Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013        Toate Articolele Autorului

Tudor Jarda, sufletul cântecului românesc, articol de Prof. Nicolae Florin Şincari
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Articol de Florin Nicolae Şincari  
  
Tudor Jarda , sufletul cântecului românesc 
  
În galeria marilor oameni de cultură care şi-au dedicat toată viaţa unui ideal se numără şi profesorul univ. Tudor Jarda. Este unul dintre compozitorii români care s-a impus cu strălucire în viaţa muzicală românească, fiind profesor, dirijor, etnomuzicolog, compozitor, care şi-a desfăşurat activitatea în oraşul Cluj-Napoca. 
  
S-a născut în oraşul de pe Someş, la 11 februarie1922, într-o familie care îşi are originea în ţinutul năsăudean. Bunicul său a fost din Sângeorz-Băi, iar mama din Năsăud. Tatăl maestrului , Ştefan Jarda, a fost avocat, iar mama lui, Zoie era fiica lui Grigore Pletosu, profesor de religie la Liceul,, George Coşbuc'' din Năsăud, unde l-a avut ca elev pe viitorul poet George Coşbuc. 
  
În casa bunicului său Grigore, de la Bistriţa, a stat trei ani, după care s-a întors la Cluj, înscriindu-se la Liceul ,, George Bariţiu''.Aici a studiat vioara, cu Ionel Şerban din Năsăud, profesor de vioară şi violonist la Operă. După terminarea liceului s-a înscris la Politehnică, apoi la Conservatorul din Timişoara, unde s-a refugiat în anul 1940. Se întoarce la Cluj în 1945 şi îşi continuă studiile la Conservator. Din anul 1949 este numit profesor la Conservatorul din Cluj, unde a predat teorie şi solfegii.  
  
În 1955, împreună cu un grup din Buureşti care dorea să refacă traseul efectuat de Constantin Brăiloiu, în 1939, când s-a realizat o mare culegere de Folclor din Năsăud, Tudor Jarda i-a ajutat pe aceşti culegători de folclor să găsească interpreţi din Ilva Mică, Nepos, Leşu şi Şanţ, iar în 1952 a fost la Leşu împreună cu Sigismund Toduţă şi Dariu Pop şi au realizat prima culegere de folclor muzical. Acolo au auzit-o pe Maria Precup, o talentată interpretă, cunoscută şi sub numele de ,, privighetoarea din Leşu'', dar şi cântecele interpretate de localnici la fluiere şi trişcă. 
  
Simţindu-se legat de aceste locuri, între anii 1953-1956, Tudor Jarda a stăruit să înfiinţeze un cor mixt, pe care l-a alcătuit din 56 de persoane, femei şi bărbaţi , având şi acompaniament de fluiere. În comună exista o formaţie de trişcaşi renumită în întreaga zonă. Cu acest cor a obţinut premiul I pe ţară şi i-a dus faima pretutindeni. Se îmbrăca în costum popular, alături de leşeni , încât , era greu să se deosebească de membrii corului. 
  
Multe cântece şi strigături pline de satiră şi umor au fost principalele lui surse de inspiraţie pentru repertoriul a peste 40 de piese corale culese şi armonizate de el. O mare parte dintre acestea îşi au originea în satul de la poalele munţilor de care s-a simţit atât de apropiat sufleteşte. Sunt demne de amintit cântecele : ,, S-ar ţinea mândra de lume'', ,, Cum nu-i badea pui de domn'', ,,Mărita-m-aş, mărita'', ,, Dusu-s-a bădiţa, dus'', ,, Săracu ,bărbatu-meu'', ,, Haidaţi, haidaţi colăcari'', ,, Mărită-te, mândruliţă'', ,,Foaie verde toporaş', ,, Colo sus pe munte sus'' şi multe altele , poartă amprenta graiului năsăudean şi frumuseţea aranjamentului muzical izvorât din talentul unui adevărat maestru. 
  
Armonizarea corului a făcut-o în aşa fel încât, din ansamblul celor patru voci , să realizeze, diferite combinaţii şi anume : sopran singur, sopran-alt, sopran-alt-tenor, sopran-alt tenor-bas şi başii singuri, folosind şi un solist sau anumite versuri cântate la unison de întreg corul, acolo unde era necesar. Pentru fiecare cântec , Tudor Jarda găsea modalitatea cea mai potrivită pentru a –i da culoare şi frumuseţe muzicală. De pildă, pentru ,, Cântecul găinii''a ţinut seama de strigătură, care nu este simplă şi a căutat să-i găsească o intonaţie melodică.. 
  
Pentru a îmbogăţi coloritul piesei a folosit acompaniamentul trişcaşilor, de la început până la sfârşit. Deoarece specificul acestui cântec este legat de o strigătură, corul nu începe cântând , ci strigând : ,, Uiu-iu găină grasă/ Ieri erai pe după casă''. Primele două strofe sunt strigate. O strofă este strigată de tenor, cealaltă de bas,, fiecare în registrul său, realizându-se în felul acesta contrastul de timbru. Este un anumit mod de a striga şi anume, strigătura începe cu un salt de jos în sus, aproximativ de un interval de o octavă. După această parte, întreg corul anunţă : ,, Printre meri şi printre peri/ Cu găina ca să meri,/ Faceţi-mi o ţâr de cale/ Să vin la nănaşa mare''... după care vine socăciţa, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceţi-mi o ţâr de loc,/ Că io vin cu ceteraş,/ Cu găina la nănaş''. După alte două strofe alternează corul şi solista care începe lăudarea bucatelor, la care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucăţii fiind îmbogăţită şi de trişcă. Aceasta interludează cele trei părţi, cântecul ilustrând perfect obiceiul local la nunţile ţărăneşti. Efecte remarcabile le obţine etnomuzicologul şi la cântecul satiric ,, S-ar ţinea mândra de lume''. În acest cântec, fiecare vers este cântat de solist şi reluat de cor, deoarece linia melodică se păstrează în formă de canon la cvintă. În cadrul celor patru voci, acest canon este folosit între sopran şi bas. 
  
Pe Tudor Jarda îl leagă de comuna Leşu şi o relaţie de înrudire. Fiul său Pavel Jarda, un maestru al artei plastice, s-a căsătorit cu Delia Pralea, nepoată de frate a Mariei Precup. Am putea spune că muzicologul are o legătură specială cu această localitate, că aici a găsit o adevărată comoară a cântecului nostru popular pe care l-a pus în tiparele unui aranjament muzical cum puţini au făcut-o până la el. 
  
Preocupat mereu de cercetarea folclorului muzical, Tudor Jarda îşi continuă anchetele 
  
şi pe Valea Bârgăului de unde a cules motivele din,, Nunta Ţărănească'', iar din folclorul năsăudean a preluat piese corale culminând cu suita I năsăudeană, poem coral cu orchestră 
  
Prin renumitele sale creaţii a fost supranumit de către specialişti ,, humuleşteanul din Năsăud''.pe care l-a preocupat folclorul din zona de origine a părinţilor şi a bunicilor săi, dar şi din Maramureş şi Bihor.. 
  
Vasta creaţie a maestrului cuprinde : Opere, Balete, Tablouri coregrafice, Lucrări simfonice, Muzică de cameră 50 de lieduri, circa 200 de piese corale, poeme corale, muzică de scenă, muzică pentru teatru de păpuşi, muzică religioasă, lucrări didactice şi ştiinţifice. 
  
S-a stins din viaţă la 13 august 2007 în vîrstă de 85 de ani şi a fost înmormântat în Cimititul Central din Cluj-Napoca, rămânând în conştiinţa celor care l-au cunoscut ca unul dintre acei oameni care au făcut legătura dintre generaţia de vârf a culturii româneşti moderne şi generaţia contemporană. Pavel Jarda spune că singura modalitate de a păstra printre noi amintirea tatălui său, este de a-i cânta şi asculta operele. 
  
În semn de respect şi de o aleasă apreciere pentru tot ceea ce a făcut în domeniul larg al activităţii sale muzicale, multe instituţii din judeţul Bistriţa-Năsăud şi Cluj- Napoca poartă cu onoare numele său. La 90 de ani de la naşterea sa, la Bistriţa şi la Cluj-Napoca, dar şi din întreaga ţară, au fost organizate activităţi omagiale care au evocat personalitatea acestui mare om de cultură. În anul 2012 a fost lansat Proiectul ,, Tudor Jarda -90 de ani'', care cuprinde o serie de activităţi dedicate personalităţii omului care a iubit folclorul şi l-a transpus în operele sale, a dat lumii o comoară a sufletului romănesc. 
  
Prof. Florin Nicolae Şincari  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Tudor Jarda, sufletul cântecului românesc, articol de Prof. Nicolae Florin Şincari / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 914, Anul III, 02 iulie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!