Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Elisabeta Iosif         Publicat în: Ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012        Toate Articolele Autorului

TRADIŢII PASCALE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
PAŞTELE ŞI RITUALURILE ROMÂNEŞTI  
  
Dintre toate interpretările prin care Oul este acela care conţine germenele, naşterea lumii, tradiţia românească a ales adesea Oul, simbol universal, ca o reprezentare a puterii de creaţie a luminii, a înnoirii periodice a naturii. Aşa se explică acel ceremonial al decorării Oului de Paşte, a ouălor colorate, obicei ce apare şi în alte ţări europene. Dar, prin ce ne distingem? 
  
Poporul român este renumit prin înţelepciunea păstrării datinilor strămoşeşti. De aceea, una dintre cele mai importante tradiţii se află în perioada sărbătorilor pascale. De fapt, aceste obiceiuri dinaintea şi din timpul sărbătorilor de Paşte, spun cercetătorii, sunt unitare în tot lanţul carpatic. Iar arta cu cea mai mare tradiţie pe teritoriul României este încondeiatul ouălor, închistrite şi pictate, decorate cu ornamente, purtând simboluri geometrice, florale sau zoomorfe, reluate din motive româneşti strămoşeşti. Să nu uităm, că oul, folosit în practicile magice sau religioase, ca simbol al renaşterii perpetue este şi un însemn al acestei mari sărbători a Învierii lui Hristos. Majoritatea legendelor creştine consideră oul roşu simbol al sângelui vărsat de Mântuitor. 
  
TRADIŢII ROMÂNEŞTI 
  
Un ritual anume se găseşte păstrat numai în unele sate, cum sunt cele din zona carpatină. 
  
În Bucovina există un obicei numai aici păstrat: ouăle roşii se sfinţesc la biserică în dimineaţa zilei de duminică, împreună cu pasca, fire de busuioc, carnea de miel, colacul, cozonacul, o rădăcină de usturoi, cu câţiva căţei de usturoi, huşca de sare. Trebuie să recunoaştem, că este un ritual pe care nu-l găsim oriunde. 
  
Şi în zona Bistriţei s-au păstrat tradiţii de o frumuseţe magică. Spun aceasta, pentru că am petrecut, cu ani în urmă, zilele sfinte de Paşti în localitatea Rodna. Cum s-a desfăşurat acest ritual de Paşti? Am să vă povestesc în amănunt, pentru că merită să vă imaginaţi acele momente de un farmec aparte. 
  
M-am întors împreună cu gazdele primitoare de la biserică şi nimic  
  
n-a fost mai frumos acasă, la localnici, decât desfăşurarea sărbătorilor.  
  
M-am spălat pe obraz cu apa în care s-au pus un ou roşu sfinţit şi un bănuţ de argint, pentru ca să fim (cum spun sătenii ) tot anul sănătoşi, roşii în obraji, ca oamenii de la munte şi (poate!) mai cu bani, mai înstăriţi. La masă cu gazdele (nu înainte de a lua anafura sfinţită), am mâncat pasca şi am ciocnit ouă roşii “cap în cap”. Asta, în prima zi de Paşte. În a doua zi, ouăle se ciocnesc “cap la coadă”(huşcă), iar în a treia zi “huşcă la huşcă”, aflând numai în satele de munte ce înseamnă şi semnifică acest obicei, care se respectă şi astăzi. Şi pentru că aceste ouă erau considerate cu proprietăţi miraculoase , străbunii le păstrau şi în timpul anului în casă, pentru a se feri familia de relele pământului, iar pentru protejarea culturilor din grădină şi de pe câmp se îngropau ouăle roşii la hotarele dintre sate. 
  
ÎNCONDEIATUL OUĂLOR 
  
Tot o artă tradiţională este încondeiatul ouălor. Un obicei este împodobirea ouălor pascale cu ornamente policrome, geometrice sau vegetal-florale. Ele fac faima unor ţinuturi renumite pentru încondeiatul sau închistritul ouălor de Paşte. Este un meşteşug perfecţionat în timp, care a adus o reputaţie deosebită meşterilor din Transilvania şi din Moldova. Ei au dedicat acestui frumos obicei, în care se reliefează talentul şi priceperea, adevărate sărbători festive, cu expoziţii şi demonstraţii pe viu. În faţa tuturor, femeile transmit copiilor meşteşugul încondeierii ouălor, deloc uşor, însemnând nu numai preluarea motivelor din costumele populare, ci şi pasiunea pentru culoare şi pictură. Încondeiatul ouălor a căpătat un adevărat renume în Europa, obiceiul fiind apreciat şi transmis de călătorii, mai ales veniţi din Germania la rudele din Transilvania. Ei povestesc şi faptul că, în luna aprilie au loc expoziţii şi festivaluri. De pilda, la Sibiu, de Paşte, în spirit tradiţional, există o expoziţie la Casa Hermes. În unele zone, după întoarcerea de la biserică şi după ospăţ, urmează o întrecere de ... spart ouă ... Iar a doua zi fetele se pregătesc, aşteptând băieţii cu ouă roşii, cu mâncare şi prăjituri, fiindcă aceştia vin la stropit , cu ... parfum ... sau cu apă. După masă merg împreună la bal, fiind prima petrecere după ieşirea din postul Paştelui. 
  
Festivaluri pascale 
  
Dacă ne mutăm în altă zonă geografică, la Suceava s-a instituit cu ani în urmă un festival în comuna Ciocăneşti. Aici, localnicii îi aşteaptă pe cei invitaţi la “Festivalul naţional al ouălor încondeiate”, o iniţiativă a primăriei, aducând şi astfel în atenţie localitatea, unde şi copiii încondeiază ouă. Acest eveniment, la care vin meşteri populari din judeţele Botoşani, Braşov şi Suceava, se adaugă altor doua festivaluri desfăşurate la Ciocăneşti, Suceava - cel al păstrăvului şi cel al iernii. Astfel, vizitatorii pleacă cu impresii deosebite despre un loc în lume de un pitoresc nemaiîntâlnit şi prin peisaj, apa Bistriţei însoţind şoseaua paralelă cu pădurea. “Veniţi să vedeţi în acest decor, (îndeamnă localnicii), case de gospodari de la noi , decorate în motive tradiţionale , elemente ce le veţi găsi preluate în ouăle închistrite, vopsite în băi de culoare sau încondeiate în ceară, cu ornamente fitomorfe stilizate!” 
  
În arta aceasta s-au încorporat şi depozitat forme tradiţionale preţioase; mai rămâne decodificarea ei. Acest demers ar trebui să fie preocuparea cercetătorilor. E o mare de culori, de zămislire a spiritului, de imaginaţie, pe care numai meşterii români o pot transmite în festivalul ce poartă numele localităţii. La Ciocăneşti s-a premiat acum câţiva ani, cel mai mare ou pictat(de o tonă) amplasat pe car alegoric, înalt de 1,30 m. O localnică şi-a pus semnătura : Silvia Scheul, care a pictat chipul lui Ştefan cel Mare. Pe partea opusă au abundat motivele populare locale, o revărsare de imaginaţie şi de culoare! 
  
Peste toată această simfonie , tronează roşul, simbol al nemuririi şi prosperităţii. În tradiţia românească este culoarea rituală, păstrată cu sfinţenie, fiindcă în credinţa populară “când oamenii n-ar mai înroşi ouă de Paşti, lumea se va potopi”. 
  
ELISABETA IOSIF 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
TRADIŢII PASCALE / Elisabeta Iosif : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 460, Anul II, 04 aprilie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elisabeta Iosif
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!