Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   



Teodor Barbu/ Ace pentru cojoace
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cronică de Prof.D.Păsat 
  
Teodor Barbu 
  
Ace pentru cojoace – epigrame, fabule, catrene 
  
Motto: Ridendo castigat mores 
  
(Râzând se îndreaptă moravurile) 
  
Ridentem dicere verum 
  
(Să spui adevărul râzând) 
  
(Horaţiu- Satire-I. 1. 24) 
  
Poet şi epigramist, membru al Societăţii Culturale „Anton Pann” din Rm. Vâlcea, membru al Clubului Umoriştilor Vâlceni, Teodor Barbu, premiat pentru epigramă şi fabulă la Festivalul Naţional de Umor, - „Oltenii şi restul lumii” în 1995 şi în 2001, Slatina-Olt, publică la Editura Kitcom- Verguleasa, jud. Olt, în 2012 volumul „Ace pentru cojoace-epigrame, fabule şi catrene” 
  
Coperta, grafica şi designul, care sugerează cu talent conţinutul volumului, aparţin lui George Tulea şi Rodicăi Matei. Volumul este prefaţat de prof. Emil Istocescu, eseu care introduce pe cititor în universul creatorului de umor, Teodor Barbu, care vibrează pe alte tonuri, decât poetul grav, abisal, de un lirism inefabil, din volumul „Retorica balansoarului”, publicat în august 2012, la aceeaşi editură. 
  
Poetul îşi grupează creaţiile de factură umoristic-satirică în trei capitole: 
  
1-Epigrame, catrene, şarje amicale (pag.8-65) 
  
2-Fabule, rondeluri, satiră politică de arhivă (pag.66-100) 
  
3-Dicţionar, perle de dactilografie, duel epigramistic, caricaturi şi fotografii (pag. 100-116) 
  
Deşi profesia de bază aparţine domeniului tehnic - tehnician proiectant - Teodor Barbu şi-a etalat excepţionalul talent şi în domeniul poeziei, al publicisticii sau ca epigramist. Concentrată în câteva versuri, epigrama înfăţişează de obicei, în mod direct sau doar aluziv, o anumită trăsătură caracterologică sau comportamentală a unei persoane sau a unei categorii de persoane. 
  
Persoanele sau categoriile de persoane cărora „acele” epigramistului Teodor Barbu le înţeapă „cojoacele” sunt: directori, poeţi, pescari, pensionari, politicieni, demnitari, patroni, meseriaşi, meteorologi, prieteni, oratori, avocaţi, militari, femei, critici literari, sportivi, ziarişti, preoţi, olteni etc. 
  
Iată câteva: 
  
„Pe treapta aceasta de privatizare // Patronu-i o invenţie oportună // Prin cele două mâini care le are // Cu una ia , cu cealaltă adună.// (Ce sunt patronii); 
  
„Trecut prin ştiinţele oculte // Îţi dă siropuri şi buline // Te duci la el cu zile multe // Şi pleci cu zile mai puţine // (Unui medic); 
  
„La intrarea în spital // Pacientu-i vertical // Tratat bine, după boală // Plecă pe orizontală // (Geometrie sanitară); 
  
„Când nu am bani, iubita mea // Ca o leoaică e de rea // Doar la chenzină, nu mi-e frică // Atunci e ca o pisică // („Zoologică”) 
  
„A scăpat nevătămat // Din incendiul cel mai mare // Dar păcat, mare păcat // că „s-a ars” la-nsurătoare //(Unui pompier); 
  
„Şofer începător de-o lună // Dar impulsiv ca un atom // Cu ochii dup-o poamă bună // Dădu cu limuzina-n pom // (Unui şofer); 
  
„Bancherului i-aş da un pont // Poate-i mai trece oboseala // Degeaba-i intră bani în cont // Dacă nu-i iese socoteala // (Unui bancher bătrân); 
  
„Cobiliţa, o căţea // Căruţa cu praz în ea // Şi, deasupra peste ele // 24 de măsele // (Inventarul olteanului); 
  
„Cobiliţa lor drăguţă // Si căţeaua sub căruţă // Tot stârnesc prin lume haz // Dar pe ei îi doare-n praz ! ? // ( Îngăduinţă oltenească ) 
  
Această înfăţişare directă sau aluzivă nu este prezentată cu austeritate moralizatoare, ci cu umor. Autorul nu doreşte să indispună ci să amuze; nu doreşte să stârnească încruntări ci să producă zâmbete. 
  
Concentrarea prin cuvinte cu sens figurat, tehnica de ritm şi versificaţie, care duc la mica explozie de umor, fac din epigramele lui Teodor Barbu fine producţii ale spiritului destinate să descreţească frunţile şi să provoace o delectare intelectuală. 
  
Epigrama, şi la Teodor Barbu nu îşi făureşte substanţa din ficţiune, ci ea se ancorează pe anumite manifestări concrete ale unor persoane identificabile: D-lui M. Bulugea, epigramistul N Ursei, umoristul Al. Mircescu, Dlui Nic.Moisiu, epigramistul Alecu Sanda, prof. Emil Istocescu. 
  
Aceste manifestări sunt înfăţişate cu umor, scoţându-se în evidenţă ridicolul, absurdul sau doar comicul lor: „Poza asta legendară // Între cele două fete // Aş numi-o, bunăoară // Două vrăbii şi-un erete” (Apostilă pe o poză color cu Emil Istocescu între două fete-1977) 
  
Dacă pentru amicii enumeraţi, „acele” epigramistului Teodor Barbu au ascuţişul unor lănci; pentru profesorul Constantin Ceauşu, deşi înţepat şi el, în unele epigrame, aceste „ace” dispar, epigrama nu mai e epigramă, nu mai e nici ironie, ci un elogiu: 
  
„Nu doresc să te alint // Când îţi spun că eşti tezaur // Ai o voce de argint // Si mai ai un nai de aur // (Mărturisire de suflet) 
  
Vechiul dicton latin „Ridendo castigat mores”(râzând se îndreaptă moravurile) este valorificat la cote maxime în creaţia epigramistică a lui Teodor Barbu. Ridicolul înfăţişat sub formă literară în creaţia autorului îndeamnă nu la dispreţuirea celui vizat ci la amuzamentul cititorului şi la reflecţia acestuia aspra unor criterii de comportare. Zâmbetul produs de gluma versificată constituie o notă esenţială a epigramelor lui Teodor Barbu. 
  
G. Călinescu definea epigrama astfel: „Epigrama este un strănut literar” Nu ştim dacă i se potriveşte şi lui Teodor Barbu, dar credem că August Graf von Platen în „Epigrama germană de cinci secole” (1999- traducere de Florea Ştefănescu) dă o definiţie epigramei care se potriveşte perfect creaţiilor lui Teodor Barbu: 
  
„Un catren de pus în ramă,  
  
Cu adevărul ce îl are, 
  
Dacă este epigramă,  
  
Rimelor le dă valoare” 
  
Cele câteva fabule, sonete şi rondeluri se înscriu în aceeaşi tonalitate umoristic-satirică, vizând demagogia, traseismul politicienilor, nepotismul sau alte defecte omeneşti: 
  
„Fabula cu pile” are ca personaje două broaşte care-şi dispută un iaz din Sectorul Doi, una din ele cu pile la Domnul Broscoi, cealaltă susţinută numai de un nufăr, sfârşind înhăţată de o barză. 
  
Morala: „Uite-te în spate // Dacă n-ai nimic // Fă-te mai mic // 
  
Titlul fabulei „Nasul şi prăjina”sugerează conţinutul şi morala, înscriindu-se în linia educativ-moralizatoare a speciei fabulei. „Fabulă de campanie”ilustrează cu precizie atmosfera electorală de la noi, personaje fiind :trepăduşii, patrupezii, lătrătorii, zburătorii // ( ... ) au bătut pădurea-n lat // promiţând la fiecare // o gogoaşă mult mai mare // şi-un covrig cât mai crocant // de la urs la elefant // toate lipitorile au intrat iute-n partid // să fie primii la blid // 
  
Fabula ar trebui citată în întregime. Noi o considerăm o capodoperă a genului, o sinteză a tot ce a scris Gr. Alexandrescu despre corupţie, minciună, hoţie, demagogie etc, într-un stat „din est şi vest”, care se consideră „democratic” 
  
Prin acelaşi registru satiric este trecută fiinţa umană din zilele noastre şi în rondeluri. De remarcat este faptul că această formă fixă de versificaţie, care a apărut în Franţa sub denumirea de rondeau şi care permite jocuri de cuvinte, ce rup monotonia comunicării, cu un caracter ludic pronunţat, dar în care temele sunt legate de dragoste, de celebrarea bucuriilor dragostei, de evocarea necazurilor pe care aceasta le produce  
  
La Teodor Barbu, rondelul devine „ac” pentru „cojoc”, vizează alte tipuri de comportament uman: genoflexiuni electorale, (Rondel electoral), parşivenia (Rondel parşiv), cinstea, (Rondelul electricităţii) starea de spirit urbană (Rondelul bucureşteanului), perpetuarea alesului (vezi Adamiţă Dandanache)- (Rondel parlamentar continuu), umilinţa în faţa străinilor (Rondel dulce) 
  
Un joc paronimic creează secvenţa „Perle de dactilografie” (pag. 106) făcându-ne să râdem prin sugestiile umoristice sugerate: „Alege-s-ar prazul şi pulberea de el”;”Ceasul meu rămâne în urdă , din cauza asta am pierdut curca de şapte”; „E răcit, are grilă şi îi curge basul”; „Aveţi pisme de cauciuc?”; „Îmi place poezia „Iarna pe oliţă” 
  
Prin ideile de echilibru şi armonie ale fiinţei umane, constituite în modele durabile şi care se pot regăsi în timp la Esop, Racine, La Fonaine, I.L.Caragiale, consideraţi clasici, creaţia literară a lui Teodor Barbu are tangenţe cu clasicismul 
  
* 
  
Inchei citând din prefaţa prof. E. Istocescu, citat care defineşte exact personalitatea scriitorului Teodor Barbu:  
  
„Reconfortant, împănat cu umor de calitate şi împletit cu note satirice, volumul de faţă încântă şi satisface aspiraţiile de frumuseţe morală şi estetică ale cititorului. Este meritul autorului care ne-a oferit aceste pagini antologice” 
  
Prof. D. Păsat 
  
August 2013 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Teodor Barbu/ Ace pentru cojoace / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 976, Anul III, 02 septembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!