Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Stihuri > Anotimp > Mobil |   


Autor: Romeo Tarhon         Publicat în: Ediţia nr. 456 din 31 martie 2012        Toate Articolele Autorului

TOAMNĂ FATALĂ

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Vino iubito mai pe seară
Într-un noiembrie lichid,
Te-aşteaptă inima-mi afară,
Tu intră fără să-ţi deschid...
 
Găseşte-mă, necunoscuto,
În frunzele ce le-ai strivit,
Ia-mi inima-mi din lemn, sărut-o
Şi nu minţi că n-am murit!
 
Nu vezi? Trec oamenii în sine
Şi se resorb, se pierd, se duc...
Doar tu te-ai rătăcit de mine
Şi n-ai ştiut că mă usuc.
 
Mor pluvial şi ars de friguri,
În lemnul frunzelor mă strâng,
Vino afară să fim singuri
Când plouă, mă usuc şi plâng!
 
Nu te ascunde în vedenii
Şi în xilem când mă retrag
În frunze, toamna, de milenii
În care mor confuz şi vag,
 
În amintirile din luturi
Crepusculare şi din sori
De nesfârşite începuturi
De când nu încetez să mor...
 
În adieri din adierea
Unui vechi vânt m-am spulberat
Pulverizat spre nicăîierea:
Mic fir de colb înnisipat
 
Suflat de vânturi vechi în stoluri,
Şiruri de şiruri ce s-au stins...
O za, un zvon, un gol de goluri,
Un zero în zerouri prins
 
Când Pacea-n Tot, tentaculară,
Se zbuciuma pulsând intern
Să-şi rupă pânza membranară
Ca o globulă într-un stern...
 
Un gol - Nimic din vechi implozii –
Trecând prin sine, un cordon
Ce-şi trage capu-n locul cozii
Precum un ochi întors în somn...
 
În liniştea atemporală
Aveam vedenii ca de ciob,
Pe-a mea retină spartă, goală
Din ochiu-mi orb şi fără glob.
 
Dar am văzut în vis Cuvântul
Unui ecou rezonator:
Infimul semn ce însumi suntu-l
Vibrând de mii şi mii de ori
 
Din cer în cer de dinainte
De a fi Cer Cuvântul, când
Nu erau nume, nici cuvinte
Şi nici al minţii liber gând.
 
Din aritmia-i ca un suflu
Vibrând în golu-i de ecou
S-a smuls Cuvântul să îl umplu
Cu carnea Timpului cel Nou.
 
Hăuri de-a surda, împletite
De-un zvon reticulat - un gel
Trecut prin infinite site -
S-au închegat drept Semn! Cu el
 
Şi gândul ce-l durase, Glasul
Lăuntric din tăceri pustii...
Trecuse-un ceas...Sosise Ceasul
Unui nou ritm: zi-noapte-zi...
 
Or, pentru-a fi din nou sămânţă
Cuvintelor, Cuvântul-Cod
Embrionat din nefiinţă
S-a întrupat rod după rod...
 
Iar rodul, încă să fecunde,
S-a copt şi s-a făcut Pământ.
Atunci m-am plămădit eu, unde
Îmi aveam locul în Cuvânt!
 
Eram un strop dintr-o confuză
Suspensie, bob de compost
În supa marii mări – meduză
A lumilor ce vor fi fost...
 
M-am condensat din minerale,
Mi-am matriţat cordoanele:
Vâscoase şiruri inegale,
Reţele multiplane, le
 
Împachetam în mine-n pliuri...
Volumul mi l-am mărginit
De apa marilor pustiuri
Să nu mă spulber absorbit
 
De alte forme în formare,
Ori înghiţit de vreun vertij
Îe adâncimi clocotitoare
Din porii beznei larg deschişi.
 
Mi-am tors din fibre învelişul
Păienjenos pe temelii
De blocuri goale din desişul
Feliilor de mici felii...
 
Drept scut mi-am pus o protopiele
Sub care m-am restâns să-ncap
Cu tot confortul gurii mele
Lipsită la-nceput de cap:
 
Îmi perforasem o spărtură
În lungul golului sucit;
Sfârşeam şi începeam cu-o gură
Pentru pătruns, pentru ieşit...
 
Mă repetam de azi pe mâine,
Din mine să rezult eu, eu...
O multitudine...Întâi ne
Îngrămădeam într-un nucleu
 
Şi-apoi ne separam: tu, el, voi...
Mulţimea eurilor iar
Lucra să-şi pună staturi noi
Frângându-se din nou binar...
 
Eram de-acum un pumn de forme
Expus falangelor din jur
Şi presiunilor enorme,
Constrâns în propriu-mi contur.
 
Prin porii-mi, îmbibat de ape,
Sorbeam şi refulam prea plin
Prin tubuli lungi şi cu supape:
Vilozităţi de instestin...
 
Mai liber, mai statornic încă,
Dar adâncimilor expus,
M-am cocoţat pe-un ciob de stâncă
Şi de acolo tot mai sus...
 
Pe pântecul stâncos de oază
Am început să convertesc
Lumina, rază după rază,
Să o înghit, să mă hrănesc...
 
Cerneluri crude, lucitoare,
Pigmenţi m-au inundat, m-au uns:
Lubrifianţi, enzime, soare
De clorofile m-au pătruns.
 
Eram nedefinit de verde,
Stropit cu stropii de carmin
Spre-a nu mă confunda sau pierde
De mine, Eu şi Noi, de-acum...
 
Şi cleşti cu perii moi, contorte -
Mici cărăuşi, roţi de ferment,
Au început să mă transporte -
Un du-te vino spastic, lent,
 
Să mă afunde în lichide
Şi să mă stoarcă... Eu, avid,
Burete care se închide
Când porii toţi mi se deschid...
 
Dar din eterul vremii sparte
În visul meu lung cât un vers,
Ai apărut Tu, de departe,
Multiplu-Ţi unic şi revers.
 
Ca o strânsoare lapidară,
Fimbrii cu văluri m-au cuprins:
Tu, forma mie similară
Şi totuşi altfel, m-ai atins...
 
Tu stea, o sută sau o mie
Cu sumedenie de cili
Ce-au început să mă conscrie,
M-ai sărutat intern, subtil...
 
M-am smuls cu totul înafară
Din planul tău confuz şi flasc
Să văd mulţimea ta primară,
Hibrizii tăi cum se renasc,
 
Şi care- rostul Vieţii, iarăşi
Scăpată din îngheţuri vechi...
Predestinare ca să ceară-şi
Reexistenţa în perechi...
 
Sorgintea ei eterrnă, Moartea
Care domneşte în pustiu,
Redeşteptarea ce desparte-a
Umbrei umbră de ce-i viu
 
Şi reclădeşte de Niciunde
Şi din Nimic, Oricând, un Tot:
Cuvântul cărnii, carnea unde
E totul viu şi-i totul mort...
 
Retina trasă din moluşte,
Falanga ce s-a tras din peşti,
Ori inima ce din arbuşti e
Ca toate cele omeneşti
 
Sunt vechi atavice blesteme,
Poveri organice pe vis,
Ci doar Ideii Loc şi Vreme
Nu-i trebuie, nici Paradis...
 
Nu vezi? Trec oamenii prin sine,
Se pierd în tainele ce-i dor
De ieri pe azi, de azi pe mâine,
Cu amintiri din viitor...
 
Lumină din Lumină – Rază
A purpurei de-a pururi vii,
Cămaşă de nou Soare ce crează
Din veci în veci noi veşnicii...
 
Precum un ţipăt din cretacic
În revelaţia-mi din somn
Simţeam că-n n carnea-mi vie, tragic,
Se-afirmă larvele-mi de Om.
 
Atunci am dezlegat Cuvântul
De dinainte de Cuvânt:
Pământuri de pământ Pământul
A fost... Un cod în cosmic vânt...
 
Iubito, azi e frig şi plouă...
Sinucigaşă toamnă! Plângi
Şi rupe-mi inima în două,
Sunt frunză, vino să mă frângi!
 
Striveşte-mă ca pe-o petală,
Opreşte-mi inima cu-n semn..!
Urâtă toamnă şi fatală!
Mormântul să mi-l sapi în lemn...
 
Referinţă Bibliografică:
TOAMNĂ FATALĂ / Romeo Tarhon : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 456, Anul II, 31 martie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Romeo Tarhon
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!