Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Elisabeta Iosif         Publicat în: Ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012        Toate Articolele Autorului

TURISM ÎN INIMA TRANSILVANIEI - ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Turism în inima Transilvaniei  

Dacă în secolul al II-lea d.Hr. aşezarea dacică Napuca era una dintre localităţile importante ale Daciei preromane, (menţionată şi de Ptolemeu) iar mai târziu a devenit unul dintre importantele municipii romane, după unele surse ştiinţifice, capitală a Daciei Porolissensis, astăzi Cluj-Napoca este capitala unui judeţ important, candidând la titlul de Capitală Culturală Europeană. Şi nu pot lipsi, din acest context, tot ceea ce o aureolează şi o ridică la rang european: valorile sale cu potenţial turistic, biodiversitatea acestui areal cu elemente peisagistice, ecologice, ştiinţifice şi culturale. De aici, grija de a valorifica şi a aduce la nivelul mileniului 3 aceste atracţii patrimoniale, pentru a fi incluse într-un circuit naţional şi internaţional. La acest demers, consider că, o contribuţie va avea şi revista Force Tourism, alcătuită pentru a susţine acest efort, preşedinta Asociaţiei cu acelaşi nume, Beatrice Chiriac , realizând împreună cu oficialităţile judeţului o adevărată enciclopedie ( în a IV-a ediţie) în abordarea potenţialului geografic,economic, turistic, în perspectiva viitorilor ani pentru a informa şi populariza comorile din inima Transilvaniei. Invitaţia făcută de colega noastră, Beatrice Chiriac, de a vizita o parte dintre zonele turistice ale judeţului ne-a ajutat să ne facem o imagine în acest sens. Desigur, clujenii nu ezită să spună că vor să devină un brand, precum Maramureşul şi Bucovina. Recunosc faptul că, acolo se duc mulţi turişti şi în perspectiva deschisă de o capitală cu vocaţie europeană, cum speră să devină Clujul în 2020, trebuie ca întregul judeţ să poarte amprenta unei zone turistice de nivel european.  

TURISM RURAL MONTAN  

O importantă arie cu potenţial turistic rural se află în satele extinse pe pantele, dealurile şi podişurile munţilor Gilău sau Apuseni, de pildă. Am vizitat comuna Beliş, amplasată în ţinutul moţilor, la o altitudine de 1050 de metri, cu 15 pensiuni agroturistice, oferind peisaje montane inundate de păduri de brad şi de ozon, cum rar se mai găsesc în Europa. Localitatea extinsă şi pe pantele Măgurii Călăţele (cu 2 sate de vacanţă în Călăţele Pădure) dar şi pe malurile lacului antropic Fântânele, de pe cursul superior al râului Someşul Cald, are un nou certificat de naştere decât în 1737, când e pomenită în documente, fiindcă în 1970 pe vatra veche a satului s-a ridicat barajul Beliş – Fântânele ( cu un volum de peste 200 milioane mc.). Pantele fac greu accesibile drumurile spre monumentele naturale, de aceea se impune pentru localităţile unde se dezvoltă turismul rural local, refacerea infrastructurii, pentru a se ajunge aici în condiţii de secol 21, meritând să asculţi renumitele tulnicărese sau să călătoreşti în zona carstică. Va fi accesat astfel Programul de modernizare şi reabilitarea drumurilor judeţene, avându-se în vedere şi acestea, fiind înscrise în cadrul celor 424 de km de reabilitare până în 2015, valoarea totală fiind de 349.368.865,78 lei.  

Aşadar, nu am ales să vă vorbesc despre cele 24 de arii naţionale protejate (30.200 de ha, 6 cu statut de monumente ale naturii), nici despre cele 16 rezervaţii naturale ale judeţului sau despre defileul Răcăţiului – fascinant prin importanţa dată lui Zamolxe, în zona stâncilor care au profiluri de uriaşi, loc unde invocându-l pe zeu, cum spune legenda, se îndeplinesc dorinţele oamenilor, ci despre acest areal al turismului rural montan, unde am întâlnit un elveţian fericit.  

Insula elveţiană din inima Transilvaniei  

Mergeam spre Cascada Vălul Miresei, de pe vârful Lespezi, drum de circa 5 km, dar timpul era măsurat şi Consiliul local a hotărât să ne pună la dispoziţie câteva mijloace de transport adecvate, autocarul neavând acces pe drumul îngust, forestier. Am mers la întâmplare într-o maşină 4x4. Am rămas impresionată. Se asculta muzică din opera Traviata. L-am întrebat cum îl cheamă şi de unde este... Petre Shieriez mi-a răspuns, din Dealul Negru. Dar îl trăda accentul şi câte un cuvânt stâlcit. De unde veniţi? am insistat eu, ca să aflu că, de fapt era elveţian, dar el se socotea, după 10 ani de şedere în România , dintre care şapte ani la Cluj-Napoca şi 3 ani la munte, în judeţul Cluj, „de-al casei”. L-am întrebat apoi, de ce a plecat din Elveţia. Răspunsul a fost uluitor: ”Unde mai găseşti în Europa, o zonă atât de frumoasă, nepoluată şi cu terenuri atât de ieftine? În Elveţia o casă costă o jumătate de milion de euro, aici am mai mult decât o casă fiindcă am cumpărat încă 7 ha de teren. Au venit după mine încă 5 familii. Am peste 30 de prieteni, care mă vizitează permanent. Nu sunt niciodată singur într-o aşa mare întindere unde fac o fermă. În Elveţia nu poţi cumpăra teren, dacă nu eşti fermier. Dar cum să fii, într-o Elveţie atât de mică, unde pământul e aşa de puţin şi atât de scump! Aici, curând va fi o zonă cu asfalt spre Parcul Naţional Apuseni, realizat cu fonduri europene”. L-am întrebat apoi, despre familia, pe care o are în Elveţia. Dacă îl vizitează: „Dacă mă vizitează? Păi cei doi nepoţi au învăţat aici 8 clase, la Cluj, între 1994-2002. Am 3 copii născuţi în Elveţia, un băiat tehnician-arhitect dar a învăţat şi tâmplărie, o fată asistentă medicală şi cealaltă profesoară de limbi străine dar ca şi ceilalţi copii ai mei a învăţat şi o meserie, cea de bucătar. Soţia mea mai stă peste an, până se fac mai mari nepoţii, dar toată vara e cu mine, aşteptând cu nerăbdare să stea în acest minunat colţ de România, unde vin bucuroşi toţi din familie”. L-am întrebat, firesc, cu ce se ocupă toată ziua şi ce profesie are: „Sunt constructor de case din lemn. Cum să mă plictisesc, dacă ziua are numai 24 de ore şi eu fac o casă, fără ajutor, că n-am nevoie, în câteva zile?! Apoi mi-am împrejmuit ferma cu gard înalt de 2 m si cu adâncime de ½ m, ca să nu intre ursul, lupul sau vulpea, cum „vizitează” celelalte gospodării, făcând pagube. Aşa că, nu am de ce să nu fiu fericit aici, între brazi, într-o zonă ecologică montană!” Şi aşa am întâlnit un elveţian fericit în România, care ştia toate legendelelocului, povestindu-mi despre cascada Răchiţele, denumită şi Vălul Miresei, situată pe Valea Stanciului, în comuna Mărgău, judeţul Cluj, a cărei legendă spune, că numele îi vine de la o mireasă care a căzut de pe stâncile abrupte iar voalul ei a rămas agăţat de stânci, formând o cascadă. De fapt, Cascada Vălul Miresei este impresionantă prin căderea apei de la 20 de metri, apele creând un evantai din două cascade, care pe timp de iarnă transformă pereţii ei stâncoşi în gheaţă, un minunat loc de escaladare pentru pasionaţii acestui sport.  

Şi mă întreb, dacă cele câteva familii de elveţieni, care îşi fac sau şi-au făcut în munţii din inima Transilvaniei, pensiuni şi case de locuit, învăţând traseele turistice, pentru a fi ghizii oaspeţilor, a turiştilor ce vin aici, nu pot să ne înveţe să facem turism şi afaceri, ca în Elveţia? Transilvania ar putea să devină, o mică Elveţie turistică! Un deziderat, care ar putea să se transforme în realitate.  

Elisabeta IOSIF  

Referinţă Bibliografică:
TURISM ÎN INIMA TRANSILVANIEI - ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT / Elisabeta Iosif : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 669, Anul II, 30 octombrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elisabeta Iosif
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!