Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Opinii > Mobil |   


Autor: Ion C. Hiru         Publicat în: Ediţia nr. 506 din 20 mai 2012        Toate Articolele Autorului

TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Trageţi pe dreapta, bătrâni! 
  
MOTTO: 
  
„Patruzeci de ani este vârsta bătrâneţii pentru cei tineri,  
  
cincizeci este vârsta tinereţii pentru bătrâni”. 
  
(Victor Hugo) 
  
Să nu mă înţelegi greşit, cititorule de bună-credinţă, şi să nu-mi interpretezi spusele ce vor urma ca pe o laudă, ca osanale aduse generaţiei mele sau altor generaţii pe care acum, o spun cu părere de rău, mai tinerii şi pripiţii români le-au „tras pe dreapta”, folosind necugetat sintagma „nu se mai potriveşte ce a fost cu ce e astăzi”. Este adevărat, nu se mai potriveşte, nu are cum şi, mai ales, nu are cu ce să se potrivească. Cu ce, cu nemunca, cu corupţia, cu minciuna, cu lăudăroşenia, cu lipsa de demnitate şi de coloană vertebrală, cu diplomele fabricate date de facultăţile-fantomă (unele la „fără ghiozdan”). Cu ce să se potrivească, cu drogurile vândute la colţ de stradă, cu furturile din conturi bancare de pe Internet, cu spoiala de cultură din viaţa artistică a ţării, cu trupurile feminine despuiate de prin ziare sau de la televizor, cu manelele, îndrăgite chiar de unii politicieni (care fac o „politică” a lor şi numai în favoarea lor), cu dezmăţuri în cluburile de noapte, cu rulete unde se pierd şi se câştigă sume cutremurătoare, cu teama de a mai ieşi din casă după ora 22, cu împuşcături chiar şi în miezul zilei, cu atacuri în bănci şi în casele de amanet, cu hackeri şi violatori, pedofili şi prostituate. 
  
Ce ştim noi, cei despre care ei cred că suntem „traşi pe dreapta”, despre toate acestea? Ni se spune mereu: „Daţi-vă la o parte, noi suntem oamenii zilelor noastre, ce aţi făcut voi pentru a ne da nouă sfaturi? Păi, am făcut spitale (care sunt închise acum de „oamenii zilelor noastre” ca să putem dispărea noi mai repede), am făcut Cămine culturale, Case de cultură în care cântă azi cucuvelele, nu acele formaţii măiestre ce câştigau premii la „Cântarea României”, am făcut o mulţime de blocuri pe care cei de azi nu sunt în stare nici măcar să le văruiască, am făcut metroul căruia voi, „oamenii zilelor noastre”, îi tot găsiţi cusururi, am ridicat clădirea impunătoare numită Casa Poporului, unde se lăfăie azi aleşii ţării şi pe care aceiaşi aleşi erau gata-gata să o dinamiteze prin 1991, am construit hidrocentrale, Canalul Dunăre - Marea Neagră, fabrici şi uzine pe care le-aţi vândut străinilor pe un pumnişor de galbeni. Toată munca generaţiilor noastre aţi încadrat-o la categoria „greaua moştenire a trecutului” care v-a împovărat şi vă împovărează viaţa. Nu mai spun despre miile de hectare de sere. Replica voastră ar fi: „Lasă că am avut noi grijă de ele, le-am distrus ca să putem să luăm acum fructe şi legume din afară, ca să nu ne luaţi comisioanele de la gurile noastre nesătule, ca să nu vă mai lăudaţi voi şi să nu mai încercaţi să ne daţi nouă sfaturi!” 
  
Iertaţi-ne, generaţii de după '90, iertaţi-ne pentru plantaţiile intensive şi superintensive de meri, peri şi pruni pe care vi le-am lăsat (şi pe care le-aţi distrus, de asemenea), iertaţi-ne pentru sutele de hectare cultivate cu căpşuni care asigurau piaţa internă a României plus exportul. Unde sunt merele autohtone, frumoase şi gustoase sau cele adaptate, ca Golden, Starkrimson de pe tarabele pieţelor româneşti? Unde sunt ţăranii români care-şi vindeau legumele, zarzavaturile şi fructele, putând arăta oricând un certificat legal de producător? Unde ne sunt lanurile de grâu, porumb şi floarea-soarelui care îşi dădeau mâna cu asfaltul şoselelor? Nimic nu mai e românesc astăzi, totul străin, mijloc de îmbogăţire rapidă pentru cei care, fără a avea greţuri, ne taxează zilnic: „Ce ştiţi voi, sunt alte timpuri, voi sunteţi expiraţi!” De ce nu acceptaţi oare experienţa noastră, acumulată în decenii de muncă? Voi, generaţiile tinere, ştiţi totul, faceţi totul şi iată unde am ajuns. Ştergeţi-vă brânzica din colţul gurii şi învăţaţi de la cei care cu greu au construit o Românie de care acum vă bateţi voi joc, îngenunchind această bogată ţară, vânzând-o străinilor, împrumutând sume ameţitoare, împovărând acest popor pentru decenii. Anton Pann avea o vorbă: „Cine bea apă din pumni străini nu se satură niciodată”. Cugetaţi!  
  
O ţineţi una şi bună: „Voi, cei ajunşi la vârsta senectuţii, staţi în banca voastră, n-avem ce învăţa de la nişte senili, căsătoriţi cu (scle)Roza. La o parte, ce ştiţi voi, sunt alte vremuri, ce a fost nu mai este. Şi de ce, la urma urmei, să vă urmăm sfaturile bune, la baza cărora stă experienţa de o viaţă, când putem face rău tuturor, dar să ne fie nouă bine? Pentru că noi am inventat sintagme şi cuvinte: oameni de bine, transparenţă, sustenabil, manageriat. Noi stricăm limba românească cu împrumuturi fără rost, cum ar fi folosirea conjuncţiei „and”, eliminând astfel românescul „şi”, spunând cu ifos „training and management”, „frigidere & maşini de spălat”. Noi suntem deştepţi, noi suntem „cool”, noi ştim mai bine ce trebuie să facem”. 
  
Ce-i trebuie satului un muzeu în care să adunăm obiecte, costume naţionale, unelte ale unor dispărute îndeletniciri, dovezi ale unor datini şi obiceiuri ce ne-ar aminti de istoria noastră, de strămoşi şi de rădăcini? Ne trebuie discoteci, buticuri, săli de bingo sau alte jocuri de noroc. Ne replicaţi cu indignare: „Ce, vreţi să reinventăm comunismul, numai ăia se ţineau de prostii!?” Ce ne trebuie formaţii artistice, coruri, echipe de teatru, formaţii de instrumentişti şi de dansuri populare care să însufleţească din nou Casele de cultură, când noi avem 70 de canale de televiziune, plus bara discotecilor? Sudoarea oamenilor se transformă în birturi şi bodegi, depozite de mărfuri, magazine şi mai ştiu eu ce. 
  
„Dacă nu ai bătrâni, să-ţi cumperi”, aşa spune un proverb românesc ce are în el ceva din filozofia asiaticilor. Da, dar dacă îi ai, nu le da la cap, nu-i jigni, nu-i arunca, din vorbe, la pubelă. Pentru că cei tineri ştiu mult mai puţine decât ei. A cunoaşte, a şti mai mult, nu înseamnă doar a folosi cu pricepere un computer. Aşa că, dragi tineri, ascultaţi-i, luaţi de la ei ce-i bun, au în spate experienţa unor ani buni. Vreţi să-i „trageţi pe dreapta”? Sunt de acord, dar fiţi mai presus decât ei. Într-adevăr, nu se mai potriveşte ce a fost cu dezordinea, nepriceperea, infatuarea, incompetenţa şi tupeul ce caracterizează o parte a societăţii româneşti contemporane. Noi, „expiraţii” de astăzi, v-am lăsat o ţară de care vă bateţi joc. Noi v-am învăţat literele alfabetului şi cele patru operaţii la aritmetică. Voi ştiţi doar două: „adunarea de la toţi şi împărţirea la unu”. V-a spus toate acestea (şi ar mai fi încă multe altele) un „expirat” care nu este de acord cu sintagma „nu avem ce le face” aplicată celor care nu respectă legile, deşi postura vă dă dreptul să folosiţi legea. Nu sunt de acord nici cu zicerea „nu mai e ca pe timpul când băteaţi cu pumnul în masă, acum pupăm subalternul pentru a-şi face datoria” spusă doar în scopuri electorale. O fi bine, oare, să procedaţi aşa? Nu uitaţi o altă zicală românească : „Orice cal devine gloabă”. 
  
Prof. Ion C. Hiru 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! / Ion C. Hiru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 506, Anul II, 20 mai 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion C. Hiru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion C. Hiru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!