Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Cezarina Adamescu         Publicat în: Ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013        Toate Articolele Autorului

UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

 

UNIVERSUL COPIILOR  

 

VERA CRĂCIUN, ROCHIŢA CU BULINE, poezii pentru copii, Editura PHOEBUS, Galaţi, 2013. Grafică: Camelia Lupu  

 

 

Naşterea unui copil a însemnat din totdeauna un motiv de bucurie maximă, un semn al bunăvoinţei divine care şi-a întins mâna asupra familiei, dăruindu-le, cel mai curat, cel mai frumos, cel mai gingaş bulgăre însufeţit care poate exista pe pământ. Acest dar răstoarnă complet destinul părinţilor. Din clipa naşterii, întreaga suflare a familiei se aşează, de bună voie, la picioarele micuţului, nedorind altceva, decât să-i intre în voie.  

Miracolul conceperii unei fiinţe este cel mai minunat lucru care li se poate întâmpla unor tineri care se iubesc. Ei se împlinesc prin micuţa făptură care abia a venit pe lume şi de îndată a început să-şi ceară drepturile. Un fluviu de iubire se revarsă din sufletele celor maturi pentru micuţi, fluviu care nu va seca niciodată.  

Autoarea Vera Crăciun, trăind această minune vie de curând, s-a gândit să nemurească clipa, să-i dea sens, rezonanţă şi însemnătate maximă. Parcă temătoare că va uita, fie şi un moment, de schimbările minunate care se petrec în viaţa unui nou născut, s-a hotărât să treacă în revistă, ca într-un jurnal, fiecare etapă a evoluţiei bebeluşului, ceea ce-i sporeşte farmecul, situaţie în care se află, fiecare părinte şi fiecare bunic. Dar nu toţi îşi exprimă gândurile cu atâta măiestrie artistică.  

Se ştie, părinţii şi bunicii, se pun total la dispoziţia odraslelor cu generozitate, şi, pe măsură ce micuţii cresc, ei se pleacă dinaintea lor. E în firea lucrurilor să se petreacă aşa. Bunicii se fac mai mici, pe măsură ce nepoţii cresc şi se înalţă, devenind oameni.  

Alegând versul clasic, muzical, cu rezonanţă plăcută, cu eufonie perfectă, cu exteriorizări pe măsura priceperii celor cărora le este adresată, Vera Crăciun a reuşit să creeze un cadru specific lumii copiilor, gradului de înţelegere şi stilului direct, interactiv care-i atrag atât de mult pe cei mici, descoperindu-le o lume în care păşesc, la început cu timiditate, iar pe măsură ce înaintează, tot mai temerari, alături de fiinţele şi lucrurile din mediul familial şi cel din afara familiei. Încap aici, pe lângă părinţi, bunici, fraţi, şi micile vieţuitoare ale casei, ale curţii, dar şi jucăriile, adorate de toţi copiii. Primele poveţe despre cum să fii bun şi cuminte, copilaşul le primeşte prin intermediul poeziilor citite de mămica, sau, în chip absolut providenţial, de bunicul sau bunica. Copilul le va ţine minte toate viaţa, pentru că ele îşi fac locuşor în mintea şi inimioara lui pentru totdeauna.  

Limbajul este şi el adecvat lumii celor mici, cuprinzând diminutive: muguraş, frăgezime, copil minune, zână din poveşti, îngeraşi, rochiţă, steluţă, fundiţă, fetiţă, păpuşică, sufleţel, coroniţă, mâncărică, roşcoviţa, bobocel, şănţuleţe, săndăluţe, cuibuşor, rămurică, frunzişoară, mierlişoară, zâna zânelor, fecioreii, voiniceii, practic, orice cuvânt care se poate diminutiva. Epitetizarea şi metaforizarea în aceste poezii, sunt mult ajutătoare pentru a da expresie ideii. Iar universul liric se îmbogăţeşte cu expresii amuzante, atractive din bagajul verbal al celor mici.  

Aceste miniaturi sporesc vraja şi farmecul versurilor, în incantaţii muzicale care pot fi lesne aşezate pe portativ, devenind cântece de leagăn sfinte sau jocuri de la grădiniţă, în care copilaşii sunt antrenaţi.  

Desenele, deosebit de inspirate, vin să întregească frumuseţea versurilor, îmbinându-se, aproape miraculos în pagină.  

Clipa când steluţa din vis devine steluţa din poveste e o clipă magică. Povestea se transformă în realitate, aşa cum prind viaţă în copilărie, toate poveştile. Şi-apoi, cine stă să socotească, ce e vis, ce e poveste şi ce e realitate, ce e miracol, când toate se amestecă şi te învăluie ca într-o vrajă, în care, fiecare copil devine zână din poveste, pitic sau voinic, ori magicianul care, cu o baghetă fermecată, preface totul după propriul plac.  

De altfel, toţi oamenii sunt unanim de acord în privinţa miracolului copilăriei.  

Pe măsura creşterii, copilul află cunoştinţe despre fenomene naturale, soare, ploaie, vânt, cer şi nouri, despre plante şi flori, despre animale şi lucruri înconjurătoare. Peripeţiile jocului cu mingea sunt şi ele descrise în chip încântător de către autoare. O căzătură, o julitură, sunt fleacuri cuminţi pentru ştrengarii care toată ziua s-ar juca pe afară cu mingea. La toate acestea se adaugă şi îndemnul la descoperirea artelor frumoase, de pildă, artele plastice, desenul, în care ochiul închipuirii, fantezia, sporite de talent şi perseverenţa de a învăţa, aduc în pagină sau pe pânză, o lume creată de mânuţa şi ochiul curat al copilului. O lume pe care micul artist o stăpâneşte deplin, fiindcă e creată chiar de el. Ceea ce e cu adevărat miraculos în aceste jocuri este că poţi să le strici când vrei şi să le realcătuieşti, atunci când inimioara ta îţi dă ghes. Ba chiar poţi născoci tu jocuri minunate care să te distreze dar, din care poţi trage multe învăţăminte care îţi vor folosi mai târziu.  

Copilul este atras de jocuri şi de unele poezii interactive la care este invitat să participe. El intră în joc spontan, fără prea mari ezitări. Şi nu în zadar, pentru că toate acestea izvorăsc din starea lui firească.  

Micuţul poate să înveţe o lecţie straşnică despre viaţă, despre învingerea vitregiei naturii, chiar de la firavul ghiocel, chiar şi de la firul de iarbă ori de la făpturile mici care populează mediul înconjurător. Totul în natură îţi oferă exemple de curaj, vitejie, muncă, luptă pentru învingerea dificultăţilor. Dar şi respectul faţă de natură, faţă de fiinţe şi lucruri care trebuie ocrotite, îngrijite şi iubite pentru a ne oferi darurile lor: culoare, parfum, prietenie.  

Cu dibăcie aproape didactică, Vera Crăciun strecoară mici învăţăminte în oricare poezie pentru ca micuţul să înţeleagă şi să reţină esenţialul. Şi aici e bine de subliniat, esenţializarea mesajului ei, atât de folositor în etapele creşterii copilului.  

O atenţie sporită acordă poeta reântoarcerii rândunelelor acasă, pe la cuiburile de anul trecut, pentru că ele, o dată sosite, „Aduc primăvara-n cioc / Şi alungă-al iernii joc” (Rândunica).  

Micul cititor află, bunăoară, cu acest prilej, care sunt categoriile de păsări migratoare şi cum se clădeşte un cuib: „Să nu uit că rândunica / Harnică precum furnica, / Nu îşi uită a ei casă / Şi de cuibul ei îi pasă: / Repede adună pene / Şi cu ele-n cioc, alene, / Ca-n desene, / Pe sub streşini reapare / Cuibul mic. Ce încântare! / Rândunica e acasă. / O, şi cât e de frumoasă!”(Rândunica).  

O doză potrivită de umor se regăseşte în unele poezii cum sunt: „Căţeluşul friguros”, „Ursuleţul Martinică”, „Auraş-Fluturaş”; „Căţeluşa mea Pedruţa”. Copilul învaţă să fie milos şi iubitor de animale, fiindcă ele sunt prietenii omului de când lumea.  

Reiterând povestea lui „Zdreanţă”, pofticios de ouşoare, care a păţit-o cu vecina, Căţeluşa mea Pedruţa” ne arată cum se joacă un copil, Vic, cu mingea, joc în care se prinde şi căţelul. De la „Pisicuţele lui Grete” copiii află cum să fie curaţi şi să se spele pe mânuţe cu săpun.  

În poezia „Vrăbiuţa” – copilul este sfătuit să fie bun şi să nu rănească nici o făptură. Tot din aceste versuri, copilul învaţă despre diversele ecosisteme şi capătă cunoştinţe preţioase despre mediul înconjurător.  

Un mijloc de stil foarte cunoscut în poezia pentru copii este personificarea. Animale, păsări, fenomene, capătă însuşiri omeneşti, vorbesc, râd, plâng, se supără şi, în conformitate cu aceste stări omeneşti, se desfăşoară şi peripeţiile lor. Un puişor este „nătăfleţ”; o găină pestriţată e „mândră că va fi mămică”; iarba doarme, o vrăbiuţă este îngrijorată că nu i-a venit un puişor acasă deşi s-a înserat; „florile sunt dulci fetiţe”; „iarba veselă zâmbea”; „ghiocelu-i insistent”; un alt ghiocel „este trist şi abătut”; „un coş de flori / în fir brodat, e supărat”; Pufi „se perpeleşte”, „Bătrânul Timp a tot privit”; ş.a.  

Foarte educativă este şi „Povestea Anotimpurilor” în care, toate anotimpurile sunt personificate în domniţe frumoase, înveşmântate în rochii lungi, specifice, însoţite de alaiuri, precum reginele de curteni.  

Poemele Verei Crăciun dedicate copiilor sunt plăcute, antrenante, pline de învăţăminte, au umor şi o gingăşie aparte pe care, doar statutul de mamă şi de bunică în acelaşi timp, îl dau fiinţelor dragi pentru care autoarea, a migălit cuvinte de aur, înveşmântate în azur, aşa cum ochii nepoţelei Sofia-Maria s-au deschis spre viaţă.  

Este un debut în Lumea Poeziei Copiilor, pe care îl dorim de bun augur, pe măsura iubirii ei de oameni şi, în chip deosebit, de copilaşi, al căror zâmbet, cucereşte Universul.  

 

 

 

CEZARINA ADAMESCU  

24 aprilie 2013  

 

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) / Cezarina Adamescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 845, Anul III, 24 aprilie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cezarina Adamescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!