si
numai ea nu are oua vopsite. Ma intreaba asta de pe 20 februarie in
fiecare zi, desi noi de sarbatori mergem mereu la tara si vopsim oua
cand ajungem acolo. Ii promit ca ii aduc icre in schimb, apoi m-am
imbracat si am iesit din casa, pregatit sa imi continui ziua, asa cum
am inceput si sa incerc sa ma schimb macar un pic in bine. (...)
Ma despart de Jimmy cu speranta ca poate maine o sa reusesc sa fac totusi
o fapta buna si ajung acasa. Coana Mare ma ia direct din usa : Mi-ai
adus vopsea de oua? Ii raspund ca i-am adus o prajitura. Uita de oua si
de drojdie si infuleca prajitura, bucuroasa. Ma gandesc acum daca am
reusit sa ii indeplinesc dorinta lui Mile. Va urez succes si voua si sa
va ajute Dumnezeu! (Catalin)  
 
DE POMANA
"Azi am impartit mancarea pe care mi-a pus-o sotul in caserola, la birou, ca aveam niste deadline-uri, cu tanti Marga, femeia de serviciu. E slaba
si amarata, vai de mama ei! Am si stat cateva minute de taclale. Maine
ii duc doua paltoane care mi-au ramas mici si o sticla de ulei ca sa-si
mai fiarba cartofi si sa puna ulei pe ei, ca mananca numai margarina cu
paine!!! Si mai fac, promit!" (Carmencita Oros)  
"Am dus-o pe Buna la cimitir, la Bunu. O tot mint din februarie. Azi am sunat-o si i-am zis "hai!", cred ca a luat pastile de inima cand m-a auzit! Si am pus-o sa se uite la televizor, sa vada povestea lui Mile,
ca datorita lui a ajuns la cimitir! S-a prins repede si m-a santajat
sentimental cu dorinta asta, sa-i ducem niste seminte lu sor'sa, tocmai
in Drumul Taberei. Daca va spun ca m-au pacalit babutele mele dragi, sa
dau si cu grebla si sa le fac doua straturi, ma credeti? Mile, data
urmatoare sa ai grija ce-ti doresti ca, uite, s-ar putea sa ti se
implineasca, dar cu pretul spinarii mele rablagite! Dumnezeu sa fie cu
tine!" (Theo)  
"Azi am dat de pomana! N-am stiut ce sa fac altceva! Si chiar am vorbit cu colegii de birou: habar nu mai avem ce inseamna sa faci o fapta buna!
Dar o sa ne gandim". (Stefanut)  
"Stiu ca nu este o scuza sa va spun ca sunt plecata de mult din tara si nu mai sunt la curent cu stirile de la ora 5:00; mai stiu ca, nu demult,
un amic facebokist imi scria sa-l ajutam pe MILE! M-am scormonit in
sertarul cu amintiri sa descopar cine este acel OM care are nevoie de
ajutorul nostru. Vag am inceput sa-l profilez si, interesant, i-am
recunoscut vocea stinsa din neguri - este acel Om cu suflet mare! Mi-e
greu sa spun "a fost", suna asa straniu si rece - ca ploaia care cade
pe pervaz si se prelinge, spre ce? Am un singur regret - poate as fi
putut sa ajut cumva, dar cum oare, cand ma desparte o lume de tine. Am
fugit din casa pana la coltul strazii unde 2 OAMENII stau cu mana
intinsa - change please - le-am dat tot maruntisul ce-l aveam in
buzunare si le-am spus: "e pentru Mile Carpenisan!" ... M-au privit
ciudat si si-au vazut mai departe de viata lor".(anonim)  
 
INDOSARIEREA FAPTELOR
"N-am contorizat niciodata! Azi de dimineata, mi-am luat la birou creionul, un A4 si am scris ce am facut bun ieri, fara sa-mi propun. In seara
asta am facut un A4 si pentru astazi, cand stiam ca am de implinit o
dorinta! Am facut de doua ori si aproape jumatate mai multe fapte bune!
Mi-am facut o mapa pentru A4-urile astea. Nu o sa pot scrie in fiecare
zi dar, din cand in cand si tot merita! Multumesc, Mile Carpenisan! Si
stiu ca ti-ar mai multumi si prietena mea, Tanti, daca ar stii ca
datorita tie i-am lasat de tot sarafanul de jeans gri, pe care l-ar
purta in fiecare zi daca s-ar putea! Si colegii de birou, ca le-am dat
sambata asta liber, tot tie trebuie sa-ti multumeasca! Si tanti Roro,
ca n-am mai tipat astazi la ea, sa inchida toate geamurile cand pleaca
din firma si... toti! Si sotul meu, pentru pastele din seara asta! N-am
mai gatit de la masa de Craciun pentru ei!!!!" (adinuta self)  
"Azi l-am inscris pe fiu-meu la Cercetasi; ma roaga de 6 luni si niciodata nu am timp: ( ...am vorbit cu un portal local de promovare pe internet
de evenimente si vor face un articol (gratuit) pentru programul de
voluntariat la organizatia Cercetasii. Mile, respect, oriunde ai fi..."
(anonim)  
"Astazi am fost la posta. Doamna de la "ghiseu", desi ocupata, a fost rabdatoare si calma... Asa ca, dupa 10 minute, m-am intors cu o floare
si un multumesc :-). P.S. Ciudat cat de "neobisnuiti" suntem cu faptele
bune. Spun asta, pentru ca si eu m-am tot gandit ieri ce as putea sa
fac si raspunsul nu prea venea natural... Cred ca avea dreptate Mile,
daca nu avem grija, in curand vom uita cu totul ce inseamna "bine" sau
"bun"... Pace si lumina pentru Mile". (Ela)  
 
TEMA PENTRU ACASA
"Sunt profesor diriginte. Astazi mi-am provocat clasa, la randul meu, la fapte bune. 7 zile. Scrise in caietul de romana pe ultimele 7 pagini!
La finalul orei, i-am vazut ca adunau triunghiul de lapte intr-o
plasuta. Erau pentru Vladut, colegul lor care le cere de fiecare data
cate un triunghi in plus, dar nu-i dau cu draga inima. Copilul nu este
sarac. Este foarte sarac. Traieste intr-o casa de carton. Azi era
bolnav... ei s-au gandit ca si de foame si au hotarat sa treaca sa-i
lase plasa cu laptele! I-am pus sa citeasca pe net despre Mile si
Agentia de implinit dorinte! Numai bine va doresc, dragi agenti. Iar
lui Mile, un vaslas istet, care sa-l treaca granita dincolo in
siguranta!" (Tamara Cojoc)  
"Eu si colegele mele facem voluntariat la o casa de batrani, din cand in cand! In ultima vreme, paream a nu mai avea rabdare! Mile si dorinta
lui ne-au amintit de ce suntem acolo atunci cand suntem. Toata ziua
numai despre asta am vorbit. Multumim!" (Ana, Flavia si Getuta din Arad
)  
"Bunica mea e un inger de femeie. I-am povestit de voi si de campanie, apoi am intrebat-o ce-as putea face eu si i-am citit din ce-ati facut voi! Mi-a
zis: "Mergi de aprinde o lumanare pentru omul ala. Uite cum i-o trezit
pe toti, matur!nd el scarile pana la etajul 4." M-am dus! Si am aprins
una si pentru Mama Mie, sa o tina Dumnezeu sanatoasa, sa mai faca fapte
bune, si o lumanare pentru mine, sa pot invata de la dumneaei cum se
face. Ca asta nu ne invata la scoala! Au uitat si ei!!!" (Tinel)  
"Inlocuitul aruncarii cu piatra, cu o injuratura se zice ca a fost inceputul civilizatiei. Azi n-am palmuit pe nimeni, da' am injurat ceva... Maine
mai putin si tot asa, in 7 zile deloc. Sper. Cu exceptia lui Gica care
face numai prostii. Da' il iubesc tare pe dobermanul asta gri urat!".
(Nataniel)  
 
O ENCICLOPEDIE SI UN PRIETEN
"Am iesit la curatenia de primavara din fata blocului. N-am facut-o niciodata, desi imi lasau biletele, sunau si ma apostrofau mereu. Azi
am iesit! Pe unii vecini constat ca nu-i cunosc! M-am imprietenit cu
vecinul de dedesubt si i-am promis ca nu mai merg "incaltata cu tocuri
noaptea la 1:00" si "nu mai dansez cu muzica la maxim, la ore
imposible". Pe tocuri merge Cora, evident, dar am tacut! El mi-a zis ca
"macar sa le mai raresc. Si-a zambit frumos! M-a invitat si la o
cafea". (Paul Vajovschi)  
"Mile ne-a readus in minte exercitiul faptei bune! Azi am respectat regulile in trafic, nu am claxonat, am avut rabdare! Am fost calma la birou, am
dat o mana de ajutor echipei, desi pana acum nu le dadeam decat de
lucru. Apoi am luat flori inspre casa si am facut un ocol pe la mama,
care mereu plange ca nu am timp de ea. Si cea mai buna fapta pe ziua de
astazi e ca i-am dat drumul lui Fifi in scara (pisica unor vecini) pe
care, de fel, o cam cotonogesc, ca e nesimtita si pisicoasa! Am zis sa
treaca de la mine fara un picior in dos azi. Si maine." (Tania)  
"Nu ma mai opream, de cativa ani, sa ma uit in jur! Aveam o scuza: coordonez o multinationala si nu mai am timp de prostii. Trebuia sa imi
menajez neuronii, care sunt solicitati la maximum! Va citesc de ceva
vreme, doar pentru a imi mai satisface nevoia de bine. Tot eu. Tot mie!
Mi-a placut mult eleganta lui Mile C. Mi-a placut cum ati transformat
provocarea lui, in dorinta de indeplinit. Si ieri am plecat la o ora
rezonabila de la birou, sa ma plimb pe strazi ca sa fac o fapta buna!
In costum... ma simteam cam prost! M-am oprit langa o librarie, unde un
batran ponosit astepa. Ceva! Am intrat! Tot pentru mine, ca sunt
fascinat de carti. Apoi m-am intors la el si-am povestit. Fusese
profesor de matematica, terminase sef de promotie. Un om lucid,
exemplar, logic. Si eu am terminat matematica! Am vorbit de carti. Isi
dorea foarte mult o enciclopedie. Dar era foarte scumpa. Zicea ca sta
pe acolo, ca mai vine o doamna in varsta, care isi cumpara carti pe
gustul lui si ii mai imprumuta cate o data. E sarac lipit pamantului,
locuieste in subsolul unei firme a unui fost elev. I-am luat
enciclopedia si ceva de mancare, sa aiba o seara fericita! A zis ca
Dumnezeu nu doarme niciodata. Ca toata primavara asta o sa-l gasesc in
parcul de langa firma, citind din enciclopedia mare cu coperti
colorate! O sa mai trec pe la el. Ne-am imprietenit asa frumos. A,
aseara m-am oprit si m-am gandit. Prima oara, dupa multi ani! Am
constatat ca nu mai aveam prieteni. Doar multi colegi, subordonati
prietenosi si parteneri de afaceri!" (Octavian)  
 
EXAMENUL DE CORIJENTA
"Am cumparat cu 20 de lei in loc de 2 lei un buchetel de branduse de la o batranica. Si m-am bucurat de ele foarte tare. :)" (Laura Bogdan)  
"Io m-am apucat sa fac o treaba de om nebun: vreau sa schimb ROMANIA! Intre timp, am plantat 2 piersicuti si imi pregatesc florile pentru iesit la
curte. De acum incolo sunt sigur ca voi trai in alta tara, usor, usor
incepem sa interactionam si sa formam un curent civic! Ma doare doar ca
numai in fata mortii si a nenorocirilor reactionam (deocamdata) ".
(marro)  
"Draga Mile, pentru ziua de ieri nu ma pot lauda prea tare. Ma salveaza doar gandul bun si preocuparea. Ieri am fost doar "vestitorul" , mediul prin
care dorinta a ajuns unde trebuia sa ajunga si, astfel, s-a implinit.
Am fost tare fericita, chiar si asa. Azi promit sa termin ce mi-am
propus: sa-i trimit lui Sasha (n.r. - un baietel bolnav de leucemie)
ceva... orice. I-am citit (a nu stiu cata oara) povestea si m-am gandit
ca cel mai mult mi-ar placea sa-i citesc. Sa-i citesc ore in sir.
Seamana tare cu Dimitri al meu, asa matur si poet cum e el. Poate ca,
intr-un fel, toata iubirea pe care am simtit-o eu o sa ajunga la el.
Poate ma ajuti tu cu partea asta... Sa vedem cum imi mai oblojesc
sufletul azi. Pe maine, Ela"  
"Sunt repetenta la capitolul asta, dar ma pun pe invatat, sa nu raman pe toamna:)
Sunt repetenta: mereu si mereu in fata curateniei si bunatatii lui Toma.
Sunt repetenta: mereu si mereu in fata umorului si inteligentei Stefaniei.
Sunt repetenta: mereu si mereu in fata seninatatii Mariei.
Stefania si Toma si Maria sunt copiii mei.
Sunt corigenta in fata sotului meu, mereu mare, mereu destept, mereu responsabil, mereu pe faza.
Sunt corigenta in fata doamnei minunate care sta mult mai mult cu Toma, decat stau eu.
Sunt corigenta in fata sentimentului de Dumnezeu, cu care este binecuvantata Iulia, "my person".
Sunt corigenta in fata modestiei pe care si-a asumat-o MAMA.
Sunt corigenta in fata mandriei pe care o simte si o transmite Tata, cand ii vorbeste cuiva despre familia lui.
Sunt corigenta in fata meseriei de pompier la descarcerar, e pe care o face cu durere si inima deschisa, fratele meu.
Sunt corigenta in fata mamei absolute care este Ramona, prietena mea.
Sunt corigenta in fata amintirii Bunicii Sofia, cea mai harnica si mai indemanatica fiinta din lume.
Sunt corigenta in fata bucatii de obuz care locuieste in obrazul Bunicului Niculae, obraz pe care eu nu l-am mai pupat demult.
Sunt corigenta in relatia cu: mine insami si cu drumul de la mine catre mine. oamenii, cartile, filmele, cantecele care ma asteapta. faptele
bune. (...)" (Oana Bucur)  
 
O VIZITA LA INGERI
"Astazi am imbratisat o mama care si-a pierdut fiul. Si am tinut-o strans de mana, ca sa simta ca nu e singura acolo, in durerea ei nesfarsita.. .
Restul nu mai conteaza..." (Ela)  
"(...) In fata blocului in care locuiesc, e o gradina. Si un felinar. Acolo, pe cutii de carton, la orice ora din noapte, gasesti un om si un caine.
Imbratisati. Cainele si omul sunt "vagabonzi". Ii ninge, ii ploua, ei
sunt impreuna. Si se adora. Cainelui i se spune "Nevasta". Omul e
alcoolic. Candva, a fost profesor. E greu sa vorbesti cu el, pentru ca
nu e niciodata treaz. Oamenii rad. Ii evita. Ii ignora. Eu i-am urmarit
si, v-o spun deschis, cand vad ce dragoste ii leaga, mi se umplu ochii
de lacrimi. Seara, cand ajung acasa, intru in alimentara si le cumpar
cate ceva de mancare. Felul in care acest om imi multumeste (in numele
lui si mai ales al cainelui), imi ingheata sangele.
Copiii - chiar daca eu n-am, au altii. Si traim vremuri grele. Unii dintre noi suntem
nevoiti sa-i spunem copilului - azi n-am cum sa-ti iau "ceva bun". Nu
vreau sa intru in detalii... in ziua a cincea, am... furat o geanta.
Slava Domnului, nu m-a prins nimeni. Am indesat in ea dulciuri si gata,
am pus-o la loc. In seara cu pricina. stiu sigur ca doi copii rodeau
"ceva bun" si ca o mamica lacrima de fericire. vazandu-si splendorile
incantate. In ziua a sasea, adica ieri... n-am apucat sa mai fac nimic,
pentru nimeni. Am iesit din teatru si am fugit sa-mi vad parintii pe
care nu-i mai vazusem de vreo 10 zile. Ma ardea dorul de ei. Si eu n-am
parinti, am ingeri. Cate au facut ei pentru mine, ieri, in doua ore,
aseara, n-am facut eu pentru nimeni tot anul. O sa incerc azi sa-mi fac
tema de ieri" (Natalie)  
 
FA TU MAI DEPARTE
Primiti bulgarele de zapada si dati-l mai departe! Faceti macar o fapta buna pe zi!  
Si, asa cum zice Mile, "va veti simti mult mai lipsiti de toxinele unei vieti banale, intr-o Romanie saracita"  
Referinţă Bibliografică:
VĂ PROVOC! - autor, MILE CĂRPENIŞAN / Marian Malciu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 459, Anul II, 03 aprilie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Malciu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!