Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Cornelia Vîju         Publicat în: Ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013        Toate Articolele Autorului

Tradiţiile - comoara nepreţuită a românilor-
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

 

Tradiţii şi Obiceiuri Româneşti  

Proiect Educaţional interjudetean  

 

Miercuri, 3 aprilie 2013, la Căminul Cultural din localitatea Movila Miresii, judeţul Brăila, s-a derulat o activitate din cadrul proiectului educaţional ,,Tradiţii şi obiceiuri româneşti”.  

Întâmpinaţi încă de la intrare cu sare si cu colacul specific românesc care - de ce să nu recunoaştem? - nicăieri nu este mai gustos, invitaţii şi-au făcut apariţia la ora stabilită, 10.00, când sala a devenit aproape neîncăpătoare pentru cei prezenţi, printre care s-au numărat colegi de la şcolile din judeţele Vrancea şi Galaţi, invitaţi să vină să cunoască obiceiurile Brăilei. Cum era de aşteptat, elevii movileni şi elevii oaspeţi şi-au făcut daruri încă de la sosire, ca semn al întâlnirii de astăzi.  

Şcoala Gimnazială Movila Miresii a fost organizatoarea acestui eveniment, prin reprezentantul acesteia, director prof. Mirela Brezuică, dar, cum era şi firesc, la activitate au fost prezenţi şi ceilalţi parteneri ai proiectului, respectiv elevii Şcolii Gimnaziale Vădeni, care au venit însoţiţi de directorul acestei instituţii, prof. Steluţa Perianu, dar şi elevii Liceului de Artă Hariclea Darclee, coordonaţi de prof. Paula Orzan.  

Iniţierea proiectului interjudeţean, Tradiţii şi obiceiuri româneşti, s-a făcut în luna noiembrie 2012, a continuat în decembrie 2012 cu un program de colinde şi rugăciuni dedicate Naşterii Domnului, prezentate în şcoală şi biserică; au urmat în februarie şi martie, ateliere de lucru ale elevilor în cadrul cărora s-au confecţionat obiecte de artă populară, s-au învăţat cântece şi dansuri specifice zonei, iar întâlnirea de astăzi, 3 aprilie 2013, a fost continuarea acestei serii de activităţi tematice din proiect.  

Coordonatoarele acestui proiect sunt minunatele cadre didactice movilene, prof. Florica Munteanu şi prof. Ionica Ciocârlan, ce ne-au impresionat prin dăruirea cu care s-au implicat în această complexă activitate, unde s-a simţit influenţa elementelor educative ce aparţin tuturor ariilor curriculare, deoarece elevii au învăţat să cânte, să danseze, să recite, cunoscând astfel frumoasele tradiţii româneşti şi nutrind sentimente de respect şi apreciere a valorilor strămoşeşti.  

Tradiţiile româneşti constituie una dintre valorile inegalabile şi incontestabile ale poporului nostru şi nu trebuie să lăsăm timpul şi evenimentele lumii moderne să ne facă să le uităm. Alături de literatură, care constituie un factor cu eficienţă deosebită în educaţie, arta populară are şi ea o contribuţie de seamă. În primul rând, copiii încep să înţeleagă specificul poporului din care fac parte, aspiraţiile lui, idealurile de ieri şi de azi, care sunt oglindite în obiceiurile locurilor şi creaţiile meşteşugarilor; în al doilea rând, punându-i pe copii, încă de la vârsta preşcolară, în contact direct cu unele meserii, pe care fie bunicii lor, fie părinţii sau alte rude le practică, le insuflăm respectul şi dragostea pentru o anumită meserie, pe care o pot aborda şi ei când vor creşte. Varietatea foclorului nostru dezvăluie copilului, în mod treptat, frumuseţile artei populare, în al cărei conţinut sunt înmănunchiate sentimentele poporului nostru. Numai educându-i de mici pe copiii noştri, prin diverse activităţi desfăşurate în familie şi în unităţile de învăţământ, să îndrăgească limba pe care o vorbesc şi obiceiurile ţării în care s-au născut, ne putem asigura că tradiţiile vor avea continuitate în generaţiile următoare.  

Urările de Bun venit! au fost adresate de către directorul şcolii movilene, prof. Mirela Brezuicăamintind celor prezenţi cât de important este să ne descoperim tradiţiile, să le facem cunoscute cât mai mult, deoarece ele sunt cele ce ne diferenţiază pe noi, românii, de alte popoare. Prin tradiţii ne dăm seama de valoarea unui popor, de sentimentele ce-l animă şi care îl fac să fie unic.  

A urmat apoi un moment emoţionant, când prof. Florica Munteanu a făcut cunoscută legenda care a dat numele acestei localităţi, Movila Miresii. I-a invitat pe cei din sală, preţ de câteva clipe să-şi imagineze că afară este iarnă, viscol, că undeva pe la marginea satului o mireasă frumoasă este pierdută din sanie, că apoi este găsită de un un cioban şi câinele acestuia… Că mireasa respectivă era precum o zână picată din cer ( era de aşteptat după cât de frumoaşi sunt şi astăzi locuitorii acestui sat!), şi că ea, alături de cel care a găsit-o, au întemeiat prima familie de pe aceste meleaguri şi astfel au scris începuturile acestui tărâm, iar noi, locuitorii de azi, trebuie să conştientizăm că suntem copiii copiilor copiilor acelei mirese, care a avut un destin fericit alături de salvatorul ei.  

S-a dat startul activităţii prin interpretarea unor cântece vechi, culese de la bătrânii satului şi pe care micuţii le-au interpretat minunat. S-a continuat cu prezentarea unei şezători, în care s-au rostit cu generozitate zicători, glume, cântece, proverbe şi alte ziceri specifice unui eveniment cum este claca. Mesele erau pline cu porumb fiert, gogoşi calde, mere şi covrigi, care au făcut deliciul invitaţilor. În sală era amenajat un adevărat mini-muzeu ţărănesc, deoarece obiecte specifice portului de la ţară, cultului muntenesc în speţă, ne îndemnau să le studiem şi să ne minunăm de ingeniozitatea celor ce le-au creat, dar şi a celor ce ştiau să le mânuiască. Icoane vechi ale ţăranului român, înaintea căruia au curs lacrimi în rugăciuni, mie, personal, mi-au smuls multe emoţii din piept. Războiul de ţesut, diferite modele de cuverturi şi ştergare ţărăneşti, covata unde se frământa pâinea, fierul de călcat ce funcţiona cu jar, roata, vârtelniţa, laviţa, patul pe care se odihneau străbunicii noştri, suveica şi multe alte obiecte pe care doar în casele unde tradiţiile sunt încă vii se mai regăsesc, au făcut să reînnodăm poveşti spuse de bunicii noştri, care au întotdeauna un farmec aparte. O adevărată lecţie de istorie a fost expunerea acestor obiecte vechi şi merită multe aplauze cei care le-au adus acolo în sală, recreând astfel imaginea interiorului unei gospodării din zona Brăilei.  

Momentul şezătorii a fost pus în scenă de elevii movileni sub îndrumarea profesoarei Ionica Ciocârlan, care a mărturisit celor prezenţi, cât de emoţionată era, pe vremea când mama sa organiza la casa părintească un astfel de eveniment. Cum se umplea casa de femei, veneau naşa, fina, mătuşa şi vecinele care participau cu plăcere la tors, urzit, curăţat porumb şi pregătit războiul de ţesut aşternuturi pentru zestre şi nu numai. Cu lacrimi în ochi, parcă, povestea cum îi încălzeau sufletul astfel de clipe şi cum speră ca, aceste momente de întoarcere în timp, să ne emoţioneze şi pe noi, cei prezenţi.
Este important de amintit că protagoniştii acestui moment nu s-au apucat de treabă până când nu şi-au făcut semnul ,,Sfintei Cruci”, rostindu-se în acelaşi timp, cu evlavie, rugăciunea ,,Tatăl nostru”. Abia apoi s-au făcut auzite glumele, iar lâna părea că se toarce singură pe vârtelniţa din colţul scenei, unde o bunică ne arăta cum se face acest lucru. Cântecele vesele rostite în timpul şezătorii au strecurat un fior plăcut în sufletele spectatorilor, ale oamenilor buni care s-au strâns acolo, căci omul bun e ca o comoară, de aceea trebuie preţuit, după cum ne-a amintitun copil, participant la clacă.  

După şezătoare a urcat pe scenă grupul elevilor din Vădeni, ce ne-au încântat cu dansurile specifice zonei muntene, dar şi cu minunatele costume naţionale pe care le purtau.  

Ritualul nunţii, cu bărbieritul mirelui, gătitul bradului, pregătirea miresei pentru ceremonie, dar şi ruperea colacului acesteia, colac rupt deasupra capului tinerei ce se mărită şi aruncat în cele patru zări, au fost elementele principale ce-au reconstituit obiceiul nunţii de la ţară.  

În încheiere, Grupul vocal al şcolii movilene, îndrumat de către prof Laurenţiu Ionel, a ridicat sala în picioare, căci prin muzica minunată pe care au interpretat-o, au insuflat bucuria în simţurile celor prezenţi, îndemnându-i să danseze.  

Mulţumesc încă o dată pentru invitaţia la această minunată activitate, pot spune cu mâna pe inimă că a fost un adevărat succes, un amestec de emoţie, inocenţă, cultură, educaţie, tradiţie şi valoare. Chiar dacă vremea a fost un pic rece, zâmbetele ce luminau chipurile celor prezenţi în sală, au încălzit atmosfera împrăştiind bună dispoziţie din belşug. Hora cea mare ce s-a încins în finalul acestei activităţi a strecurat în inimi dorinţa de a revedea astfel de momente, amintindu-ne încă o dată cât farmec ascund tradiţiile noastre româneşti.  

Felicitări organizatorilor acestui proiect educaţional, care, prin activităţile ce le propune, ajută copiii să înflorească frumos, să-şi aleagă repere şi să-şi stabilească principii de viaţă solide. Este datoria noastră, a celor ce participăm la astfel de manifestări educative, să le ducem mai departe, să le promovăm şi să nu facem economie de cerneală atunci când scriem despre ele. Aprecieri sincere aduc partenerilor acestei proiect care s-au implicat şi care au dăruit din experienţa lor deosebită şi, nu mă îndoiesc, că timpul ne va arăta tuturor cât de bune au fost răsadurile cunoaşterii, plantate în sufletele micuţilor, în acestă zi. Iar după profesionalismul şi implicarea cadrelor didactice movilene, nu greşesc când afirm, că drumul spre succes, al elevilor acestei comunităţi, este asigurat.  

 

Cornelia Vîju  

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
Tradiţiile - comoara nepreţuită a românilor- / Cornelia Vîju : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 824, Anul III, 03 aprilie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cornelia Vîju
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!