Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012        Toate Articolele Autorului

Titina Nica Ţene-
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cronică de Prof.Antonia BODEA 
  
Titina Nica ŢENE 
  
“ Anotimpul jocului“ 
  
Motto:”Poezia e cheia ordinii umane “ ... Alain ( Propos sur l` education). 
  
Şi poezia Titinei Nica ŢENE rânduieşte în universul inocenţei, prin cheia intuiţiei inefabilul jocului ca Viaţă şi Creaţie. 
  
Cuvântul evocat în ritmul versului, armonizat în strofă ne situează în lumea fermecată ale cărei porţi ni se deschid doar prin magia emoţiilor primare. 
  
Monologul eului liric reiterează gestul primordial al Facerii prin Cuvânt şi sub bagheta dorinţei de a fi se naşte o lume în care totul se mişcă într-o semnificaţie arhetipală. Copilul în ipostază creatoare îşi asumă valenţele timpului şi spaţiului, subordonate în totalitatea jocului ca mod de a fi precum sugerează titlul volumului:”Anotimpul jocului “ încorporând în singularul simbolic toate anotimpurile. 
  
Identificată jocului creator şi trăitor vârsta celor mici aminteşte de aforismul blagian; din poemul “Trei fete “: “Copilul râde: Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul “. 
  
Autoarea volumului de faţă deţine rara calitate de a se proiecta în dimensiunea spiritual a inocenţei, de a trăi efectiv în lumea atât de expresiv surprinsă de genul poetic arghezian în poemul: “Creon”volumul “Copilărie” fă-te suflete, copil/ şi strecoară-te tiptil/ Prin porumbi cu moţ şi ciucuri/ ca să poţi să te mai bucuri.“ 
  
Fire imaginativă, autoarea identifică sau ingenious crează disponibilităţi ale jocului ca stare de graţie, ca moment al prezenţei datului divin în lumea pură, inocentă, nealterată, în permanentă stare generativă, lumea boabei şi-a fărâmei. 
  
Anotimpurile toate au fost create doar pentru a oferi ingenuităţi infantile prilej de joc şi inspiraţie. În specificul fiecăruia, copiii descoperă valenţa ludică precum şoaptele naturii renîviate-n primăvară.Zbenguiala răcoroasă a apelor verii, beţia aromelor învăluite în aburii toamnei, zborul avântat pe luciul îngheţat al iernii. 
  
Ocrotitoare şi înţeleaptă, natura îşi armonizează anotimpurile aşternute cu generozitate la picioarele micilor demiurgi în bătălia şi victoria asupra prozaicului: Înflorind într-o noapte, „ Primăvara ne oferă/ ghiocei, nu flori de seră!“(“Anotimpurile“, pag.11. ) 
  
În această confruntare în care cenuşiul şterge prospeţimea vitalităţii, lecţia naturii răzbate oferind bucuria permanentei primăveri: “Am sădit lângă bloc doi cireşi,/ subţiri şi plăpânzi ca o floare,/ copiii îi privesc bucuroşi/ cum îşi-nalţă crenguţele-n soare. “(“Cireşii “, pag.13 ). 
  
Într-un exerciţiu antropomorfic, poemele oferă copiilor modele de jocuri de formare solicitnd gândirea situativă a spiritului de observaţie, a creativităţii, a sensibilităţii. Copiii transferă “în lumea celor care nu cuvântă “ un univers aidoma celui real, populat de vieţuitoar:-*e care devin alter-egouri ale copilului-demiurg: “În poiana cu urzici/ locuiesc nişte furnici:/ una este şcolăriţă,/ alta e la grădiniţă,/ una-şi face temele,/ cealaltă desenele. “( “În poiana cu urzici “, pg.32.). 
  
În joacă, copilul cucereşte pas cu pas lumea miraculoasă a valorilor umane, devenind o personalitate în măsura să se adecveze la realitatea valorică pe care o reiterează la dimensiunile propriei receptări. 
  
Astfel în raportul axial eu-lume copiii îşi construiesc modele comportamentale închegând relaţii cvasisociale, lumea animal prin jocul imaginativ devenind un spaţiu deschis spre social: “Insă ... am surprins odată/ trei legume cum se ceartă;/ ... ” – Chiar de stăm noi în lumină/ sare o floare de sulfină, / dăm polen pentru albină,“( “Recreaţia grădinii “, pag.16.). 
  
Eroii noştri se imaginează în ipostaze diverse, trebăluiesc în lumea micilor obiecte ca într-un adevărat furnicar, se confruntă cu sarcini ce reiterează experienţe reale de viaţă cărora le găsesc firesc şi spntan dezlegare. Astfel, melcul rezolvă problema intemperiilor purtându-şi casa-n spinare:”Nu te plouă,/ nu te ninge,/ bate vântu-ţi este bine,/ că porţi căsuţa cu tine “.(“Melcul”. Pag.49. ). 
  
Fetiţa Lili îşi îngrijeşte păpuşa răcită, ca o veritabilă mamă şi doctoriţă. Mica învăţătoare face educaţie pedagogic cu jucăriile devenite şcolăriţe:”Surioara nu e mare,/ dar dej e-nvăţătoare/ face lecţii cu:/ Păpuşa, Mieunica,/ Ursuleţul, maimuţica “.(“Mica învăţătoare. “ pg.50. ). 
  
Trasate în linii simple, în culori proaspete, după tehnica picturilor naïve, imaginile îngemănează cuvântul acestor alte căi ale accesului spre o lume cu mişcarea ei în timp şi spaţiu cu tot ce poate fi receptat şi reprezentat:”Roşul din basmaua mea/ s-a mutat într-o lalea./ din crâmpei de cer, rochiţa/ şi-a şi-a făcut-o albăstriţa./ Floarea-Soarelui, mai mare,/ Şi-a pus pălării de...soare “(“În grădină “. Pag.21 ). 
  
Ca în jocul de-a ceva, ficţiunea naşte o lume din cuvinte, în care imaginarul individual se supune imaginarului colectiv realizând acel inter-esse, statornicind interese comune. 
  
De pildă, firul de levănţică, surprins de vântul subţire al toamnei se usucă de uimire, sau cearta din grădină a fost potolită de intervenţia autoritară a gurii-leului, etc. 
  
Această lume ficţională, afectată uneori de realitatea nefavorabilă încearcă să se adapteze trecând prin peripeţii adesea primejdioase ca în cazul iepuraşului ce se refugiază de la oraş în grădina lui Lică unde îl aşteaptă varza dulce. 
  
În ciclul “Recreaţia grădinii “ atmosfera este de relaxare activă, fiecare obiect identificându-se prin ceva specific; fie aspect, fie activitate, adecvate momentului şi anotimpurilor, premise în veritabile definiţii ale bucuriilor copilăriei:” Ne scăldăm în apa rece/ până când se lasă seara/ şi ne zbenguim pe vale/ cât este de lungă VARA.“( “Anotimpul jocului “. Pag. 10.). 
  
Spontaneitatea, surpriza, inventivitatea, emoţia senzaţiilor noi, totul se roteşte ca într-un carusel pus în mişcare de elanul şi îndrăzneala riscului. 
  
Hazul se regăseşte în situaţii neaşteptate ale căror subiecte sunt, pe cât de surprinzătoare, pe atât de simple. 
  
Ciclul “ Bucuria lucrurilor simple“ realizează saltul de la experienţele imitaţiei la faza intuiţiei ori chiar la conceptualizări când riscul atitudinii ferme capătăt farmecul bravurii:” Am desenat o casă pe trotuar,/ deschisă am schiţat şi uşa, la fereastră cântă un canar,/ şi m-am mutat acolo cu păpuşa“.( “Desen pe trotuar “, pag.42.). 
  
Păşind spre şcoală, de acum însoţiţi de abecedar copiii trăiesc intens momentul responsabilizării, gustă bucuria identificării cu cei mari:”- O fetiţă care ştie/ Ziua-ntreagă cum se-mparte/ Are vreme pentru toate: Şi de joacă, şi de carte. “(“Prima zi de şcoală “. Pag.30. ). 
  
În acest ciclu, fiecare poem conţine un fapt de viaţă deţinător al unei învăţături simple, la îndemână. :-* Versurile binecuvântează inteligenţa practică, utilitatea şi fascinaţia faptului real, perfect armonizat universalului. 
  
Mesajul psihologic al volumului “ Anotimpul jocului“ este discret dublat de mesajul etic, care conturează educarea copilului prin creearea jocului de perspectivă într-un proces intellectual de trecere de la concret la simbolistică. Astfel, fiecare floare simbolizează un tip comportamental în cadrul unei colectivităţi. 
  
Puşi în situaţii dilematice; copiii caută şi găsesc soluţii, greşesc şi se corectează, se confruntă cu realitatea preceptelor morale de Bine şi Rău şi al celor estetice de Urât şi Frumos, ca “Fluturii “: ” ... fluturii n-or să mai zboare/ dacă le-atingem cu mâna/ puful de pe aripioare. “( Pag. 17). 
  
Într-o notă concluzivă poeziile ce încheie acest ciclu, conturează spaţiul real şi sufletesc al ţării-mamă, România, precum şi spaţiul moral proiectat din copilărie spre maturitate: acela al devenirii în viaţa de zi cu zi, în ipostaza viitorilor făuritori de valori umane. 
  
Prof.Antonia Bodea 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Titina Nica Ţene- Anotimpul jocului , cronică de Antonia Bodea / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 395, Anul II, 30 ianuarie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!