Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorisire > Mobil |   



Timpul
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Când Dumnezeu a creat Cerul, Stelele şi Pământul pe care l-a populat cu Ape, Păduri, Flori, Animale şi Oameni, pentru a nu se ivi haosul, a menit câte un rost, dăruind fiecărui copil al său, câte unul sau mai multe haruri. Privighetoarei i-a dăruit cântecul măiastru, pe Ciocârlie a slobozit-o spre Soare de unde să aducă lumina pentru pământeni, pomii i-a împodobit cu frunze, flori şi fructe pentru desfătarea şi hrana omului. Peste toate acestea, a lăsat să domnească Timpul, un rege bătrân şi înţelept. Dar nimeni nu-i cunoştea hotarele împărăţiei, şi nici vârsta. Timpul şi-a luat ca ajutor de încredere, Omul, agil şi harnic.
Bătrânul rege avea patru fiice, doisprezece fii şi patru nepoţi. Fiicele îi erau cele mai dragi fiinţe pe care le iubea ca pe ochii din cap. Ele locuiau în palatul bătrânului rege care, la intervale regulate, le trimitea, una câte una, în Regatul omului pentru a-i fi de ajutor acestuia. Gingaşe şi feminine, aduceau bucurie pământului, care se primenea, de fiecare dată, când vreuna dintre zâne locuia în regatul lui. Pentru că erau atât de fragile şi gingaşe, Bătrânul Timp a poruncit celor doisprezece feciori să însoţească Domniţele-Anotimp, fiecare dintre dintre ei, câte o lună, fiind la dispoziţia acestora, îndeplinindu-le orice poruncă.  

Dumnezeu a menit că fiecare lucru îşi are un timp al lui, regele a ţinut cont de aceste spuse, şi a hotărât coborârea Anotimpurilor pe Pământ, în această ordine: Primăvara, Vara, Toamna şi Iarna.
Primăvara era foarte îndrăgită de oameni. Odată cu venirea ei, păsările se întorceau din ţările calde, animalele şi plantele reveneau la viaţă cu bucurie, poienile pădurii şi pomii din livezi se umpleau de flori. Trei flăcăi o însoţeau pe această fecioară minunată. Primul era „Încolţitorul”, adică luna Martie, venea apoi „Prier”, sau Aprilie, şi „Florar”, luna Mai, când înfloresc şi lăcrămioarele.
Cum începeau să dea în pârg cireşele, cobora cealaltă domniţă, Vara, care aducea căldură şi bucurie din belşug. Fiind însoţită de „Cireşar”, luna Iunie, în care se coceau cireşele ce străluceau ca rubinele. Vara mai era însoţită şi de „Cuptor”, luna Iulie, care aducea cu el soarele puternic ce pria legumelor şi fructelor. În luna Iulie, agricultorii secerau şi treierau, iar copiii mergeau la mare unde făceau plajă, înotau, făceau scufundări şi schi nautic. Uneori, Iulie aducea şi secetă, iar oamenii se supărau pe el. Dar venea „Gustar”, sau August când se adunau fructele din livezi şi se umpleau cămările cu dulceţuri şi compoturi. În păduri se coceau coarnele dulci-acrişoare din care bunicile făceau cornată, sau siropuri gustoase pentru nepoţei.
Când pe Cer se vedeau cârduri de păsări călătoare ce se îndreptau spre ţările calde, oamenii ştiau că se apropie Toamna cu hlamida ei auriu-ruginie, cu nopţile mai lungi decât zilele, şi cu ploi. Toamna este la fel de frumoasă ca şi primele două anotimpuri.  

Cel care anunţa venirea ei era „Răpciune” sau Septembrie. I se spunea astfel, pentru că avea vremea schimbătoare. În această lună, gospodarii strângeau rodul viilor şi al livezilor, umplând cămările. Tot acum se adunau „bobocii” la şcoli.  

Nici nu apucau gospodarii să termine de arat şi semănat că la uşă le bătea, nimeni altul, decât „Brumărel” sau Octombrie. Era atât de capricios, încât oamenii nu ştiau la ce să se aştepte de la el. Uneori zilele erau călduroase, iar crizantemele, daliile şi tufănelele radiau de frumuseţe. Alteori însă, aducea ploaie, frig şi brumă. Şi, cu toate astea, gutuile atârnau pe ramuri ca nişte globuri de aur ascunse printre frunzele încă verzi ale gutuiului. Îl mai înfruntau chiar şi perele pergamute, dar şi prunele brumării care deveneau foarte dulci, tocmai bune pentru magiunul bunicii.  

Ocupaţi până peste cap, uneori oamenii se pomeneau peste noapte cu grădinile suflate în argint strălucitor. Copii, voi credeţi că era argint de-adevăratelea? Ei, nu, era bruma care se topea imediat ce căldura soarelui devenea mai puternică. Odată cu bruma sosea şi cel ce se numea „Brumar” sau „Noiembrie”. În zilele înnourate, vântul aducea ploaia cu picuri mari şi reci.

 

Iar atunci când se întâmpla ca picăturile de ploaie să se transforme în fulgi de nea, era semnul venirii Iernii. Iarna aducea frigul, despuia pădurile, dar sculpta flori de gheaţă pe geamuri, şi ridica derdeluşuri pe uliţe. Copiii o îndrăgeau foarte mult, chiar dacă li se mai înroşeau mânuţele, urechile şi năsucurile. Acum era vremea colindelor şi a frumoaselor Sărbători de Iarnă. Trena argintie a Iernii era ţinută, mai întâi, de „Undrea”, adică luna Decembrie, apoi de „Gerar”, sau Ianuarie şi, la sfârşit, de „Făurar”, luna Februarie.
Chiar dacă au trecut peste noi atâtea anotimpuri, întrucât viaţa noastră e o succesiune de anotimpuri, la propriu şi la figurat, venirea fiecăruia dintre ele ne aduce bucurie, emoţii şi senzaţia plăcută de nou şi inedit. Ca şi Omul, Anotimpurile sunt inedite şi unice. Întotdeauna ne va apărea un zâmbet pe faţă şi căldură în inimă la vederea primului ghiocel, a primilor fulgi de nea, la senzaţia fierbinte a nisipului auriu al plajei, sau al culorilor senzaţionale ale Toamnei…
 

 

 

Referinţă Bibliografică:
Timpul / Floarea Cărbune : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 651, Anul II, 12 octombrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Floarea Cărbune
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!