Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   


Autor: Cezarina Adamescu         Publicat în: Ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014        Toate Articolele Autorului

UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

 

E BINE SĂ NE ADUCEM AMINTE...  

 

 

UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ  

 

Aşa cum a afirmat marele gânditor şi poet Lucian Blaga „Există două realităţi a căror imensă, zdrobitoare greutate nu o simţim, dar fără de care nu putem trăi: aerul şi istoria”.  

Aveam să ne convingem încă o dată de adevărul acesta chiar astăzi.  

Zi de sărbătoare naţională. La Clubul Seniorilor de la Fundaţia ÎMPREUNĂ, adunaţi ca într-un singur gând, femei şi bărbaţi, membri ai acestei comunităţi au hotărât să cinstească marele eveniment istoric al Unirii Principatelor Române, din data de 24 ianuarie a fiecărui an. Dincolo de toate documentele existente, dincolo de cărţile de istorie care pot să redea doar fragmentar şi convenţional date şi fapte legate de istoricul eveniment, simţământul comun şi-a spus cuvântul. N-a trebuit să fie nimeni invitat. Pe acordurile atât de bine cunoscute ale imnului „Hora Unirii”, acordându-şi glasurile la unison, mână-n mână şi potrivindu-şi paşii după tipicul horii româneşti, în sala destinată Clubului Seniorilor, cu toţii au cântat şi au dansat hora din strămoşi, devenită simbol al unităţii naţionale. Nu mă îndoiesc nici o clipă că, toţi aceşti oameni, pe care nimeni nu i-a silit să vină astăzi la Fundaţie, au în piept, vorba cântecului, „o inimă română”. Am învârtit „hora frăţiei” – pe acest meleag atât de bulversat de evenimente neplăcute şi de grija pentru supravieţuire, fără să ne mai amintim de politicieni, de datorii şi de durerile inerente vârstei. Pentru două ceasuri, am călătorit cu închipuirea la Milcov, unde moldovenii şi muntenii şi-au dat mâna şi s-au îmbrăţişat, nu numai simbolic, dar cu adevărat, în urmă cu 155 de ani, tot în Ianuar, fiecare cu portul său popular, fiecare cu năzuinţele sale, dar uniţi într-o singură simţire: de a întregi Principatele Române. Sub Vodă Cuza, cea de a doua Unire a românilor după Alba Iulia se împlinise. Mai trebuia încă un pas, spre întregire şi acela s-a înfăptuit în 1 Decembrie 1918, când toate trei Principate aveau să fie Una. Un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări: Moldova şi Ţara Românească.  

Mica Unire, marcată de reformele lui Alexandru Ioan Cuza, un act măreţ care a pus temeliile statului român modern. Un vis împlinit. Un vis dăinuind de pe vremea lui Burebista şi Decebal. Un ideal la care au năzuit milioane de români, aşa cum spunea Nicolae Bălcescu, „visarea iubită” – a marilor noştri voievozi Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare.  

Alexandru Ioan Cuza, om de stat de o mare probitate, exponentul acestei mişcări a fost recunoscut în istorie ca „icoană a identităţii naţionale”. Cităm din ziarul independent „Unirea”: După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) şi al Valahiei (24 ianuarie 1859), Principatele Române, noul stat creat atunci, a militat pentru recunoaşterea graniţelor şi statalităţii sale, lucru ce se întâmpla în 1861, când capătă numele de România. Acest nou stat a fost recunoscut de Marile Puteri, prin protecţia directă a lui Napoleon al III-lea al Franţei.” (Sursa: historia.ro).  

Poetul Paul Rotaru a făcut o pertinentă întoarcere în timp, evocând, foarte documentat, principalele momente ale istoricelor uniri care au întregit România. A vorbit liber, emoţionat, amintind de reperele fundamentale ale istoriei noastre. A fost aplaudat de colegii seniori din toată inima.  

Mihaela Popa, cea care ne-a obişnuit cu pastilele reflexive zilnice, a citit şi ea cuprinsă de emoţie şi de fior patriotic, câteva meditaţii legate de personajul devenit emblemă a ţăranului român trimis la Divanul ad-hoc, Moş Ion Roată, interpretând în felul ei analitic, evenimentul, prin prisma omului de azi. Moş Ion Roată – un ţăran vrednic din munţii „cei merei”, om simplu şi drept, cu spiritul lui cercetător şi justiţiar, cere lămuriri în privinţa unirii celor bogaţi cu „talpa ţării”. Este admonestat, insistă şi află răspunsul adecvat acelor vremi de restrişte politică şi socială. Scuipat de boier, el este sărutat de Vodă Cuza pentru a i se şterge „ruşinea şi demnitatea” de român. Românul care, printr-o magistrală parabolă, sintetizează ideea clară a unirii, prin punerea mână de la mână şi umăr lângă umăr pentru a urni bolovanul ţării, prea mare pentru un singur om A rămas în istorie şi a fost preluat în literatură de mulţi scriitori, prin acest spirit dârz al omului simplu, isteţ, cercetător, perseverent, care caută adevărul şi dreptatea şi nu se lasă până nu-l află, indiferent cât trebuie să suporte pentru asta.  

E bine să ne aducem aminte, măcar din când în când, de evenimentele la care strămoşii noştri şi-au dat măsura curajului şi a vitejiei pentru o cauză dreaptă.  

Doamna Ioana Tenie a recitat cu sensibilitatea-i caracteristică, versuri dedicate Unirii.  

Nici celelalte persoane nu s-au lăsat mai prejos şi au participat cu vorba, fapta şi inima la acest eveniment, fiecare după măsura talentului, emoţiei şi a înzestrării sale.  

Aglaia Preda ne-a încântat, ca de fiecare dată cu vocea ei minunată, interpretând un cântec tradiţional, plin de vibraţie înaltă.  

Artista vizuală Marietta Vătafu a pregătit exponatele pentru exploziţia de tablouri din rădăcini, tulpini, frunze şi petale pe care le-a donat Fundaţiei. Adevărate opere de artă vizuală cu care ne-a obişnuit şi ne-a încântat ochii şi sufletele.  

Domnul Ion, cel care asigură ilustraţia muzicală la fiecare eveniment, a avut grijă să aleagă melodii adecvate acestui eveniment. În afară de tradiţionala „Hora Unirii”, multe alte cântece care ne-au făcut să vibreze inimile la unison, printre care, melodia „Aşa-i românul”.  

S-a trecut apoi la programul de lucru şi anume, prima repetiţie de citire la masă a scenetei intitulată „Dar ce-o fi însemnând dragostea?” scrisă de Angela Baciu, pe care colectivul de seniori o pregăteşte pentru Ziua de Dragobete.  

Atmosfera creată a fost una de fior autentic şi de plăcută nostalgie faţă de timpurile când aceste valori erau respectate, cinstite şi sărbătorite, aşa cum se cuvine unui popor care-şi iubeşte istoria, indiferent cât de vitregă sau de glorioasă a fost ea.  

Cu toţii ne-am înapoiat acasă, mulţumiţi că a mai trecut o zi în care am fost ÎMPREUNĂ şi ne-am bucurat unul de celălalt şi de faptul că ştim să preţuim neamul şi ţara în care ne-am născut, să descoperim în orice faptă iubirea şi dăruirea pentru celălalt, în spirit creştin, în deplină înţelegere, solidaritate şi armonie.  

 

24 Ianuarie 2014  

 

CEZARINA ADAMESCU  

 

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ / Cezarina Adamescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1120, Anul IV, 24 ianuarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cezarina Adamescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!