Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   



Traista cu vorbe a limbii române, de Mircea Daroşi
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Eseu de Mircea Daroşi  
 
Traista cu vorbe a limbii române  
 
,,A vorbi despre limba română este ca o duminică'', spunea poetul Nichita Stănescu. Frumuseţea ei este asemenea straielor de sărbătoare pe care le îmbracă ţăranii la vreme de mare sfinţenie.  
 
Ea însăşi este metafora existenţei acestui popor plămădit într-un spaţiu binecuvântat de Dumnezeu. Limpede ca lacrima şi dulce ca mierea, ea este comoara sufletului nostru încărcat de doruri şi însetat de frumuseţi eternă.  
 
Nevoit să-şi exprime diversele stări afective, românul a apelat la ,,traista cu vorbe'', dând valoare simbolică unor expresii care sunt astăzi adevărate sclipiri diamantine. Create printr-o strălucită sinteză în care înţelepciunea se îmbină armonios cu simţul umorului, dar şi cu tonul ironic al diverselor situaţii, multe expresii au devenit cele mai izbutite metafore în care se oglindeşte ,,geniul'' şi frumuseţea limbii române.  
 
Expresia ,,a înghiţi găluşca'' are la bază, în primul rând, substantivul găluşcă, care nu este altceva decât un preparat culinar, o sarmală, dar care înseamnă ,,aluzie'', observaţie sau ,,şicană'', iar în cadrul expresiei are sensul de ,,a primi fără replică o observaţie''.  
 
Cunoscuta zicală ,,a-şi aprinde paie-n cap'' porneşte de la obiceiul oriental ca, acel care avea de suferit de pe urma unui act nevinovat, să se înfăţişeze domnitorului cu o reclamaţie, şi, pentru a atrage atenţia, purta o rogojină aprinsă pe cap. În textele literare ale scriitorilor noştri întâlnim această expresie sub forma: ,,cu rogojina în cap şi cu jalba în proţap'', referindu-se la acele mişcări de protest care aveau drept scop să demaşte nedreptăţile funcţionarilor domneşti, cerând domnului să facă dreptate.  
 
Unele expresii stau la baza minunatelor noastre proverbe, care sunt oglinda fidelă a modului de a gândi şi simţi al poporului nostru, sunt autentice şi străvechi documente de istorie şi cultură. Ele atestă minunatele calităţi ale poporului : înţelepciune, hărnicie, demnitate şi bunătate.  
 
Înţelepciunea reprezintă o calitate primordială a omului şi se află în strânsă legătură cu termenii: frumuseţe, vrednicie, noroc ,,Frumuseţea fără înţelepciune este ca o floare în tină'', ,,Vrednicia fără înţelepciune e ca frumuseţea fără ochi''. ,,Norocul, câteodată ne caută pe noi, iar înţelepciunea trebuie căutată de noi ca pe o comoară''.  
 
Hărnicia şi chibzuinţa sunt coordonate ale muncii omului din popor şi sunt opuse lenei: ,,Sârguinţa/Ţese pânza/Iară lenea/Pierde vremea''. Bunătatea şi demnitatea sunt exprimate în termenii cei mai simpli, dar au valenţe metaforice inegalabile: ,,Cuvântul bun unge şi cel rău împunge''. ,,Cine bate la poarta altuia, o să bată şi altul la poarta lui'', ,,Decât să întingi în unt/Cu ochii în pământ/Mai bine să întingi în sare/Cu ochii la soare''  
 
Câtă frumuseţe spirituală exprimă aceste cuvinte şi ce mândru este poporul român că s-a născut pe aceste meleaguri, unde limba şi tradiţiile sale i-au conferit tărie de piatră. Simplitatea construcţiei este suplinită de bogăţia de sensuri pe care omul de rând o foloseşte cu tâlc, atunci când consideră că e nevoie.  
 
Unele expresii ne sunt foarte familiare, iar altele necesită însă o pătrundere mai atentă asupra sensului lor figurat. Cele care denumesc părţi ale corpului omenesc sunt mai apropiate de limbajul nostru obişnuit: ,,i se rupe inima'' - durere foarte mare pentru cineva sau ceva, ,,a-şi muşca degetele''- a se necăji foarte tare, ,,mână de fier''- om foarte energic, ,,maţe pestriţe'' - foarte zgârcit, ,,cu sufletul la gură'' - la capătul puterilor, ,,a se culca pe-o ureche''- a fi total indiferent.  
 
O sferă deosebit de largă a acestor mijloace de exprimare o constituie domeniul agricol şi cel al diverselor meserii: ,,a alege neghina de grîu'', adică a alege ce-i bun de ce-i rău, ,,a strica orzul pe gâşte'' - a dărui lucruri bune cuiva care nu ştie sau nu poate să le preţuiască. Pentru a arăta că cineva nu este bine dispus, s-a zis că ,, nu i-s boii acasă'', iar pentru ironie s-a creat expresia ,,a o face de oaie'' - a proceda neîndemânatic. Despre cei care râd de defectele altora, fără a şi le vedea pe ale lor, se spune ,,râde ciob de oală spartă''. Toate aceste expresii, ca şi multe altele sunt un adevărat ,,bulgăr''de aur al limbii române.  
 
Mircea Daroşi  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Traista cu vorbe a limbii române, de Mircea Daroşi / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 975, Anul III, 01 septembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!