Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Ganduri > Mobil |   


Autor: Gelu Arcadie Murariu         Publicat în: Ediţia nr. 38 din 07 februarie 2011        Toate Articolele Autorului

Un sezon al multumirii
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Datorăm lui Dumnezeu tot ce avem şi tot ce suntem, dar oare cât Îi dăruim din ceea ce suntem şi avem? Diferenţa între ce-I datorăm şi ce-I oferim reprezintă gradul nostru de recunoştinţă.  

Sărbătoarea Mulţumirii bate la uşă. Ne vom aduna în case confortabile şi ne vom ghiftui cu bucate tradiţionale, româneşti şi străine, amestecate în proporţii diferite, după gustul bucătăriei locale. La căderea serii ne vom duce la biserică, puţini obosiţi, dar încă suficient de bine dispuşi, ca să ne urăm de bine unii altora, să cântăm imnuri potrivite ocaziei şi să ascultăm o predică.  

Peste câteva săptămâni vom serba Crăciunul. Dar, între timp, chiar a doua zi după Thanksgiving, începe sezonul forte de cumpărături, marea alergătură după chilipirul ideal. Liste de obiecte, mai mult sau mai puţin ”trebuitoare”, au fost pregătite din timp, împreună cu fondurile băneşti necesare.  

Numărând din curiozitate zilele calendaristice rămase din an (între Thanksgiving şi Anul Nou), am aflat că suma lor reprezintă aproximativ a zecea parte din numărul total al zilelor din an. Acest interval poate reprezenta un fel de zeciuială din timpul nostru, pe care s-o închinăm Domnului la sfârşit de an. O zeciuială, nu din bunurile pământeşti, ci chiar din zilele, pe care El ni le dăruieşte cu largheţe şi pe care noi le cheltuim, nu totdeauna cu chibzuinţă. Un ”post” al disciplinei spirituale, învăţând şi practicând datoria mulţumirii faţă de un Dumnezeu care-Şi revarsă peste noi bunătatea an după an, nevoit de cele mai multe ori s-o facă fără a primi în schimb ce I se cuvine.  

Desigur că sărbătoarea Mulţumirii n-a fost stabilită pe baze statistice, dar nu putem trece cu vederea această ”coincidenţă” şi nu putem rămâne nepăsători faţă de potenţialul ei folos spiritual. Mai mult, ne amintim că, din zece leproşi vindecaţi de Isus, doar unul s-a întors la El cu mulţumiri.  

Am impresia că, totuşi, ne vine mai uşor să rostim un ”mulţumesc” decât un ”te rog”, deşi rostirea în sine n-ar trebui să ridice dificultăţi. Dacă există totuşi o greutate, ea vine de altundeva. ”Mulţumesc” a căpătat o notă de formalitate, sunând ca o formulă de politeţe socială. Nu ştii totdeauna dacă ”mulţumesc” este sincer şi poate că, de multe ori, nici nu te aştepţi să fie. Dar, ca formulă de politeţe, te aştepţi să fie folosit în conversaţie şi te simţi ofensat când lipseşte. ”Te rog” este mai personal, exprimând o nevoie, un apel de ajutor şi admiterea unei neputinţe.  

Recunoştinţa veritabilă va găsi cu uşurinţă o cale de a se exprima. A mulţumi înseamnă mai întâi a recunoaşte un serviciu care ţi s-a făcut, a considera lucrurile primite ca daruri, care nu te-au costat nimic, a recunoaşte meritul persoanei care te-a ajutat. Sună ca o probă de umilinţă. Căci numai egoismul şi mândria stau ca piedici în calea recunoştinţei. A exprima, prin mulţumiri, recunoştinţa din inimă, înseamnă a întoarce ca zeciuială o parte din binefacere.  

În al doilea rând, a ”mulţumi” înseamnă a-ţi da toate silinţele să satisfaci dorinţele, aşteptările sau pretenţiile cuiva, justificate sau nu. Apoi, în al treilea rând, înseamnă ”a fi mulţumit” (satisfăcut) tu însuţi cu starea personală. O inimă mulţumită te face să ai destul din toate lucrurile, chiar dacă puţine (Proverbe 15:15).  

Se spune că un nobil englez s-a întâmplat să audă pe o slujitoare de la bucătărie exclamând în faţa ajutoarelor ei,  

- ”Oh, dacă aş avea 5 lire sterline, aş fi pe deplin mulţumită”.  

Stăpânul ei se gândi că merită să vadă cum arată un om cu adevărat mulţumit. Astfel, dădu de înţeles femeii că i-a auzit dorinţa şi-i dărui cele 5 lire dorite. Femeia îi mulţumi cu efuziune. Părăsind bucătăria, stăpânul se opri, nevăzut, în spatele uşii. De îndată ce crezu că s-a îndepărtat, femeia se văicări,  

- ”De ce nu am zis 10 lire?”  

Sfera lucrurilor pentru care ar trebui să fim recunoscători poate fi lărgită considerabil, adăugând lucrurile rele care, prin protecţia divină, nu ni s-au întâmplat.  

Actul de a aduce mulţumiri are efect terapeutic asupra sufletului, lucru care face deplorabilă soarta ateilor declaraţi, care pur şi simplu n-au ”cui” să mulţumească pentru toate lucrurile bune, de care se bucură în viaţă.  


 

Referinţă Bibliografică:
Un sezon al multumirii / Gelu Arcadie Murariu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 38, Anul I, 07 februarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gelu Arcadie Murariu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gelu Arcadie Murariu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!